Page 91 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 91
Proletari din toate fărlle, unifi-vă
A TOVARĂŞULUI FIDEL CASTRO RUZ
După duminica petrecută
încheierea convorbirilor oficiale în ambianţa odihnitoare a
secularei
Scrovişte,
păduri
ieri, în cea de-a patra zi a
româno-cubaneze vizitei în ţara noastră, oas
peţii cubanezi au luat cunoş
tinţă de unele aspecte ale
activităţii agriculturii noastre
Luni după-amiază, la Con Gheorghe Oprea, membru socialiste.
siliul de Stat s-au încheiat supleant al C. C. al P.C.R., Prim obiectiv al vizitei :
convorbirile oficiale între to consilier la C.C. al P.C.R., întreprinderea agricolă de
varăşul Nicolae Ceauşescu, Petre Ionescu, membru al stat „30 Decembrie", vast
secretar general al Partidu C.C. al P.C.R., ambasadorul complex agroalimentar din
ANUL XXIV Nr. 5 408 MARŢI 30 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI lui Comunist Român, pre României în Republica Cuba. apropierea Bucureştiului.
şedintele Consiliului de Stat Din partea Republicii Cuba însoţit de tovarăşul Nicolae
al Republicii Socialiste Româ au luat parte tovarăşii dr. Ceauşescu, secretar general
nia, şi tovarăşul Fidel Cas Carlos Rafael Rodriguez Ro al Partidului Comunist Ro
tro Ruz, prim-secret.ar al Co driguez, membru al Secreta mân, preşedintele Consiliului
mitetului Central al Partidu riatului C.C. al P.C. din Cu de Stat al Republicii Socia
lui Comunist din Cuba, ba şi ministru al Guvernu liste România, tovarăşul Fi
prim-minist.ru al Guvernului lui Revoluţionar, comandant del Castro Ruz, prim-secretar
Revoluţionar al Republicii Flavio Bravo Pardo, membru al Comitetului Central al
Cuba. al C.C. al P.C. din Cuba, şe Partidului Comunist din
Din partea română, la con ful sectorului consum şi de Cuba, prim-ministru al Gu
vorbiri au participat tovară servirea populaţiei al C.C. al vernului Revoluţionar al Re
şii Ion Gheorghe Maurer, P.C. din Cuba, Jose A. Na- publicii Cuba, străbate, la
Colectivele hunedorene- membru al al Comitetului Exe ranjo Morales, membru al primele ore ale dimineţii,
C.C. al P.C. din Cuba şi mi
Prezidiului
cutiv,
Perma
traseul animat ce duce, prin
alimenta
al
industriei
nent al C.C. al P.C.R., pre
Capitalei,
inima
Consiliului
şedintele Emil Bodnaraş, de mem nistru comandant Arnaldo O- rea către Giurgiu. spre ieşi-*
re,
Mi
membru
al
Sanchez,
choa
niştri,
integrate cu entuziasm bru Prezidiului Permanent al C.C. al P.C. din Cuba şi şef al tovarăşii : Emil Bodnaraş,
Iau parte la această vizită
Comitetului
Executiv,
al
din
Havana, Osmany
armatei
al
Ion Ioniţă, Ion Păţan, Teo
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte Cienfuegos, membru al C. C. dor Marinescu, şeful secţiei
al Consiliului de Stat, Ion al P.C. din Cuba, secretar relaţii externe a C. C. al
şi abnegaţie în marea întrecere Păţan, P.C.R., vicepreşedinte C.C. general al cu Organizaţiei din P.C.R., minelor, Almăşan, mi şi
de
al
membru
supleant
Bujor
solidaritate
al
Comitetului Executiv
popoarele
nistrul
petrolului
al
al
Asia, Africa şi America La
Consiliului de Miniştri, mi tină, Mauro Garcia Triana, geologiei, Gheorghe Oprea,
nistrul comerţului exterior, directorul Direcţiei ţări so consilier la C. C. al P.C.R.,
Petre
Ionescu,
ambasadorul
fingajatneiiSs concrete «Realizări de prestigiu Iniţiative valoroase » Fapte eroice general de armată Ion Ioni- cialiste din Ministerul Rela României la Havana, alte o-
ţiilor Externe, şi Nicolas Ro
ţă, membru supleant al Co
mitetului Executiv al C.C. al driguez Astiazarain, ambasa ficialităţi române, precum
P.C.R., ministrul forţelor ar dorul Republicii Cuba la şi tovarăşii Flavio Bravo
Pardo, Jose A. Naranjo Mo
în
atingerea
Concretizate
