Page 92 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 92
f r Hll^IPIIIIB 1 ■MllimWI II mill BBMIMIJHWWaBMWBBfft-aiWW
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 403 © MARŢI 30 MAI 1972
amassasses
Nu »punem o noutate aflr- tural un mar® număr de oa oricui. Est© un act politic şl
mînd că lăcaşul de cultură meni de toate vîrstele — fie el trebuie coordonat, Îndru
din mediul sătesc — cămi ca Interpreţi, fie ca specta mat de comitetul de partid
nul cultural — trebuie să tori, actul de cultură ieşind — răspunzătorul asupra în
devină o veritabilă şcoală a din cadrul relativ restrîns. tregii activităţi ce se desfă
educaţiei socialiste. Indicaţia Dar trebuie spus că şoară pe raza comunei. Ar
aparţine secretarului general succesul nu este deplin. mal trebui amintită grija de
al partidului nostru care, la Afirmaţia se referă la faptul care trebuie să so bucure
plenara din 3—5 noiembrie că multe dintre formaţii şl atît regia spectacolelor, cît
1971, sublinia : „Casele de mulţi dintre directorii de şi elementele d© decor şl re
cultură, cluburile şi cămine cămin s-au considerat „în cuzită. Spunem aceasta pen
le culturale, care au o tradi vacanţă" după închiderea tru că „Luna teatrului să
ţie îndelungată trebuie să competiţiilor în care au fost tesc" ne-a oferit cîteva mos
desfăşoare o activitate cul- angrenaţi. Or, munca cultu- tre de crasă neglijenţă in a-
tural-educatlvă multilatera ral-educatlvă nu este o ac cest sens, fapt ce a impie
lă,.. contribuind în mod activ tivitate de sezon, de campa tat asupra conţinutului de
eficientă,
a
fi
la educarea socialistă a ma nie. Pentru contribui în mod idei al pieselor.
pentru
a
selor...“. Timpul scurs de la
Evident, se pot spune mul
Oîelarii ridiei valorile plenara Comitetului Central, activ la educarea socialistă te despre grupurilor vocale, a
coru
activitatea
car© a aprobat amplul pro
a maselor, ea implică perma
rilor,
a
gram educaţional al partidu nenţă, perseverenţă. După soliştilor, echipelor de dan
însă,
lui, a confirmat pe deplin a-
for
multe
concursuri,
suri (car© s-au prezentat cu
iiefaiylyi ia sol® superioare devărurlle la care se referea maţii, brigăzi artistice de a- televizor, ori din zonele fol
„Împrumuturi* de la radio şl
Ceauşeseu.
Nlcolae
gitiaţie şi echipe de teatru nu
tovarăşul
(Urmare din paa. 1) — Angajamentele reînno ţă Naţională a partidului Atmosfera d® largă emula şi-au mai făcut simţită pre clorice învecinate). Aceste
© Da la 20000 la 23 000 tona oţel peste plan, ite sînt posibil de înfăptuit, şl cea de-a 25-a aniversare ţie creatoare s-a făcut sim zenţa în viaţa culturală a lipsuri, însă, nu aparţin nu
numai pe seama utilizării intensive a cuptoarelor ale. Mă refer Ia faptul că ţine să precizeze Vaslie a republicii vor găsi fle ţită şi în activitatea cămine satelor. mai activiştilor culturali de
suficient
Este
culturale.
lor
la sate, ci ele cad atît în
care echipă cu planul de
© Oamenii vitalizează şi înnobilează producţia în cinstea Conferinţei Na Smeu, şeful echipei de in păşit în proporţie do 10-20 să amintim în acest sens lar — In aceeaşi ordine de idei desprin seama Centrului de îndru
învăţămintelor
a
stalatori
încălziri
centrale.
de oţeluri speciale ţionale a partidului s-a ga partliclpare a formaţiilor se din activitatea acestui an mare a creaţiei populare şi
prevăzut scurtarea terme Au fost rezolvate proble la sută.
