Page 9 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 9
Proletari din toate tarile, unljl-vaj încheierea convorbirilor între tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R.
şi delegaţia Partidului Comunist din Ceylon
Joi la prînz s-au încheiat Partidului Comunist Rorpân. După convorbiri, tovarăşul
convorbirile între tovarăşul La convorbiri au participat Nicolae Ceauşescu, secretar
Nicolae Ceauşescu, secretar tovarăşii Gheorghe Pană. general al Partidului Comu
general al Partidului Comu membru al Comitetului Exe nist Român, a oferit un de
nist Român, şi delegaţia Par cutiv, al Prezidiului Perma jun în cinstea delegaţiei Par
tidului Comunist din Ceylon, nent, secretar al C. C. al
formată din dr. S. A. Wic- P.C.R., Ştefan Andrei, secre tidului Comunist din Ceylon.
kremasinghe, preşedinte al tar al C.C. al P.C.R., Ghizela Au luat parte tovarăşii
partidului, şi C. Kumarasa- Vass, şef de secţie la C.C. al Gheorghe Pană, Ştefan An
my, membru al Biroului Po P.C.R. drei şi Ghizela Vass. Deju
litic al partidului, care se a- Convorbirile s-au desfăşu
flă în ţara noastră la invita rat într-o ambianţă caldă, to nul s-a desfăşurat într-o at
ţia Comitetului Central al vărăşească. mosferă prietenească.
Vizita în ţara noastră a primului
ANUL XXIV Nr. 5 387 VINERI 5 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI
ministru al Israelului, Golda Meir
Sosirea în Capitală Theodor Burghele, ministrul
sănătăţii, Matei Ghigiu, mi
nistrul construcţiilor indus
Joi dimineaţa a sosit la mentului Europa de Est din triale, Mircea Maliţa, minis
Bucureşti primul ministru al M.A.E., Kaddar Lou, secreta trul educaţiei şi învăţămîntu-
Israelului, d-na Golda Meir, ră personală a primului mi lui, Teodor Vasiliu, ministrul
care, la invitaţia preşedintelui nistru. justiţiei şi alte persoane ofi
Consiliului de Miniştri al Re Preşedintele Consiliului de ciale române.
publicii Socialiste România, Miniştri, tovarăşul Ion Gheor Erau prezenţi membrii Am
1
' ^ s ' /O • Í ^ \ ^ tovarăşul Ion Gheorghe ghe Maurer, a salutat cor
v basadei Israelului la Bucu
Zi de zi B La toţi indicatorii Maurer, face o vizită oficia dial pe premierul Israelului, reşti.
lă în ţara noastră.
d-na Golda Meir, la coborî-
Potrivit
Premierul Israelului este rea sa din avion. Erau pre vate şefilor ceremoniei rezer
au
de
guverne,
de
Raphaël
Bensha-
însoţit
■ turtă de lună B La foaie sortimente lom, ambasadorul Israelului zenţi Corneliu Mănescu, mi fost intonate imnurile de stat
externe,
nistrul
afacerilor
în România, Simcha Dinitz, George Macovescu, prim-ad- ale celor două ţări. Primul
Israelului,
Golda
director general al Preşedin junct, precum şi Ion Covaci, ministru şi al preşedintele Consi
Meir,
Pe şantierul nr. 1 al T.C. Deva ţiei Consiliului de Miniştri şi ambasadorul României în Is liului de Miniştri al Repu
rael.
consilier
politic
al
primului
ministru, general de brigadă. Pe aeroportul Otopeni, un blicii Socialiste România, Ion
Lior Israel, secretar militar de erau arborate drapelele Gheorghe Maurer, au trecut
al primului ministru, Cohen de stat ale României şi Israe în revistă garda militară de
onoare aliniată pe aeroport.
