Page 94 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 94
T*' "BM'-ri" 1 '................. miKTxai
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 408 • MARŢI 30 MAI 1972
VIZIT* g TAHA WQASTRA SECVENŢE INTERNAŢIONALE TRUSTUL DE CONSTRUCŢII HUNEDOARA - DEVA
Şcoala profes'onală
A TOVARĂŞULUI FIDEL CASTRO RUZ de construcţii Deva
încheierea lucrărilor Conferinţei str. Alexandru Sahia nr, 3, telefon 14005
Primeşte absolvenţi ai şcolii generale la
(Urmata din pag. 1) parte din produsele îngrăşă- experimentarea unor soluri înscrierile pentru următoarele meserii :
toriei de taurine şl fermei străine din America Latină,
de vaci de lapte. Tovarăşul de modul de fertilizare a so internaţionale pentru Namibia — zidari construcţii 2 ani
plauze şl ovaţii. „Bine aţi Fidel Castro mulţumeşte lului şl realizările în pro — dulgheri 2 ani
venit dragi oaspeţi din Re pentru explicaţiile primite, ducţie. Acelaşi cadru de — instalatori de încălziri centrale 2 ani
publica Cuba l". Drapelele de urează întregului colectiv preocupări a prezidat şi în BRUXELLES 29 (Agerpres). Consiliului Naţional al Fron rasist din Republica Sud- — instalatori de instalaţii tehnico-
stat ale României şi Cubei care lucrează aici noi succe discuţiile privitoare la ame — La Bruxelles au luat sfîr- tului Unităţii Socialiste, con Africaoă asupra Namibiei şi
încadrează o mare pancartă se în activitatea viitoare. liorarea florii-soarelui şi a şit lucrările Conferinţei in ducătorul delegaţiei, prof. subliniază datoria tuturor sanitare 2 ani
cu urarea de bun venit scri Un elicopter special îi soiei, în ameliorarea porum ternaţionale pentru Namibia, Stanciu Stoian, secretar ge statelor de a aduce la înde — lăcătuşi pentru construcţii metalice 3 ani
să în limbile celor două ţări. conduce pe înalţii oaspeţi la bului, rezultatele obţinute iniţiată de un comitet format neral al Ligii române de plinire hotărîrile O.N.U. şi — lăcătuşi mecanici auto-moto 3 ani
Lucrători ai întreprinderii îi Fundulea, unde se vizitează în producţie la hibrizi autoh din reprezentanţi ai Organi prietenie cu popoarele din ale Curţii Internaţionale de
întâmpină pe cei doi condu câmpurile de experienţe ale toni comparativ cu cei din zaţiei Poporului din Africa Asia şi Africa, şi Stanciu justiţie, pentru ca R.S.A. să — montatori prefabricate 2 ani
cători de partid şi de stat Institutului de cercetări pen ţările mari cultivatoare de de' Sud-Vest (S.W.A.P.O.), Brătescu, activist la C.C. al pună capăt ocupării terito înscrierile la examenul de admitere se fac
cu flori. tru cereale şi plante tehni cereale şi plante tehnice, personalităţi politice, organi P.C.R. In cadrul lucrărilor riului namibian. Documentul între 1 iunie — 4 iulie inclusiv la sediul şcolii
Prin mijlocirea unor gra ce, cea mai mare instituţie întreaga activitate a institu zaţii naţionale şi internaţio comisiilor politică şi econo cheamă la recunoaşterea pe baza unei cereri însoţite de următoarele
fice şl cifre, oaspeţii primesc de cercetare a Academiei tului se încadrează în ac nale. Au participat repre mică ale conferinţei, delega S.W.A.P.O. ca singurul repre
unele informaţii privind pro de ştiinţe agricole şi silvice. ţiunile de transpunere în zentanţi din 78 de ţări şi de ţia română a relevat soli zentant legitim al poporului acte :