Onoarea de a adresa chemarea îndeamnă siderurgici Hunedoarei la unor cote superioare în mate, Bujor Almăşan, mem Bucureşti. s-au desfăşu rales, Arnaldo Ochoa San
bru al C.C. al P.C.R., minis
Convorbirile
chez, Omar Iser Mojena, Or
îndeplinirea sarcinilor de trul minelor, petrolului şi rat într-o atmosferă de caldă lando Rodriguez Puertas, Os
plan şi a angajamentelor geologiei, Teodor Marinescu, prietenie, deplină înţelegere, many Cienfuegos, Nicolas
Hotărîrea de a fi mereu în fruntea întrecerii asumate, hărnicia şi de pasi la şeful secţiei relaţii externe stimă şi respect reciproc. Rodriguez Astiazarain, am
membru al C. C. al P.C.R.,
constructorilor
unea
convorbiri
încheierea
La
şantierul nr. 1 al T.C. De a C.C. al P.C.R., George Ma- lor, a fost adoptat comuni basadorul Cubei la Bucureşti,
şi alte persoane oficiale cu
H Hunedoara, locul de unde a pornit chemarea la întrecere va capătă, acum, în preaj covescu, membru al C.C. al catul comun româno-cuba- baneze.
ma Conferinţei Naţionale
De-a
lungul
către toţi metalurgiste ţarii, va realiza suplimentar 80 milioane lei a 'partidului, noi dimensi P.C.R., prim-adjunct al mi nez, care va fi dat publici comunicaţie, mii arterelor de
mii
de
şi
producţie marfă, în loc de 60 milioane Iei angajament iniţial uni. Pe şantiere, eforturi La calitatea mobilei execu nistrului afacerilor externe, tăţii. cetăţeni salută cu căldură pe
le sînt vizibil amplificate tate la I.IX. Haţeg concură conducătorii de partid şi de
II Competenţa şi ingeniozitatea siderurgiştilor amplifică eficienţa în vederea finalizării e- cu priceperea sa Marcu. lustrui- stat ai celor două ţări socia
şi
Prin
Paraschiva
toarea
producţiei de metal xemplarc a obiectivelor, a priceperea el şi a zecilor de Recepţie oferită de liste frăţeşti, aplaudă, ova
scurtării duratelor de exe- lustruitoare de la Întreprin ţionează îndelung.
EH 15 milioane lei economii prin reducerea cheltuielilor materiale derea amintită, prin înalta lor La Complexul de îngră
şi
competen
responsabilitate
de producţie şi 30 milioane lei beneficii peste plan ţă In muncă, mobila fabrica înaltul oaspete cubanez şate a taurinelor din cadrul
Cuvîntul ferm al tă Ia Haţeg cunoaşte aprecie I.A.S. Copăceni, conducătorii
H Largi posibilităţi pentru înfăptuirea înainte de termen a rile unanime ale beneficiari Luni seara, în saloanele Au luat parte tovarăşii Ion de partid şi de stat români
lor interni şi externi ; face să
la
prevederilor cincinalului constructorilor : sporească de pozitive an la Ia an a- Casei Centrale a Armatei, to Gheorghe Maurer, Emil Bod şi cubanezi sînt salutaţi cor
adresa
precierile
dial de tovarăşul Angelo Mi-
întreprinderii. varăşul Fidel Castro Ruz, naraş, Manea Mănesou, Paul
Două momente de rezo noului cincinal, conducerea 8 000 tone de laminate, zeci prim-secretar al Comitetului Niculescu - Mizil, Gheorghe culescu, ministrul agricultu
rii,
şi
industriei
alimentare
nanţă au ridicat, la începu partidului şl statului le-a de milioane de lei economii Toate obiectivele Central al Partidului Comu Pană, Gheorghe Rădulescu, apelor, de reprezentanţi ai
tul acestui al doilea an al conferit pentru a doua oară şi beneficii suplimentare, de nist din. Cuba, prim-ministru Virgil Trofin., Ilie Verdeţ, Comitetului judeţean Ilfov al
cincinalului prestigiul side „Ordinul Muncii“ clasa I, ti păşiri considerabile a planu vor ii predate al Guvernului Revoluţionar membri şi membri supleanţi P.C.R. şi ai Consiliului popu
rurgiştilor hunedoreni, le-au tlul de colectiv fruntaş în in lui de export. în pagina a ll-a al Republicii Cuba, a oferit ai Comitetului Executiv al lar judeţean şi de membri
consolidat locul de cinste în dustria ţării. Hotărîrea de a fi mereu o recepţie în onoarea dele C. C. al P.C.R., secretari ai ai conducerii întreprinderii.