Yohanan, directorul Departa-
lului, se aflau, de asemenea,
Industrializarea, mecanizarea, Convorbiri oficiale lului i-au fost prezentate în
Primului ministru al Israe
continuare persoanele oficia
In cursul aceleiaşi zile, el, Vasile Răuţă, adjunct al le venite în întîmpinarea sa.
comerţului
după-amiază, la Palatul Con
exte
organizarea asigură reducerea siliului convorbiri oficiale între ministrului Ministerul Afacerilor zii de onoare. Premierului Is
A urmat apoi defilarea găr
avut
de
Miniştri
au
rior, Emilian Manciur, direc
loc
în
tor
preşedintele Consiliului de Externe. raelului şi celorlalţi oaspeţi
Miniştri al Republicii Socia Raphael partea israeliană — le-au fost oferite buchete de
Din
flori.
ambasa
Benshalom,
duratelor de execuţie liste România, Ion Gheorghe Simcha Dinitz, director gene Vizită
Israelului
dorul
România,
în
Maurer, şi primul ministru al
Israelului, Golda Meir.
La convorbiri, care s-au ral al Preşedinţiei Consiliu
desfăşurat într-o atmosferă lui de Miniştri şi consilier protocolară
In această iarnă vremea i-a fa bile-manele, 70 ml ţeavă) şi se observă mutaţii esenţiale. politic al primului ministru,
vorizat pe constructori. Zilele altele. Cuvîntul dat a deve Efortul fizic a fost înlocuit, cordială, au participat; general de brigadăi Lior Is După-amiază, primul minis
lipsite de ger şi de viscole nit faptă. Economiile de ma într-o măsură tot mai mare, Din partea română — rael, secretar militar al pri tru al Israelului, Golda Meir,
le-au permis să declanşeze teriale depăşesc cu pînă la de către maşini. La lucrările George Macovescu, prim-ad- a făcut o vizită protocolară
C. S. Hunedoara. Cetatea oţelului şi a fontei. Neîntrerupt foc
din primele zile ale lunii ia 50 la sută angajamentul luat, de terasament, spre exemplu, continuu al unul proces amplu de metamorfozare. ¡junct al ministrului afaceri mului ministru, Cohen Yo preşedintelui Consiliului de
nuarie bătălia pentru înde productivitatea muncii a fost volumul de manoperă s-a re Foto: V. ONOIU lor externe, Ion Covaci, am hanan. directorul Departa Miniştri al Republicii Socia
plinirea sarcinilor de plan, cu peste 10 la sută superi dus faţă de 1970 cu 30 la su basadorul României în Isra- mentului Europa de Est din liste România, Ion Gheorghe
să asigure o desfăşurare rit oară sarcinii stabilite iniţial, tă. Transportul betonului spre Ministerul Afacerilor Exter Maurer.
mică a lucrărilor. In trimes iar cheltuielile materiale de fundaţii se face în proporţie ne.
trul I, şantierul I Deva al producţie au scăzut simţitor. de 75 la sută cu ajutorul In cadrul convorbirilor a Intre cei doi şefi de guver
•Trustului judeţean de con Am insistat asupra acestor benzilor şi macaralelor. Chiar în numărul de azi avut loc un schimb de pă ne a avut loc o convorbire
strucţii a avut de predat be aspecte pentru a demonstra şi operaţiile delicate, cum reri privind problemele re cordială.
neficiarilor 140 de aparta că renumele pe oare şi l-a sînt tencuitul şi zugrăvitul, La întrevedere au luat
mente. Folosind din plin tim cîştigat „de cel mai bun şan au fost încredinţate maşini PENTRU 24 ORE laţiilor bilaterale şi dezvolta parte persoane oficiale româ
pul favorabil, muncitorii de tier al trustului" este pe de lor care le execută mai re Vremea va fi relativ răco □ Mărturii ale muncii şi luptei tineretului rea lor. ne şi israeliene.
pe schele au lucrat cu un plin îndreptăţit, susţinut de pede şi mai bine (un turbo- roasă. şi instabilă, cu cerul mai hunedorean în sprijinirea frontului antihi
înalt randament, executînd argumente solide. sol ■— aparat mecanizat de mult acoperit. Temporar va D i n e u
slab.