gramul de producţie a cărnii Elicopterul special la bor viaţă a prevederilor Con legaţi din partea a 32 de or daritatea partidului şi guver Namibiei şi subliniază drep — certificat de naştere (copie certificată de
de taurine prevăzut a fi rea dul căruia se aflau tovarăşii gresului al X-lea al partidu ganizaţii internaţionale. nului nostru ou lupta de eli tul acestui popor de a re şcoală);
lizat în sectorul socialist al Nicolae Ceauşescu şi Fidel lui pentru dezvoltarea rapidă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, berare a poporului nami curge la orice formă de luptă
agriculturii noastre. Referi Castro Ruz aterizează în a- şi în toate sferele a produc secretar general al Partidu bian, faptul că România mi pentru eliberarea sa. — certificat de absolvire (în original) a şco
tor la Complexul de îngră- propierea cîmpurilor de pro ţiei agricole. lui Comunist Român, pre litează cu hotărîre pentru a- Conferinţa a apreciat aju lii generale sau adeverinţă de promovare a
şare a taurinelor în care ne ducere a seminţelor. înalţii In final, tovarăşii Nicolae şedintele Consiliului de Stat p'.icarea fără întîrziere a re torul acordat luptei de eli clasei a Vlll-a sau a X-a ;
aflăm, se arată, printre alte oaspeţi sînt întîmplnaţi de al Republicii Socialiste zoluţiilor Adunării Generale berare din Namibia de către — certificat medical eliberat de dispensar,
Fidel
şi
Ceauşescu
le, că anual aici sînt îngră prof. Nicolae Giosan, preşe ceilalţi conducători de Castro, România, a acordat, împreu a O.N.U. şi ale Consiliului ţările socialiste, de alte sta
partid
şate 9 600 de taurine — vi dintele Academiei de ştiinţe nă cu alţi şefi de stat, pa de Securitate cu privire la te ale lumii, de mişcările spital sau policlinică, în care să se specifice
ţei preluaţi la vîrsta de agricole şi silvice, de colec români şi cubanezi au făcut tronajul său acestei conferin încetarea mandatului Africii progresiste şi a elaborat un rezultatul analizei sîngelui şi al radioscopiei
15—16 zile şi crescuţi în sis o scurtă vizită la sediul in ţe, consacrate activizării de Sud asupra Namibiei, program de acţiuni politice pulmonare.
tem industrial pînă la 310 zile, tivul de conducere al insti stitutului. Aici, în cadrul u- luptei de eliberare naţională astfel încît poporului nami concrete care să continue ac Examenul de admitere se ţine între 6—14 iu
cînd sînt livraţi beneficiarilor. tutului, de un mare număr nei mici expoziţii, au fost din Namibia, scuturării ju bian să i se acorde toate tivitatea începută în cadrul
Anual se produc 3 400—3 500 de lucrători ai ogoarelor din înfăţişate prin grafice şi gului asupririi coloniale, pre condiţiile pentru a-şi dobîndi conferinţei, pentru ca opinia lie a.c.
tone de carne. Această uni comunele învecinate. mostre de plante principale cum şi intensificării spriji dreptul la independenţă, au publică internaţională să cu Subiectele pentru concursul de admitere sînt
tate constituie un model în In maşini deschise, se vi le soiuri şi hibrizi obţinuţi nului ţărilor africane, al tu todeterminare, de a se dez noască şi să acţioneze în din materia prevăzută în programele şcolare ale
agricultura noastră de stat, zitează lanurile de grîu pen în ultimii ani de cercetătorii turor forţelor antiimperialis- volta în mod liber, fără nici sprijinul drepturilor legitime
iar metodele folosite aici sînt tru producerea de sămînţă institutului, seminţe selecţio te din întreaga lume, pentru un amestec străin. ale poporului namibian. claselor V-VIII şi V-X.