rîndul detaşamentelor mun 'De la onoarea de a adresa în frunte, de a cinsti cu roa in termen optim gaţiei de partid şi guverna C. C. al P.C.R., membri ai In număr mare, sînt pre
citoreşti de frunte ale pa chemarea, hotărîrea de a fi dele abnegaţiei şi pasiunii, Buchete mentale a Republicii Socia C.C. al P.C.R., ai Consiliului zenţi locuitori al comunelor
triei. Siderurgiştilor le^a re mereu în fruntea marii în a responsabilităţii şi erois cuţie şi creşterii nivelului liste România, condusă de de Stat şi ai guvernului, con Adunaţii Copăceni, Jilava,
venit onoarea de a adresa treceri s-a materializat zi de mului muncitoresc Conferin tovarăşul Nicolae Ceauşescii, ducători de instituţii centra Dărăşti, 30 Decembrie, care
chemarea la întrecere către zi într-o dinamică impetuoa ţa Naţională a partidului şi lor calitativ, precum şi secretar general al Partidu le şi organizaţii obşteşti, oa- întîmpină pe oaspeţi cu a-
metalurgiştii din întreaga să a realizărilor. Astăzi, pe cea de-a 25-a aniversare a în vederea economisirii a hunedorene lui Comunist Român, pre
ţară. Şi tot lor, pentru me graficul întrecerii hunedore- proclamării Republicii. Popu- importante cantităţi de şedintele Consiliului de Stat. (Continuare in pag. a 4-a) (Continuar« în pag. a 4-a)
materii şi materiale.
rite deosebite în întrecere, nii înscriu aproape 10 000 to Dacă în primele 4 luni
in demararea vertiginoasă a ne de fontă, 12 000 tone oţel, (Continuare în pag. a 2-a) ale anului realizările noas
tre — spune tovarăşul Pe
tru Ormindean, secretarul
comitetului de partid al
Emulaţie în abatajele Realizări ce onorează şantierului fiecărui privite prin Şantiere
—
indicator
prisma
sînt meritorii şi reflectă
Vulcanului din plin nivelul calitativ gospodăreşti
munca constructorilor tre, trebuie să recunoaş
şi eficient al muncii noas
IU Sectoarele I şl II au extras tem că acestea pot fi cu
mult amplificate. Pornind
10000 tone de cărbune peste Constructorii judeţului, aflaţi intr-o de la înţelegerea deplină Bilanţ'
plan bărbătească dispută pentru realizarea e- a acestui fapt, în recente f
xeinplară a sarcinilor de plan şi a an le analize ale organizaţii
Strădaniile concentrate ale colectivu gajamentelor luate, înscriu, acum, în lor noastre de partid, con fructuos,
lui de muncă de la E.M. Vulcan, depu preajma Conferinţei Naţionale a parti structorii, cei mai vred
se la fronturile din subteran, cîştigă pe dului, fapte prestigioase. Depunînd in nici comunişti au scos Ia
zi ce trece o tot mai mare consistenţă, teres major pentru transpunerea în fapt iveală rezervele interne perspective
îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, a preţioasele» indicaţii cuprinse în cu- de care dispunem, s-au
recuperarea restanţelor sînt imperative vintarca tovarăşului Nicolae Ceauşescu angajat să nu precupe
majore ale fiecărui schimb, obiec ţească vreun efort pentru frumoase
tive concrete în întrecerea închina la Conferinţa pe ţară a cadrelor de con punerea lor în valoare,
tă Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi ducere din industrie şi construcţii, mo astfel incit să dea prospe Prima etapă a Întrecerii in