suplimentar 84 de aparta — In construcţii — afirmă tencuit — deservit de 6 mun ploua pină la Vîntul va sufla tlerist
slab
din
sud-
potrivit
citori înlocuieşte 50 de meş
mente şi cîteva unităţi co ing. Gheorghe Cărăbaş, şeful teri zidari). est. Temperaturile minime vor Preşedintele Consiliului de Giosan, preşedintele Acade
şi 5
merciale, mult solicitate de şantierului — contează foar Preocupările pentru meca fi cuprinse intre 3 între ÎS gra şi □ Plop — un sat de oameni harnici şi între Miniştri al Republicii Socia miei de ştiinţe agricole şi
de,
maximele
iar
te mult cum sînt pregătite liste România. Ion Gheorghe silvice, membri ai conducerii
către populaţie. O depăşire nizarea şi industrializarea lu 19 grade. Dimineaţa — ceaţă Maurer, împreună eh soţia, unor ministere economice şl
de asemenea proporţii a sar lucrările. Odată cu lansarea crărilor sînt de-abia la în locală. prinzători
cifrelor de plan pe 1972, am Elena Maurer, au oferit joi ai altor instituţii centrale,
cinilor de plan în cursul ier prezentat un plan de măsuri ceput. Pentru viitor se pre PENTRU URMĂTOARELE un dineu oficial în onoarea funcţionari superiori din Mi
nii nu s-a mai înregistrat ni vede folosirea pe scară mult DOUA ZILE □ Rolul maistrului-instructor în pregătirea
tehnico-organizatorice la a mai largă a prefabricatelor primului ministru al Israe nisterul Afacerilor Externe.
ciodată în istoria şantierului, cărui elaborare şi-a adus Vremea se menţine instabi productivă a elevilor lului, Golda Meir. Au participat Raphael Bens
dovedindu-se că şi în acest contribuţia întregul colectiv. care asigură scurtarea dura- lă, cu cerul mai . mult noros. Au luat parte Ion Păţan, halom, ambasadorul Israelu
slabe
şi
sector activitatea cunoaşte Am defalcat sarcinile pe lo Izolat vor cădea ploi Vintul va □ Beneficiile să se realizeze cu muncă vicepreşedinte al Consiliului lui în România, şi celelalte
ploaie.
averse
de
perfecţionări vizibile de la o turi şi obiective, trimestrial AL. SĂNDULESCU sufla slab pină Ia potrivit din de Miniştri, Corneliu Mănes persoane care însoţesc pe pre
etapă la alta. Tovarăşul Pe şi lunar, pentru a asigura sud-est. Temperatura — in u- efectivă, nu cu... artificii de caicul cu, ministrul afacerilor ex mierul israelian în vizita o-
şoară oreştere.
tru Ormindean, secretarul co desfăşurarea ritmică a acti (Continuare in pag. a 2-a) terne, Theodor Burghele. ficială în ţara noastră.
mitetului de partid al şan vităţii, folosirea deplină a Matei Ghigiu, Mircea Maliţa, In timpul dineului, care
Angelo Miculescu, Teodor
tierului, ne asigură că nici capacităţilor de producţie. Vasiliu — miniştri, George s-a desfăşurat într-o atmo
în trimestrul al doilea con Loturile au fost reorganizate Macovescu, prim-adjunct al sferă de cordialitate, pre
structorii nu se vor lăsa mai pe zone, pentru a putea co In fiecare zi graficele de La furnalele Hunedoarei spor de producţie s-a rea ministrului afacerilor exter
prejos : ordona mai bine lucrările. producţie — aceste originale lizat numai prin creşterea ne, Ion Covaci, ambasadorul şedintele Consiliului de Mi
Lunar se întocmesc grafice niştri, Ion Gheorghe Maurer,
— Blocurile F şi G, cu cîte jurnale de bord ale secţii productivităţii muncii şi fo României în Israel, Ion Dră-
de mişcare a utilajelor în lor siderurgice din combi losirea mai deplină a capa
66 de apartamente — a spe funcţie de necesităţi, asigu- gan, secretar general al Con şi premierul Golda Meir au
cificat el — se află în faza rîndu-se distribuirea lor a- natul hunedorean — con Ritmul depăşirilor cităţii de producţie a agre siliului de Miniştri, Nicolae rostit toasturi.
gatelor. Şi încă un element
semnează foarte exact mer
de finisaj şi vor fi predate colo unde solicitările sînt mai sul ascendent al activităţii care pune în valoare suc
înainte de termenele stabili mari şi unde pot funcţiona fiecărei formaţii de lucru. cesele furnaliştilor hunedo
te. In prezent, eforturile le la întreaga capacitate. Mai ales la furnale, unde are la bază respon reni : In perioada la care
concentrăm la blocul E, cu — Oamenii trebuie să ştie descărcările au loc la anu ne referim s-a obţinut o Locuitorii satelor întreabă.