prevăzute a fi generalizate din soiurile „Excelsior" şi nate în perspectivă de a fi cauza dreaptă a poporului Conferinţa a adoptat o de Luînd cuvîntul la încheie Toţi elevii şcolii profesionale primesc întreţi
şl în alte unităţi similare. „Favorit" — soiuri de mare extinse în cultură mare. To namibian. claraţie care afirmă dreptul rea conferinţei, preşedintele nerea gratuită pe tot timpul şcolarizării (masă,
Reţetele de furajare, ca şi productivitate, rezistente la varăşul Fidel Castro a mul La conferinţă a participat sacru al Namibiei la inde S.W.A.P.O., Sam Nujoma, a cazare, îmbrăcăminte, rechizite şcolare manu
tehnologiile de întreţinere şi ger, la cădere şi la boli, ţumit lucrătorilor institutu o delegaţie a P.C.R., alcătui pendenţă, conform aspiraţii adus mulţumiri tuturor ţări
creştere a taurinelor sînt de create de cercetătorii institu lui pentru primirea căduroa- tă din prof. Mihai Drăgănes- lor poporului său. Declara lor, popoarelor şi organiza ale etc.). După absolvire se asigură locul de
concepţie originală şi de ma tului —, culturile de soia şi să, pentru revelatoarele ex cu, membru supleant al C.C. ţia condamnă dominaţia co ţiilor care sprijină cauza jus muncă în cadrul trustului de construcţii Deva.
re randament. Tovarăşul Fi fasole din soiuri româneşti plicaţii şi a urat întregului al P.C.R., vicepreşedinte al lonială exercitată de regimul tă a poporului Namibiei. La şcoala noastră se mai primesc şi înscrieri
del Castro solicită date asu caracterizate prin vigurozita- colectiv de cercetători noi şi
pra randamentului activităţii te şi ' producţie ridicată. Sînt c-ît mai mari succese în ac pentru ucenici la locul de muncă, pentru ur
complexului, se preocupă de înfăţişate cîmpurile de ame tivitatea lor pusă în spriji mătoarele meserii :
preţul de cost al produsului. liorare a inului, mazării, nul progresului agriculturii. — zidari
Aici, cu un număr minim de experienţele de ameliorare a Contactul nemijlocit eu Important document interstatal — dulgheri
lucrători, se realizează indici orzului. Pe terenurile de realităţi ale agriculturii
înalţi de productivitate. ameliorarea griului sînt în noastre socialiste, cu pre — tîmplari
Activitatea complexului se curs de experimentare cele ocupările oamenilor de ştiin semnat de L. Brejnev şi R. Nixon Concursul de admitere se organizează în pe
bucură de bune aprecieri din mai recente creaţii autohto ţă, crescătorilor de animale rioada 6-14 iulie a.c.
partea solilor poporului cu ne şi străine. Se evidenţia a constituit încă un punct Informaţii suplimentare se primesc la secre
banez, a tovarăşului Fidel ză soiurile Fundulea, Lovrin important în programul vizi MOSCOVA 29 (Agerpres). gic şi de sisteme sociale nu altor state le revine datoria
Castro. Vorbind despre ex şi Turda, care au dat pro tei efectuate în ţara noastră — La Moscova a fost dat constituie un obstacol în de a face totul ce depinde tariatul şcolii şi trustul de construcţii, telefon
perienţa cubaneză în dezvol ducţii de 4 500—6 500 kg la de solii poporului cubanez, publicităţii documentul inti calea dezvoltării de relaţii de ele pentru a nu izbucni 13915.