bilizaţi de organizaţiile de partid la în- ţime angajamentelor iniţi- tre localităţi, pe linia gospo
T. MIHAIESCU C. ILARIE dăririi şi înfrumuseţării lor
continue, s-a Încheiat la 1
mai a.c. Ca in toate munici
(Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în dqo. a 2-a) piile şi oraşele judeţului nos
Noua mină Mesteacăn dispune de o modernă clădire administrativă. tru, la Călan, bilanţul reali
8 # o « e o e e 9 # e « # 9 # ® e * » e ® « 9 8 # « o o 9 « ® 9 # « * ® * 8 » ® ® * 9 e « e ® o e ® $ ® M « ® e 9 » 0 « 8 e ® zărilor în gospodărirea şl În
frumuseţarea oraşului, pentru
această perioadă, este bogat
şl plin de semnificaţii majore
Să
pentru o viaţa locuitorilor. in re
Culturile sînt bine îngrijite uj b nică în felul ei, mo- cu temperaturii sfărîma şi laminoare. Firul de apă de judeţului construit după o vistă a acestor realizări... Oraşul Nou
trecere
scurtă
facem
g
Schimbarea
bruscă
apă.
in
intrarea
La
nografia
Cin
satului
a
ciş este o adevărată dizloca stinca. Minereul ră munte al Cernei, străveche schiţă de cu sistematizare ela a fost amenajată prin muncă
patriotică
verde.
zonă
mare
o
clarviziune
de
prietenă a satului, ce-i scăl
borată
adus,
special,
încărcături
Angajîndu-se să depăşească cu prisosinţă în participarea acord global. Cei mai har bogăţie de istorice. In fi şi cit era scos şi dus la cup da mijlocul, comuniştii. au specialişti. Aici şi-au salariaţii in I.G.C.L.,
contribuţia
semnificaţii
producţiile planificate la masivă la întreţinerea cul nici s-au dovedit a fi Ilie lele sale de adevăruri pure. toarele de topit din Cinciş, hotărit să-l zăgăzuiască în e-a lungul lunilor de precum şi elevii liceului din
De
Cuvinte
hectar pentru a ’ocupa un turilor. De asemenea, meca Dănescu, Ignat Buciuman, istoria consfinţeşte că pe Baia Craiului, Govăjdia ori chingi de beton. înfiripa O vară ale anului 1962, localitate. oraşului, asemenea, locui
mobilizaţi
de
torii
loc cit mai bun în întrece nizatorii depun eforturi sus Petru Gruiescu, Gruiţă Toan- aceste meleaguri au trăit şi Zlaşti, apoi transformai in noi au prins a se întregul sat a fost re deputaţi şi de comitetele aso
rea organizată între coope ţinute pentru depăşirea pro tn, Toma Mălină, Mariuca muncit oameni acum mai arme de apărare şi unelte in limbajul localnicilor: clădit, pe locul unde se ciaţiilor de locatari, au ame
şi
najat
rativele agricole, cooperatorii ducţiilor medii planificate la Murărescu, Petru Iancu şi bine de 2 000 de ani. Satul lac, acumulare, baraj, şan află astăzi. Pînă toamna zone verzi Întreţinut li în ha Ora de
—
situate
din Boşorod acordă o grijă hectar. alţii care. prin exemplul lor a fost întemeiat — grăieşte de muncă. tier... Dar satul Cinciş tre- toate casele au fost ridica şul nou — au plantat 120 pomi
deosebită menţinerii solului Oricine priveşte tarlalele personal, au mobilizat şi pe legenda — de „cinci inşi“, te, s-au construit şcoală no ornamentau, 600 trandafiri,
25 000 flori etc. Alţi 120 pomi