88 de apartamente, care. deşi de la început ce au de făcut, mite ore care se respectă economie de peste 1 800 to
nu este inclus în planul ac susţine secretarul comitetului cu o precizie matematică, sabilitatea colectivă ne de cocs, cantitate care a
de partid. Aceasta este o
tualului trimestru, va fi ter graficele operative consem asigurat fabricarea întregii
minat pînă la 30 iunie. condiţie indispensabilă pen nează prin graiul sec al producţii de fontă realizată Ce răspunsuri găsesc
tru ca activitatea să dema
Grăitor pentru potenţialul reze şi să se desfăşoare bine. cifrelor realizări demne de secţie. Această semnificaţie, ocupările lor comune pen peste plan.
productiv al constructorilor Am întocmit grafice de exe reţinut care ilustrează se pentru că este vorba de o tru asigurarea unui mers . Semnificaţia faptelor con
deveni, pentru hărnicia şi ab cuţie pe fiecare obiectiv, pen riozitatea cu care furnaliş- semnificaţie a faptelor, am constant al agregatelor prin stă deci în seriozitatea şi
tii hunedoreni îşi îndepli încercat să o aflăm de la răspunderea colectivă a fur
negaţia de care dau dovadă tru fiecare maistru şi echipă, reducerea şi eliminarea tim în activitatea
este modul în care şi-au în înainte de atacarea lucrări nesc şi depăşesc prevederi furnalişti, de la aceia care pului de opriri accidentale, naliştilor pentru îndeplini
angajamentele
deplinit angajamentele luate lor proiectul este studiat de le de plan, cinstea Confe participă direct la succesele respectarea graficului de rea exemplară a prevederi
asumate
în
în cinstea lui 1 Mai. Decişi către şefii de lot şi maiştri, rinţei Naţionale a partidu pe care le consemnăm. descărcare a furnalelor, re lor de plan, ritmic şi la toţi
elemente
esenţi
indicatorii,
să- întîmpine Ziua interna înlăturîndu-se confuziile şi lui. Lucrînd la furnale şi în ducerea consumului speci cultural-educativă ?
neclarităţile. ale prin care furnaliştii hu
ţională a muncii cu realizări Ceea ce nu pot spune schimburi diferite, încărcă fic de cocs.
de prestigiu, ei şi-au propus Succesele constructorilor torii, prim-topitorii şi maiş Cum s-au. finalizat aceste, nedoreni îndeplinesc cu
demnitate
obiective îndrăzneţe : reduce din Deva trebuie explicate graficele sînt căutările, stră trii cu care am stat de vor preocupări ? După 4 luni dp •finindu-le angajamentele, de- Nu spunem o noutate afir- zat şi pregătit brigada arti
to
daniile
încărcătorilor
şi
hotărîrea
astfel
rea cu 15 lei a cheltuielilor nu numai prin organizarea pitorilor de a folosi agre bă, printre care Nicolae muncă furnaliştii hunedo de a întîmpina cu realizări mînd că omul contemporan tică... Am dat şi vom mai c
este asaltat din toate părţi
la 1 000 lei produdţie, depă superioară a producţiei şi a Mărculescu, Erou al Muncii programe în satele comune
muncii, ci şi prin eforturile gatele mai bine, cu o efi reni au produs peste preve de seamă apropiata Confe le de informaţii venite din Am ţinut un simpozion j
şirea productivităţii muncii cienţă sporită prin descope Socialiste, Marin Dop, Va- derile de plan mai mult de rinţă Naţională a P.C.R. cele mai diverse domenii de tema patriotism-internaţion
cu 0,5 la sută, economisirea depuse pe linia mecanizării sile Adespi, şi Constantin 8 170 tone de fontă. De fapt, activitate. I le aduce în casă lism, informări politice, coi
şi industrializării lucrărilor. rirea şi punerea în valoare
unor importante cantităţi de a rezervelor din fiecare Sireteanu ne-au relatat pre trebuie spus că întregul MIRCEA NEAGU radioul, televizorul, presa, ferinţe şi expuneri care ne-t
materiale (60 000 bucăţi cără Comparînd munca lor de as l cartea. Fenomenul este poate venit de la judeţ. Medicul
midă, 25 mc cherestea, 7 mc tăzi cu cea de acum 2-3 ani, mai pregnant în mediul ru vorbit oamenilor despre pr
ral, unde oamenii sînt puşi venirea şi tratarea bolile
în faţa unor fapte şi infor Apoi am mai avut o expun:
maţii care generează între re „Cum a apărut religia
bări specifice _______ ________ Primesc expi
Tipuri noi
comunei, satu
In întrecerea patriotică dintre consiliile populare lui. Ei nu se D _ j J . de la
neri suficien
^ •
de utilaje prin mulţumesc doar 1x310” anchetă — Cine par-
să le pună, ci
vor un răs- şi competent. nizarea acestor acţiuni ?