© 10 noi mărci de oţeluri cu performanţe ridi nelor de predare a blocu mele legate de aproviziona — Lucrez la finalizarea artistice săteşti la ştafeta ■— se cuvin relevate unele a mişcării artistice de masă,
cat® pentru construcţia de maşini de înalta tehni rilor “G". “F“ şi nr. 7 din rea locurilor de muncă şi noului hotel — precizează folclorică a „Căutătorii de co deficienţe în ceea ce priveş cît şl a Comitetului de cul
mori",
brigăzilor
artistice
tură şl educaţie socialistă al
Multe
repertoriul.
te
dintre
citate mlcroralonul 15. Tot în cele care derivă din eşa şeful de echipă Nlcolae şi formaţiilor de teatru la brigăzile artistice au prezen judeţului, caro nu au reuşit
cinstea conferinţei ne-am lonarea lucrărilor, iar ini Covaci — şl după ritmul concursul iniţiat şi la „Iama
Parcâ-1 râd şi «cum. Cu fruntă realizările cu posibi propus încheierea lucrări ţiativa „Nici o echipă sub în care se munceşte pre teatrului sătesc*. In acelaşi tat texte care „n-au supărat să coordoneze In suficientă
măsură
activitatea
căminelor
4 luni în urmă prim-toplto- lităţile. Prlm-topitorul Avram lor de la noul hotel din plan“ a căpătat o nouă văd terminarea acestuia context se înscriu activitatea pe nimeni“, altele au „pre culturale din întregul judeţ,
luat" textele trimise spre o-
rul loan Cloşca da la oţelă Oprlş s-a hotărît destul de Deva şl predarea suplimen faţetă. Cum şantierul nos chiar mai devreme decît brigăzilor ştiinţifice, a brigă rientare şi... le-au pus în întreaga sferă de manifestări,
rla. Martin nr. 2, a cerut cu- greu să ne acorde cîteva tară a încă 30 do aparta tru nu înregistrează vreo ne-am angajet. zilor sanitare, sau a colecti scenă, fie că s-au potrivit să orienteze în mod activ
vîntui în cadrul unei adunări răspunsuri la nişte întrebări. mente. La aceste obiective echipă sub plan am hotă Cuvîntul farm al con velor de conferenţiari, ac sau nu. Exemplele brigăzilor munca de alegere a reperto
şl a epufl scurt, simplu şi „N-am timp — spunea el. am prevăzut, de asemenea, rît transformarea aceste structorilor se traduce In ţiunile Iniţiate de biblioteci din Baru, Cîmpurl Surduc, riului.
COnereS i «Mă angajez ca Trebuie să încărcăm foarte economisirea unor materii ia în alta şi anume : „Fie deviza : „Toate oblectivo- le săteşti, simpozioanele, con Rîu de Mori, Spini, Sîntămă- In aceste zile, întregul nos
împreună cu echipa mea să repede cuptorul. Altfel ne-o prime şl materiale în va care echipă cu planul de le vor fi predate Ia ter cursurile şl mult© altele. ria-Orlea, Beriu, Unirea ş.a., tru popor este stăpînit de
dăm emul acesta 1000 de to iau alţii înainte. Şl nu vreau loare do OOO 000 lei. păşit“. Apropiata Conferin men". Privite prin prisma sarci sînt edificatoare. Or, firesc entuziasmul muncii creatoa
ne oţel peste plan". să mă fac de rîs cu angaja nilor reieşite din documente era ca fiecare cămin să-şi re pentru întîmplnarea Con
In ellelo acelea eed de mentul". La rlndul său loan le plenarei din noiembrie fi alcătuiască un colectiv de ferinţei Naţionale a partidu
Biţi oţelarl hunedorenl şi-au Miculic. oţelar specialist la nul trecut, se poate aprecia textieri, care să lucreze o- lui şl sărbătoririi unui sfert
formulat angajamentele în oţelărla Martin nr. 2, era că activitatea cultural-edu- peratlv, să Intervină cu ar de veac de la proclamarea
întrecerea pe anul 1972, iar oarecum supărat că nu se a- catdvă, mişcarea artistică de ma criticii ori de cîte ori se republicii. Aceste evenimen