afinat şi lanurilor în stare cooperativei îşi poate da cu alţi cooperatori la întreţi aceştia fiind bunicul, fiul uă, cămin cultural, baie ornamentali au fost plantaţi
curată de buruieni. In acest uşurinţă seama de faptul că nerea culturilor. Nu se poa şi trei nepoţi munteni, care populară, dispensar uman in zonele verzi din oraşul
scop, zilnic pe ogoarele uni efectuarea praşilelor la timp te trece însă cu vederea fap au primit drept răsplată de UN SAT STRĂVECHI şi veterinar, magazin ali vechi, acestora adăugindu-li-se
4 G00 fiori, precum şi alte lu
tăţii sînt prezenţi peste 250 şi de calitate este unul din tul că mai sînt şi unii coo la împăratul lor plaiul din mentar cu bufet. Satul a crări cum slnt: construirea de
de cooperatori care lucrează dezideratele majore cu care peratori care nu s-au mobi sus de Hunedoara şi pină fost electrificat, s-a intro poduri din beton şi podeţe de
amenajarea,
Întreţine
la prăşitul cartofilor, sfeclei sînt confruntaţi lucrătorii o- lizat să îngrijească la timp la Dăbîca, pentru bărbăţia PE VATRĂ NOUĂ dus apă potabilă în fiecare lemn, şi construirea de noi dru
rea
şi porumbului. goarelor comunei. Hărnicia culturile. Printre aceştia se şi curajul cu care i-au în- curte, s-au construit locuin muri etc.
a-
locuitorii
Nici
Situaţia efectuării lucrări oamenilor este atestată con numără Ignat Anghel. Leon- frînt pe turci şi şi-au eli ţe pentru intelectualii sa parţinătoare n-au din satele mli-
stat
cu
lor de întreţinere a cultu vingător de stadiul lucrărilor tina Mălină, Sînziana Dăniloi, berat conducătorul. tului, trotuare, garduri din nile în sin ! Cei din satele
rilor este urmărită îndea de întreţinere, prima praşilă Sofia Stoicoi şi Marioara In străvechiul sat Cinciş fier şi prefabricate, pode Batlz şi Slnlămăria dc Piatră
dig
la
un
proape de către comitetul fiind încheiată la cartofi, iar Crintoaie. s-a născut Elisabeta Măr- ile de istorie străbu buia mutat. Pe locul lui ţe la intrările în curte, au construit zona Barizului, riul
iar
in
Strei,
comunal de partid, de con la porumb, după lucrarea fă Există realmente posibili gineanu, mama lui Ion Cor- F nă, de aleasă cinstire urmau sase adune milioane şanţuri de scurgere, graj pentru consolidarea malurilor
siliul popular şi conducerea cută cu cultivatorul pe cele tatea ca în cel mult 2-3 zile vin, bunica lui Matei Cor- a înaintaşilor, de mân le de metri cubi de apă ai duri la C.A.P.... riului s-au plantat peste 11 000
salcimi.
şi
La
lucrările
C.A.P., astfel putîndu-se in 150 hectare ocupate de a- să fie încheiată prima pra vin. Citim în istorie că sa drie pentru noi toţi. Nu barajului Cernei. Oamenii — Aş zice că mai bine sălcii consolidare a malurilor au
dc
terveni cu măsuri operative ceastă plantă, pe 108 hecta şilă manuală la porumb şi tul Cinciş a fost o cetăţuie mai că satului Cinciş i-a s-au despărţit greu de va de 90 la sută dintre săteni participat şi locuitorii din sa
în vederea înlăturării res re s-a realizat săpatul ma să se înceapă praşila a doua cu apărători, un bastion fost dat să-şi scrie mono tra caselor strămoşeşti, de şi-au ridicat case moderne, tele Grid şi Streisingiorgiu.