ticipă la orga
autoutilare
puns
autorizat
Acţiuni de masă pentru înfăptuirea cu succes a angajamentelor asumate Acţiunea de autoutilare Aceste întrebări nu se repe cul şi cîteva cadre didactice
— De regulă, eu şi medi
tă în fiecare sat, pentru că
se face simţită în tot mai problemele satului nu se re care citesc conferinţele...
multe întreprinderi hune- petă. De aici şi necesitatea Departe de a contesta u-
— Anul acesta Con tivelor din domeniul social- — Este incontestabil tea şi trebuie să facem mai dorene. Acest fapt a per răspunsului diferenţiat pe nele strădanii care se depun,
trebuie
să-l
care
primească
dar a te limita la „ce trimi
siliul popular judeţean cultural şi edilitar-gospodă- Convorbire cu tovarăşul — şi aceasta se poate mult pe linia bunei gospodă mis producerea pînă în oamenii. Din partea cui ? Şi, te judeţul" ni se pare mai
a chemat la întrecere resc. In acest din urmă do SABIN BOTICIU, vedea străbătind loca riri şi înfrumuseţări a lo prezent a 284 maşini, uti iarăşi nu spunem o noutate mult decît puţin şi, în orice
toate consiliile popu meniu s-au realizat, prin mo lităţile judeţului — că calităţilor. In acest sens se laje şi instalaţii prin au- afirmînd că acestor cerinţe caz, formal, „să nu se
lare judeţene din ţară. bilizarea susţinută a locuito vicepreşedinte al în fiecare aşezare urba impune ca, în perioada ime toutilarc. Valoarea acesto trebuie să le răspundă acti spună că nu se face ni
Angajamentul asumat rilor la muncă patriotică, lu Comitetului executiv al nă sau rurală s-au fă diat următoare şi în continu ra este de peste 4 milioa vitatea cultural-educativă. Ce mic". Dar preocupările oa
in întrecerea patrioti crări în valoare de aproape Consiliului popular judeţean cut multe lucrări bune are pînă la încheierea anu ne lei. răspunsuri găsesc oamenii sa menilor, întrebările lor ?
că pentru continua în 146 milioane lei — 60 la su şi frumoase, care fac lui de întrecere patriotică — Cele mai bune rezultate tului la căminul cultural, în Directorul nu poate răspun
frumuseţare şi buna tă din angajamentul anual cinste organelor locale. respectiv pînă la 31 august lc-a obţinut colectivul Com activitatea desfăşurată sub e- de pentru că n-a „exploatat
gospodărire a judeţului — ce reprezintă 63 000 mp — Puteţi să nomina Dar, cil toate acestea, a.c. —, toate comitetele exe binatului siderurgic Hu gida lui ? Le-ani căutat în acest teritoriu", care ar fi o-
prevede să se execute trotuare; 143 ha amenajări lizaţi consiliile popu se puteau obţine reali cutive ale consiliilor populare nedoara, unde s-a realizat ; trei comune care, prin pozi rientat ca o veritabilă buso
lucrări edilitar-gospo- şi extinderi de spaţii şi zone lare care au obţinut zări mult mai bune. Ce să acţioneze în permanenţă în cadrul acestui program ţia lor geografică — distan lă activitatea cultural-educa
dăreşti în valoare de verzi precum şi întreţinerea cele mai bune rezultate consideraţi că trebuie pentru asigurarea continuită o producţie de aproape 2 ţe mari, izolare — oferă ca tivă spre răspunsurile aştep
240 000 000 lei. Am do acestora pe 670 ha; amena in activitatea desfăşu făcut pentru ca pe şan ţii lucrărilor, organizarea milioane lei. Merită să fie drul- propice „personalităţii“ tate. Aici îşi are, de fapt, ex