colectivele celor trei oţelărll sigură destul oxigen ca să amatori de la sate au cunos simte nevoia, făcînd astfel te, de covîrşitoare însemnă
au hotărlt să dea ţării 20 000 poată mări mai mult para (Urmară din pag. 1) care a înregistrat un indice mediu d® pro cut o evidentă reanimare. din brigada artistică de agi tate în viaţa poporului nos
de tona de metal peste sarci metrii de funcţionaro o cup ductivitate mai mare cu peste 100 kg pe Au fost reactivlzate multe taţie o gazetă satirică vorbi tru, trebuie să determine un
nile de plan. toarelor. aniversării republicii. In ultimul timp, bi post decît cel planificat. formaţii artistice, s-«u con tă, mereu prezentă în viaţa nou avînt activităţii cultural-
Au urmat apoi silo, săp- De fapt în toata oţclăriila rourile organizaţiilor de bază, cu sprijinul Aceste două sectoare fruntaşe ale minei stituit altele noi. In majori satului, un mijloc eficient al educative, să transmită oa
tămînl şl hml în care auto se caută noi soluţii şl posi comitetului de partid pe mină, şi-au inten Vulcan au reprezentanţi merituoşi în brigă tatea satelor şi comunelor muncii politice de masă. Şl menilor muncii conţinutul
rii angajamentului şl-au pus bilităţi pentru sporirea şl sificat munca, .politlco-educativă, iar con zile comuniştilor Nicu Enache şi Vespasian şi-au găsit locul brigăzile ar activitatea echipelor de tea bogat de idei al documente
lor
tru a avut de suferit de pe
Acti
nostru.
partidului
la serioase examene hărni perfecţionarea producţiei de ducerea tehnică a exploatării a întreprins Cătană. Spre rezultate asemănătoare ou ale tistice de agitaţie, s-a con urma... repertoriului. Faptul viştii culturali trebuie să Ie
cia, Iniţiativa Şl priceperea, metal. Colectivul oţelărlel măsuri eficace în direcţia asigurării tuturor acestor frontallşti de nădejde ai Vulcanului semnat o participare masivă că unele formaţii, ca cele din facă oamenilor cunoscute
a artiştilor amatori în „Luna
adunînd în bilanţ roadele u- nr. 2 a dat mal mult de condiţiilor propice realizării do către fleca tind şi celelalte brigăzi din cele două sec teatrului sătesc". Cele aproa Sîrbl, Sibişelu Nou, Lunca realizările deosebite ale po
nel pasionante munci. La 7 000 tone de oţel peste plan re formaţie de lucru a normelor zilnice, a toare. Ad Peer ea tuturor formaţiilor de lu pe 100 de brigăzi .artistice de Cernii, Băţălar, Cîrneşti, porului nostru de la ultima
serviciul de planificare am şl a redus mult consumuri angajamentelor asumate în cinstea Confe cru la acelaşi numitor ăl vredniciei, al ab agitaţie şi 70 de formaţii de Leşnic, au pus în scenă pie Conferinţă Naţională a par
notat Bilele trecute o cifră: le de materii prime şl ma rinţei Naţionale a partidului şi aniversării negaţiei In muncă, reprezintă obiectivul ma teatru sînt argumente de se depăşite atestă slaba pre tidului, să se facă veritabili
12 000. Ea reprezintă în tone teriale. In celelalte secţii proclamării republicii. jor al comuniştilor din sectoarele I şl II, al netăgăduit în această direc ocupare pentru ancorarea în purtători de cuvînt ai idei
cantitatea de metal caro s-a s-au obţinut, de asemenea, Substanţiale roade au obţinut colectivele întregului colectiv al minei Vulcan. Un a- ţie. Pe de altă parte, au fost relaţiile satului contemporan. lor Congresului al X-lea şi