La
tanţelor. Majoritatea coope nual. Sg cuvine să amintim înaintat al Sarmizegetusei, grafia adevărată — ca a pomii plantaţi de mina bu care nici nu seamănă c.u menţionate obţinerea sus rezultatelor
mai
şi-au
a-
ratorilor au înţeles pe deplin şi cîţiva dintre cooperatorii la celelalte culturi. făcînd parte din sistemul tuturor satelor patriei — in nicilor şi părinţilor, de lo cele din fostul sat Cinciş. dus contribuţia salariaţii tu
in
avantajele aplicării retribui care au terminat printre pri de apărare al capitalei da anii noştri. Primăvara anu curile pe care se născuse Erau acolo case acoperite turor întreprinderilor şi precum
din
stituţiilor
Călan,
rii muncii în acord global, mii praşila I la toate cultu IERONIM GRECU cice. lui 1962, locuitorii Cincişu- ră şi crescuseră. cu paie, cu o singură ca şi toţi locuitorii oraşului, in
efectul stimulativ simţindu-se rile ce li s-au repartizat în primarul comunei Boşorod lui şi-au întipărit-o adine La numai cîţiva kilome meră... Aici toate casele frunte cu deputaţii lor : Ioan
încă din acele vremuri sînt moderne, cu 3-4-5 ca Jurj, Ioan Haicu, Maria Gro-
in conştiinţa lor. Impetu tri de vechea vatră s-a sta
străvechi, oamenii acestor mere, unele cu baie şi al za, Maria Tudoroiu, Ernest
oasa dezvoltare şi moder bilit locul milenarului şi Uskar, Maria Belu şi alţii.
locuri se îndeletniceau cu te dependinţe — ne spu
nizare a combinatului si totuşi noului sat Cinciş. Din planul anual de 6 500 000
scoaterea minereului de fier nea Petru Vlad, secretarul Ici, in prima etapă a Între
derurgic hunedorean cerea, S-au parcelat locurile de ca
din stinci, atît de bogate in organizaţiei de partid să- cerii in gospodărirea şi în
printre altele, mai multă să, s-au respectat vecinii din frumuseţarea localităţUor, lo
acest metal. Metoda cea cuitorii oraşului Căian au rea
apă industrială, care să ră uliţele satului vechi, s-a e-
mai des folosită era înroşi- GH. I. NEGREA lizat lucrări in valoare de
corească fierbinţeala cuptoa laborat schiţa de construc 5 070 000 lei. Este un bilanţ
rca stincii cu un foc nă- relor şi furnalelor, a caje- ţie sistematizată a noului cu adevărat fructuos, dar lu
praznic, apoi stropirea ei lor mereu in alertă de la sat Cinciş, cel dinţii sat al (Continuare in pag. a 3-a) crurile nu se vor opri aici. In
prezent se lucrează la ame
najarea unui mare parc al o-
raşului, care va deveni un
important loc dc destindere
pentru locuitorii Călanului.
Toţi oamenii sint hotăriţi să
din vest. Temperaturile mi
nime vor fi cuprinse intre 5 muncească şi in continuare
şl 8 grade, iar maximele in cu tot atita dragoste, pentru
tre 20 şl 22 grade. a-şi ridica localitatea în care
trăiesc şi muncesc la cotele
PENTRU URMĂTOARELE frumuseţii specifice timpului
socialist pe care 11 parcurgem.
PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
IOAN CLENC1U
Vreme uşor instabilă, mai Vreme relativ frumoasă, cu şeful biroului
ales după-amiaza, cind vor cerul variabil. Vintul va su
cădea averse de ploaie. Ce de gospodărie comunală
Mecanizatorul Petru Mezel, de la C.A.P. Spini, Îşi aduce o contribuţie preţioasă la întreţine rul va fi variabil, temporar fla slab din vest. Temperatu din cadrul Consiliului
rea mecanică a culturilor. Foto: V. ONOIU noros. Vintul va sufla slab ra tn creştere. popular Călan