ri, tovarăşe vicepre jarea a 146 baze sportive, rată pînă acum ? tierele muncii patrioti mai bună a şantierelor şi amintite şi succesele obţi activităţii cultural-educative, plicaţia şi lamentarea direc
şedinte, să ne spuneţi solarii şi terenuri de joacă — Majoritatea comitetelor ce să se lucreze cu mai punctelor de lucru, reparti „personalitate“ dictată tocmai torului : „Nu ştiu, dar oame
în ce stadiu se află re pentru copii; plantarea a executive ale consiliilor popu mult spor şi să se ob zarea acestora în răspunderea nute de Uzina „Victoria" de preocupările şi întrebări nii nu vin la cămin". De ce
alizarea acestora, avind 446 000 arbori şi arbuşti ; lare au privit cu mult simţ ţină — în perioada ca concretă a organizaţiilor de Călan, U.M.M.R. Simeria, le oamenilor. n-o fi mergînd „căminul", ac
în vedere că prima eta construirea a 229 podeţe pre de răspundere sarcinile ce re urmează — realizări masă şi obşteşti, asigurarea numeroase întreprinderi Rîu de Mori, comună si tivitatea cultural-educativă ?
pă a întrecerii patrio cum şi alte lucrări ca îndi şi le-au asumat în întrece care să confirme şi ale industriei locale din tuată la poalele Retezatului, Pentru că, de ce să n-o spu
tice s-a încheiat la 1 guiri, taluzări de maluri, re, au obţinut rezultate bu mai convingător capa uneltelor şi materialelor ne judeţ. cu sate răsfirate. Electrifica nem, localul căminului nu es
rea a adus în casele oame
Mai. construcţii, reparaţii şi între ne şi de aceea e greu de fă citatea de organizare şi cesare, astfel îneît zilnic să Prin autoutilare la ni nilor nu numai lumina, ci şi te unicul loc unde se poate
succes
— Acţionînd cu hotărîre ţineri de străzi, drumuri, po cut o clasificare acum. Mi-aş mobilizare a organelor se întreprindă acţiuni de velul judeţului s-a redus radioul, televizorul — izvoa desfăşura cu Practica activita
culturală.
de
te
a
pentru realizarea angajamen duri etc. Aceste realizări dau permite, totuşi, să de subliniez locale ale puterii şi ad muncă patriotică atît în o- pînă în prezent importul re nesecate de informaţie dar monstrat că microgrupul este
eforturile
depuse
cetăţe
tului, încă din primele zile convingerea că angajamentul nii şi organele locale din ministraţiei de stat, pre raşe cît şi la sate. planificat cu 160 000 lei şi de întrebări inerente. Cum mult mai propice unei efici
ale anului, colectivele de le răspunde căminul cultu ente munci cultural-educati
asumat în întrecere va fi re municipiile Hunedoara, De cum şi hărnicia tradi In prima urgenţă vor tre- valută şi s-au realizat în ral ? Cităm din relatările di
muncă, cetăţenii mobilizaţi alizat şi chiar depăşit. Prima va, Petroşani, oraşele Călan, ţională, renumele de acelaşi timp economii la rectorului de cămin, prof. Ti- ve. Aceasta însă presupune,
de deputaţi au depus efor Orăştie, Petrila, Simeria, N. BADIU
etapă a întrecerii patriotice buni gospodari al lo preţul de cost de 210 000 beriu Ciorogaru. S. POP
turi intense pentru realizarea Vulcan, comunele Aninoasa, — Am participat în martie
ritmică a sarcinilor economi pentru buna gospodărire şi Dobra, Crişcior, Baia de Criş cuitorilor judeţului ? lei. la ştafeta folclorică „Căută
ei locale. îndeplinirea obiec- înfrumuseţare a fost rodnică. şi altele. Sînt de acord că se pu (Continuare In pag. a 2-a) torii de comori“, am organi (Continuar# In pag. a 2-a) ]