produs anul acesta pesta pre realizări superioare celor sectoarelor I şl II, conduse de Inginerii loan port deosebit de hărnicie, competenţă şi puse în valoare numeroase Pe de altă parte, au fost ca ale celorlalte documente de
vederile planului la cele trei din anii precedenţi. Autorii Dăbuleanu şi loan Diacon u, care au cumu promptitudine îl au cadrele medii tehnice, comori ale folclorului auten zuri cînd aceeaşi piesă a fost partid. Ei trebuie să folo
oţelărll ale combinatului. acestor succese, dornici să lat de la începutul anului sporuri la volu maiştrii Florea Mltrlcă, Adrian Manciu şi tic hunedorean, atît de către pusă în scenă de mai multe sească cu pricepere şi dis-
Despre aceste preocupări răspundă cu cinste sarcini mul de util extras de peste 5 500, respectiv, Vlasile Merfu, de 1a sectorul I, Nâstase grupurile folclorice, cît şl de cămine din aceeaşi comună cernămint ascuţişul armei
fructuoase vorbesc şl alte ci lor trasate de conducerea 4 500 bone de cărbune. Se cuvin evidenţiate, Brîulung, Csîki Emerlc, Ştefan Antonescu şl grupurile vocale ; au fost (piesa „Mireasa cu maşina" criticii — formă concretă a
fre. alte fapte. In perioada partidului In cel de-al doilea în mod deosebit, preocupările colectivului Constantin Popescu, de la sectorul II, caro descoperiţi rapsozi şi inter a fost jucată de... 19 forma democratismului societăţii
care s-a scurs din cel da al an şi următorii din cincinal, sectorului I, ctare a realizat un plus de pe preţi populari de certă va ţii). Aceasta n-a permis un noastre socialiste, să facă
doilea an al cincinalului la vor să realizeze mai mult şi au reuşit să menţină o organizare superioa schimb de valori, deplasarea din întreaga activitate a că
oţelărlile hunedorene s-au mai bine. Analizînd încă o ste 800 ml la lucrările de pregătiri şl, în ră a activităţii la fronturi, pe întregul cir loare artistică. Deosebit de formaţiilor în satele aparţi
asimilat 10 noi mărci de dată posibilităţile pe care le egală măsură, ale colectivului sectorului II, cuit extractiv. Important este că activitatea nătoare comunei. Or, trebuie minului cultural o înaltă
oţel foarte căutat în industria au, oţelărll hunedorenl şi-au desfăşurată a avut darul înţeles, alegerea repertoriu şcoală, o tribună a educaţiei
constructoare de maşini la fa suplimentat, zilele acestea, de-a atrage spre căminul cul- lui nu poate fi dată pe mina socialiste.
bricarea unor utilaje specia angajamentul Iniţial cu încă
le pentru foraj şl în alte 3000 de tone de oţel. Aceas
domenii. Cu puţin timp în ta este încă o dovadă a ab
urmă la oţelărla electrică a negaţiei şl răspunderii cu
început să se folosească oxi (Urmare din pag. 1) doara, care, după două decade din luna,
genul în procesul de fabri care ei cinstesc cele două mai, au înscris o depăşire a planului d©
care a metalului. mari evenimente din acest făptuirea acestor deziderate, constructo 11,7 la sulă, cel de ta I.C.F. Deva şi „E-
In aceste zile peste tot se an : Conferinţa Naţională a rii hunedorenl raportează pînă în pre nergoconstrucţla" Mintia cu 8,5 şi res
fac noi calcul« şl sa con partidului şi aniversarea u- zent depăşirea planului de construcţll- pectiv 19,9 la sută, cel de la T.C. Deva,
nui sfert de veao de la pro monbaj pe ansamblul Judeţului cu peste şantierul „Hidro" Valea Jiului şl şantie Infrecere pasionantă ia Petroşani
6,3 Ia sută. Rezultate deosebite înregis rul 71 Petroşani, cu depăşiri cuprinse în
clamarea republicii. trează constructorii de ia I.C.S. Hune tre 0,8 şi 19,3 La (tată.