tarea în mari complexe, de hectar. In discuţiile cu spe în frunte cu tovarăşul Fidel tulat „Baza relaţiilor reci normale între ele, bazate pe conflicte, părţile subliniază
tip industrial, a creşterii a- cialiştii institutului, tovară Castro Ruz. proce dintre Uniunea Repu principiile suveranităţii, ega că vor contribui ca toate ţă
nimalelor pentru carne şi şul Fidel Castro se interesea Reportaj realizat de: blicilor Sovietice Socialiste şi lităţii, neamestecului în tre rile să trăiască în condiţii
lapte, primul secretar al Co ză de tehnicile folosite în N. POPESCU-BOGDĂNEŞT1 Statele Unite ale Americii“, burile interne şi avantajului de pace şi securitate, fără a
mitetului Central al Parti activitatea de ameliorare, de EMIL MARINESCU semnat de Leonid Brejnev, reciproc. fi supuse imixtiunii din a- Cooperativa de consum „Sălaş“
dului Comunist din Cuba re rezultatele înregistrate în GH. PREDA secretar general al C.C. al Cele două ţări vor face tot fară în treburile lor interne.
levă unele deosebiri de con P.C.U.S., şl de preşedintele posibilul pentru a evita con Ele vor continua eforturile Angajează de urgenţă prin concurs un ges
cepţie şi metodă, acestea de- S.U.A., Richard Nixon. In fruntările militare şi pentru în scopul limitării arma
curgînd din condiţiile dife document se enunţă necesi a preveni apariţia unui răz mentelor, atît pe bază bilate tionar pentru bufetul din satul Rîu Alb.
rite de climă, fiind condiţio Recepţie oferită de înaltul tatea îmbunătăţirii relaţiilor boi nuclear. Ele vor mani rală cît şl pe bază multila Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute
nate totodată de baza fura sovieto-americane şi dezvol festa întotdeauna reţinere în terală, şi consideră că sarci de Legea 22/1969 şi H.C.M. 2230/1969, precum
jeră diferită în Cuba de cea tării lor reciproc avantajoa relaţiile reciproce şi vor fi na finală a eforturilor lor
de la noi. oaspete cubanez se, inclusiv în sferele econo gata să ducă tratative şi să este rezolvarea problemei şi un stagiu în muncă cu gestiune cel puţin
Ferma de vaci de lapte miei, ştiinţei şi culturii, pen reglementeze divergenţele cu dezarmării generale şi totale 2 ani.
a aceluiaşi complex eviden tru a contribui la o mai bu mijloace paşnice. Recunoaş şi asigurarea unui sistem efi (213)
ţiază, ca şi creşterea şi în- (Urmare din pag. 1) zarain şi celelalte persoane nă înţelegere reciprocă şi terea intereselor securităţii cient de securitate interna
grăşarea taurinelor, o activi oficiale cubaneze. colaborare. Se arată că părţilor, bazată pe princi ţională, în conformitate cu
tate modernă, un înalt grad Au participat, de aseme U.R.S.S. şi S.U.A. vor porni piul egalităţii şi pe renunţa obiectivele şi principiile
de mecanizare a lucrărilor, meni de ştiinţă, artă şi cul nea, şefi ai misiunilor diplo de la convingerea comună rea la folosirea forţei sau la O.N.U. întreprinderea
hrănirea, pregătirea vacilor tură, ziarişti români şi matice acreditaţi în Româ că nu există altă bază pen ameninţarea cu folosirea ei,
pentru muls, mulsul însuşi, străini. nia, membrii Ambasadei Re tru relaţiile dintre ele în este o premisă necesară pen U.R.S.S. şi S.U.A., se spu
fiind operaţii în care mîna Au participat tovarăşii dr. publicii Cuba şi alţi membri afara coexistenţei paşnice. tru menţinerea şi întărirea ne în încheierea documentu de sere Sîntandrej
omului nu intervine decît ca Carlos Rafael Rodriguez Ro ai corpului diplomatic. relaţiilor de pace între lui, nu pretind ele însele şi
auxiliar. driguez, Flavio Bravo Pardo, înainte de începerea re Deosebirile de ordin ideolo- U.R.S.S. şi S.U.A. Cele două nu recunosc pretenţiile ori
Jose A. Naranjo Morales, cepţiei au fost intonate Im cui ar fi asupra unor drep ANGAJEAZA:
în încheierea vizitei se nurile de Stat ale Republicii părţi îşi reafirmă hotărîrea turi sau avantaje deosebite
trece pe la secţiile de pre Arnaldo Ochoa Sanchez, O- de a sprijini practicarea în problemele mondiale. Ele — 3 fochişti cazane stabile;
mar Iser Mojena, Orlando Socialiste România şi Repu
lucrare a laptelui şi a cărnii blicii Cuba. schimburilor de opinii în recunosc egalitatea suverană — 1 sudor electric şi autogen autorizat;
Rodriguez Puertas, Julio Ca LUPTELE DIN problemele care le intere
aparţinînd Complexului a- macho Aguilera, Ramon Par Recepţia s-a desfăşurat în- sează şi de a face schimbul a tuturor statelor. Dezvolta — 1 tractorist rutierist;
relaţiilor
sovieto-ameri
groalimentar „30 Decembrie", do Guerra, Osmany Cienfue- tr-o atmosferă caldă, priete VIETNAMUL DE SUD de păreri la nivel înalt. rea nu este orientată îm — 1 instalator instalaţii sanitare.