T. ARDELEANU
Casa de cultură din Petro Cît despre gazde, replica O evoluţie bună au avut
şani a găzduit duminică lor nu a fost cu nimic mal taraful şl soliştii de muzică
întîlnlrea solilor cin tecul ui prejos. Corul din Lupenl, di populară Veronlea Cordoş
şl jocului din cetatea de foc rijat de liarle Nucă, a inter („Dragu-ml în primăvară")
a Hunedoarei, cu „ortacii“ pretat cu acurateţe şl sensi şl Nlcolae Ciucă („Cîntec cio
din Valea cărbunelui, înţr-o bilitate „Glorios partid“ de bănesc din Jieţ"), ca şi acor
pasionantă şi prestigioasă MIrcea Neagu şl „Noroc bun" deon lstul Vasile Cîlţea.
manifestare cultural-artlstică. de Gheorghe Danga, iar or In ce priveşte suita de
(Urmare din pag. 1) chestra semi-slmfonică a Ca dansuri, am reţinut dorinţa
Cele dinţii şi cele mal
mari merite ale acestei ac sei de cultură din Petroşani, de a valorifica scenic jocu
Vasile
Iar© Române, a ridicat la mit ţiuni care se desfăşoară ca avind la a pupitru pe „Haţe- rile locale, şl entuziasmul in
prezentat
Lucaciu,
terpreţilor
instructoru
al
de grade clocotul eforturilor răspuns la chemarea la în gana" de Achim Stoia şl „Es lui Dumitru Viloaică, premi
şl strădaniilor miilor de si- trecerea lansată de Comite tudiantina" de Waldtenfel. se care pot şi trebuie să du
derurglşti, a dat nebănuite tul de cultură şl educaţie so Binecunoscuta orchestră de că la obţinerea unor rezulta
impulsuri afirmării compe cialistă şi Consiliul sin muzică uşpară „Atlas", in te mai bune în acest dome
tenţei şi spiritului lor de Ini dicatelor din municipiul struită de Nelu Botogel, a niu. O menţiune specială
ţiativă. 1j& oocserle şl furna Hunedoara constau în fap interpretat cu fineţe „CIntec merită brigada artistică de
le, la oţelărll şi laminoare, tul că au contribuit In de izvor“ şl a acompaniat-o agitaţie, instruită de Gheor
peste tot în combinat, co tr-o măsură însemnată la re- discret pe Gina Pătrăşcolu, ghe Negraru, cu spectacoliil
muniştii, muncitorii înaintaţi vitalizarea activităţii artisti care a cîntat compoziţia pro antrenant, realizat cu multă
au pus în evidenţă noi şi ce, la lărgirea ariei de cu prie „Iubesc". fantezie — „Baloane, baloa
mari resurse de creştere a prindere a acesteia, la îmbu ne 1“.
producţiei şl eficienţei, de nătăţirea şi diversificarea O prezenţă agreabilă în
perfecţionare calitativă a repertoriului şl ridicarea ca program a avut grupul vocal Revelaţia spectacolului pe-
producţiei de metal. Evalua lităţii interpretative. de la Cîmpu lui Neag, ori troşănenilor au constitult-o
rea lucidă, responsabilă, pa Sute de artişti amatori, ginal şi autentic, care a adus două numere de o frumuse
triotică a tuturor posibilită reprezentînd cele două mu în scenă două cîntece popu ţe deosebită — cel mal tînăr
ţilor din toate compartimen nicipii, constituiţi în forma lare specifice locului — „Ar- interpret şl punctul la ale
tele uriaşului mecanism si ţii corale, echipe de dansuri, ză-te focul pădure" şl „Fru- gere. Băiatul etcesta cuceri
derurgic al Hunedoarei a dat orchestre semi-simfonice, ta mosu-i Cîmpu lui Neag" (pă tor, care se numeşte Marius
drept rezultantă angajamen rafuri, brigăzi artistice de cat de acea neinspirată „idee Plenaru şl pe care l-am mai
te considerabil majorate, a agitaţie, colective de monta regizorală", care le-a obli văzut şl alte dăţl ; „băiatul
căror valoare pentru econo je literare şl muzicale, so gat pe cele 12 interprete să cu chitara", cum îl numesc
mia naţională este deosebită. lişti vocali şi instrumentişti se mişte încontinuu artifi admiratorii, dispune de In
De la 60 milioane Iniţial, va au oferit şi de această dată cial şi fără rost, ceea ce a contestabile calităţi interpre
valorii
contribuit
scăderea
la
loarea producţiei marfă ce o spectatorilor momente de a- tative, ceea ce nl-1 recoman
vor realiza slderurglştli pe devărată satisfacţie şl Incin grupului !). dă ca pe o speranţă a mu
ste plan se ridică la 80 mi ta re. Pe aceeaşi linie, a autenti zicii uşoare. Cît despre mon
lioane. Este o cifră Impună Marea întrecere a generat şi în abatajele minei Te- cele 3 480 tone minereu, cît avem pe secţie peste plan, Spectacolul susţinut „în cităţii, se înscrie şl rapsodul tajul literar - muzical - core
toare In care se vor regăsi, liuc, printre brigăzile de mineri care scot la ziuă „hrana" Bularda are 1 140 de tone. Este o formaţie model de hăr deplasare" de municipiul popular Radu BenkO, con grafic prezentat de elevii
între altele 1 700 tone cocs, furnalelor hunedorene, o vie şl pasionantă bătălie pen nicie, organizare, disciplină. Obţine zilnic randamente Hunedoara a constituit pen structor de Instrumente Şcolii generale din Petrila
18 000 tone fontă, 23 000 to tru depăşirea sarcinilor de plan. Printre animatorii aces mnl mari cu 1,5 tone pc post decît este planificat. Cu tru gazde prilejul de a vedea populare şl interpret la mai ■— „Cîntă Valea Jiului", este
ne oţel, 20 000 tone laminate. tei bătălii a hărnieijei şl dăruirii se numără şi brigada o asemenea productivitate, cei 25 de mineri din brigadă „la lucru" formaţii mature, multe instrumente. Su suficient să spunem că de
Valorile cantitative sînt minerului Vasile Bularda. de la secţia a IV-a Teliuc- s-au angajat să realizeze în cinstea Conferinţei Naţionale prestigioase, care au repre gerăm acestui înzestrat artist la un capăt îa altul s-a des
puternic potenţate de creşte est. mai bine de 2 000 tone de minereu peste plasn. zentat de mal multe ori ju amator să renunţe la sa făşurat pe fundalul aplauze
rile calitative pe care com — Brigada aceasta, de 25 de mineri, este mindrla sec deţul în mari confruntări na xofon şi muzicuţă şi să-şi lor imul public care ştie să
petenţa şl ingeniozitatea sl- ţiei noastre — afirmă Inginerul FrancisC Hegheduş. Din Foto: V. ONOIU ţionale şl internaţionale, a- dezvolte calităţile pe car© le răsplătească cum se cuvine
derurglştltor le întrevăd cu lături de altele, mal tinere, aire oa povestitor şl cîntă-
certitudine. Cea mal mare care se află pe drumul afir reţ din fluier, taragot şi adevărata artă.
cantitate de fontă peste plan (Muncitorii de la întreprin spori la 3,7 milioane Iei. mării. frunză. I. M1NDRU
se va produce cu cocs eco derea de Industrie locală O- Dorinţa colectivi ie de 2,6 ori mal mult decît Ne-a Incîntat din nou „Sui
nomisit. Consumul de metal răştte sînt binecunoscuţi s-a stabilit în angajamentul ta ardelenească", în inter
se va diminua cu 2 500 tone, pentru hărnicia lor. Dovadă iniţial. Prin creşterea, diver pretarea ansamblului core
se va micşora cu cîteva mii sînt rezultatele de prestigiu aytodepăşîre se materialii»: şi îmbunătăţirea grafic, instruit de maestrul Constituirea Consiliului pentru
sificarea
de tone consumul de mate în îndeplinirea exemplară a calităţii, colectivul va livra Valerlu Erzian ; ne-a emo
riale refractare şi utilaj de suplimentar la export pro ţionat şi de această dată Ma munca politlco-educatlvă şl predarea
turnare, se vor economist planului, pentru care au fost in dublarea anuaiamentelor ría Stoica, veterana teatru
duse în valoare de 200 000
mari cantităţi de combus distinşi cu titlul de uni lei valută, iar prin creşterea lui popular Hunedoara, care ştiinţelor
tibili şl energie. Aşadar, im tate evidenţiată pe ramură. a dat viaţă cu sinceritate şi La Ministerul Educaţiei tlre politlco-ldeologică în j