nească.
cane
unde se prelucrează o mare gos, Nicolas Rodriguez Astia- (Agerpres) Relevînd că Uniunii Sovie potriva vreunei terţe ţări şi Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 şi Legii
VIETNAMUL DE SUD 29 tice şi S.U.A., precum şi intereselor acesteia.
(Agerpres). — In zona şose nr. 12/1971.
lei 13, la nord de Saigon, Informaţii suplimentare la sediul întreprinde
Exemplu de solidaritate frăţească forţele patriotice au bom rii, telefon 12726 Deva. (190)
bardat şi apoi au atacat, du
minică seară şi luni dimi Cadran n Cadrân
neaţa, unităţile saigoneze
Brigada Internaţională verzi din jurul şcolii şi a nei Ceiba del Agua. Mi-au blocate la 12 kilometri sud
F.M.T.D. .,Julio Antonio căilor de acces. mai povestit despre ce în de An Loc. Elemente ale a- SOFIA. — La Sofia au nent al Organizaţiei State
Mella”, din care fac parte Pe şantierul construcţiei seamnă munca şi viaţa în cestor unităţi, care au încer luat sfîrşit lucrările celui lor Americane, ce se vor
şi şase tineri români, con şcolii „Ceiba-7", pe care comun a brigadierilor ve cat să se apropie de oraş, au de-al XlI-lea Congres al reuni miercuri la Washing Centrala industrială a lianţilor
tinuă într-un ritm susţinut am avut prilejul să-l vizi niţi din patru continente, fost oprite de patrioţi. Uniunii Tineretului Comu
munca de construire a şco tez din nou, zilele trecu despre sentimentele nobile Continuă luptele la est şi nist Diniitrovist. Printre ton, va prezenta o propu şi azbocimentului Braşov
inter
ridicarea
nere
cerînd
lii secundare rurale cu in te, domneşte o atmosferă de fraternitate şi întraju vest de Dat Do, în provincia delegaţiile din străinătate dicţiei impuse statelor
ternat „Ceiba-7", din apro de lucru intens, de entu torare manifestate de toţi Phuoc Tuy, la 65 kilometri participante la congres s-a membre de a-şi normaliza
pierea comunei Ceiba del ziasm tineresc, de priete- aceşti tineri, despre legă de Saigon. iar în Delta Me- aflat şi delegaţia Uniunii relaţiile cu Cuba, informea Angajează de urgenţă pentru Fabrica de
Agua, provincia Havana. turile prieteneşti ce s-au kongului, forţele de elibera Tineretului Comunist din ză agenţia Prensa Latina. ipsos Călan muncitori necalificaţi urmind a se
Prezenţa şi munca acestei stabilit între ei. „Pe şanti re au iniţiat noi acţiuni în România- condusă de tova califica prin cursuri de scurtă durată în urmă
brigăzi, alcătuită din tineri erul „Ceiba-7“, îmi spu provinciile Chuong Thien şi răşul Marţian Dan, prim- In sprijinul poziţiei sale. toarele meserii :
de
din peste 20 de ţări ale Corespondenfă nea mozaicarul Gheorghe Kien Hoa. secretar al C.C. al U.T.C., Ministerul relevă Externe pe
ruan
„schimbările
Europei, Asiei, Africii şi A- Babacea, responsabilul gru In regiunea fostei capitale ministru pentru problemele — mineri
merlcii Latine, reprezintă din Havana pului de tineri români, se imperiale Hue, forţele patrio tineretului. importante din viaţa inter — operatori
un act de solidaritate fră construieşte nu numai o tice au lansat atacuri împo naţională, în sensul unei — lăcătuşi
ţească şi militantă cu lup şcoală. Dacă e să vorbim triva militarilor saigonezi SANTIAGO DE CHILE. mai bune înţelegeri între — electricieni
state“.