perativul reducerii cheltuie Pentru a onora acest titlu, gradului de rentabilitate, vo convingere unui text cu mul şl Invăţămîntului a avut rîndul elevilor şi studenţi- j
lilor materiale de producţie colectivul şl-a asumat anga lumul beneficiilor peste plan tiple valenţe educative: „Ma loc. luni, şedinţa de consti lor, în scopul educării lor I
se va ridica la un milion de
se va traduce faptic prin jamente mobilizatoare în în lei. ma celor trei feciori" ; am a- tuire a Consiliului pentru comuniste, al formării lor |
realizarea de economii su trecerea pe acest an. metalice, cărămizi, prefabri plaudat evoluţia corului, di munca politico-educativă şl ca oameni înaintaţi, mili- ţ
plimentare în valoare de 15 Dorinţa permanentă de ferlnţei Naţionale a partidu Angajamentele suplimen rijat de Hor ia Făgărăşan şl predarea ştiinţelor sociale, tanţi activi pentru făurirea i
milioane lei. Este principala autodepăşire, ce-1 caracteri lui şi aniversării proclamă cate din beton şi mobilă. Se tare ale muncitorilor de la N. Icobeseu. şi a fetelor pre din care fac parte repre societăţii socialiste mulţi- j
cale prin care volumul be zează pe comuniştii din în rii republicii sînt factori vor asimila peste plan 20 I.I.L. Orăştie demonstrează zentanţi ai ministerelor, al
neficiilor peste plan va urca treprindere, pe cel mal îna care stau la baza reînnoirii noi produse mult solicitate cu prisosinţă că acest colec gătite de Constanţa Popescu organizaţiilor judeţene de lateral dezvoltate în patria I
la 30 milioane lei. intaţi muncitori din echipe angajamentelor. Lucrătorii de de industria republicană, şan tiv, indiferent de mărimea şi şi Elena Mile, care ne-au o- noastră. j
le conduse de forjorul loan la I.I.L. Orăştle s-au anga tierele de construcţii şi ferit o adevărată lecţie de partid, de tineret, cadre di Consiliul funcţionează ca :
Avînd girul solid al fap gradul de înzestrare tehnică dans modern. La cunoscuta dactice din şcoli şl facul organ deliberativ al Ministe- :
populaţie.
între
telor, angajamentele supli Prlcăjan, turnătorul Iile O- jat să obţină suplimentar pî prinderii, Colectivul îndrumarea a întreprinderii, dispune de lor valoare s-au prezentat şi tăţi, oameni de ştiinţă şi rului Educaţiei şl învăţă- j
nă la finele anului, pe sea
sub
mentare ale slderurgiştilor collşan sau tîmplarul Nlcolae organizaţiei de partid, a gă mari resurse pe care le va celelalte formaţii hunedore cultură, muncitori, ţărani mîntului. j
hunedoroni exprimă hotărî- Sicoe, a determinat ca încă ma creşterii productivităţii lorifică din plin în cinstea ne — orchestrele semi-simfo- cooperatori.
rea lor de a fi mereu în rîn- de pe acum angajamentele muncii, o producţie marfă sit rezerve noi şi pentru Conferinţei Naţionale a nică şi cea de muzică uşoa In şedinţa de constituire j
duirile de frunte în marea iniţiale să fie îndeplinite în valoare de 10 milioane perfecţionarea calitativă şi P.C.R., prin hărnicie, talent ră, taraful cu soliştii, grupul Consiliul va stabili mă a fost aprobat programul j
bătălie a clasei muncitoare cu succes. Aceeaşi dorinţă, lei, dublu faţă de angaja creşterea eficienţei. Astfel, şi dorinţă fermă de autode surile necesare în vederea consiliului pe anul 1972.
pentru înfăptuirea progra amplificată de hotărîrea de mentul Iniţial. Se vor pro valoarea maşinilor, utilaje păşire. vocal, brigada artistică de îmbunătăţirii continue a
mului partidului pentru ac a înscrie realizări de mai duce în plus mari cantităţi lor şi pieselor de schimb re agitaţie şi montajul literar- i muncii educative, de pregă- (Agerpres) !
tualul cincinal. mare valoare în cinstea Con- de piese turnate, confecţii alizate prin autoutilare va C. DORIN muzica, 1