ta poporului cubanez. pe limba noastră, a con dislocaţi în imediata apropie — Delegaţia Camerei Popu
Recent, brigadierii au în* nie şi solidaritate. Cei şa structorilor, aici s-au pus re a bazei Hoang De. S-au lare a Republicii Democra ROMA — La Roma s-a — maşinişti
cheiat prima fază a lucră se tineri români, ca dealt temelii solide unui mare e- înregistrat. de asemenea, te Germane, condusă de desfăşurat o demonstraţie Condiţii de angajare :
rilor, aceea de ridicare la fel toţi tinerii din brigadă, dificiu de legături frăţeşti lupte în zona bazelor „Bas- Gerald Goting, preşedinte „împotriva imperialismului
„gri" — s-a lucrat cu pre se simt excelent. într-o to de prietenie şi de solidari togne" şi „King", aflate la le Camerei, şi-a încheiat şi în favoarea Republicii — să aibă stagiul militar satisfăcut
fabricate din beton' — a ce tală dispoziţie de lucru. tate, la fel de trainice ca sud-vest de Hue. vizita do zece zile în Chi Democrate Vietnam". Au — să aibă ca studii 4-7 clase şcoală genera
lor trei corpuri de clădiri, Prin grija gazdelor, briga şi zidurile de’ beton ale a- ★ le, transmite agenţia ADN. participat, cîteva sute de lă pentru meseria de miner şi 7-8 clase pentru
cu parter şi două etaje, dierii dispun de cele mai cestei şcoli" VIETNAMUL DE SUD 29 Delegaţia a avut convorbiri persoane. Poliţia, care a
care vor adăposti dormitoa bune condiţii de muncă şi Am mai aflat de la tine (Agerpres). — După cum a cu senatori, deputaţi, pri intervenit cu brutalitate toate celelalte meserii.
re pentru 500 de elevi şi odihnă, de hrană şi de re rii români că angajamen anunţat la 29 mai Comanda mari, cu colective de lucră pentru a dispersa pe mani Pe durata calificării beneficiază de următoa
eleve, săli de clasă, labora creaţie. tul brigăzii internaţionale mentul american, informează tori din întreprinderi şi cu festanţi, a arestat 60 de rele avantaje :
toare şi săli de lectură, Băieţii noştri mi-au vor F.M.T.D. „Julio Antonio agenţia France Presse, bom ţărani chilieni. persoane.
precum şi clădirea grupului bit cu multă dragoste de Mella" este să termine toa bardiere gigant „B-52", zbu- — cazare gratuită
social (bucătărie, săli de spre noua şcoală pe ca te lucrările de construcţie rînd în 19 formaţiuni sepa PEKIN. — Ciu En-lai. HAGA. — In cursul zilei — salariu lunar egal cu media salariilor pe
mese, spălătorie mecanică, re o construieşte brigada şi finisare pînă Ia 26 iulie, rate, au bombardat în noap premierul Consiliului de do duminică, în localurile
punct sanitar etc.). F.M.T.D., o şcoală cu un în cinstea celei de-a 19-a tea de 28 spre 29 mai pozi Stat al R.P. Chineze, l-a de la Arnheni ocupate de ultimele 3 luni pentru cei care au calitatea de
Brigada a trecut, în pre profil aparte, unde progra aniversări a asaltului Mon- ţiile forţelor patriotice în primit pe Yoshimi Furui. cunoscuta firmă olandeză angajat
zent, la finisările de interi mul de studiu al elevilor cadei — moment de istori patru provincii din Vietna membru al Camerei Infe „Philips" s-a produs explo — o indemnizaţie de 400 lei lunar pentru cei
or şi exterior, la montajul va fi îmbinat, zilnic. cu că importanţă în viaţa Cu mul de sud. Avioanele ame rioare a Dietei japoneze, zia unei bombe. Totodată, neincadraţi în cîmpul muncii.
instalaţiilor electrice, sani munca productivă pe plan bei de azi. ricane au aruncat, în cursul care se află în vizită la s-a anunţat, că în clădirea
tare, la amenajarea terenu taţia de citrice ce a luat a 13 misiuni, peste o mie de Pekin, informează agenţia firmei de la Amsterdam a Angajarea şi alte informaţii se pot lua la se
rilor de sport, a zonei fiinţă în perimetrul comu VICTOR STAMATE tone de bombe numai în sec China Nouă. fost descoperită o altă diul şantierului Fabricii de ipsos din Câlanu
torul Kontum. bombă. Aceste atentate, ca Mic.
LIMA. — Ministerul A- re nu au provocat decît
facerilor Externe al Perului pagube materiale, au fost
DEVA: Tată de duminică blicii Socialiste România, a dat publicităţii un comu precedate de alte trei ex
(„Patria“); Omul orchestră a făcut o vizită oficială plozii în noaptea 23-24 a-
(„Arta“); SIMERIA: Vagabon de prietenie in ţara noas nicat în care se arată că ptâlie- ce, de asemenea, au
dul — seriile I-II („Mureşul“); tră ; delegaţia peruană la lu
HUNEDOARA: Incidentul („Si Muzică populară; dus la avarierea unor in*
ci erurgistul“) ; Casa noastră cultural; 10,00 Buletin de ştiri; te; 17,45 Muzică uşoară de 10.10 Curs de limba rusă (lec crările Consiliului perma stalaţii industriale. întreprinderea economică
(„Constructorul“); B.D. la mun 10,03 Interpreţi ai cintecului compozitori japonezi; 18,00 Ore ţia a 17-a);
te şi la mare („Arta“); CA- popular: 10,30 Start la intersec le serii; 20,00 Tableta de seară 10.40 Căminul ;
LAN: Mlhail Strogofl („11 Iu ţie (emisiune de orientare şco de Mihnea Ghcorghiu; 20,05 11.25 Film serial: „Patru tan- judefeană a cooperativelor
nie“); TELIUC: Crăciun cu E- lară şi profesională); 10,50 U- Zece melodii preferate; 20,40 chişti şi un cline“ — c-
lisabeta („Minerul“); PETRO vertura la opera comică „De-aş Cintece muscelene interpretate pisodul XV;
ŞANI: Astă seară dansăm In fi rege“ de Adam; 11,00 Bule de Gavril Prunoiu; 20,55 Ştiin 12.20 Telejurnal; întreprinderea de construcţii
familie („7 Noiembrie“); Secre tin de ştiri; 11,05 Formaţiile ţa Ia zi; 21,00 Revista şlagăre 16,30—17,00 Curs de limba fran de consum Deva
tul planetei maimuţelor („Re Mondial şi Hootcnnany Singcrs; lor; 21,30 Bijuterii muzicale ; ceză (lecţia a 17-a);
publica“); LUPENI: Pădurea 11,25 Piese Instrumentale; 11,35 22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert 17,00 Deschiderea emisiunii de
pierdută („Cultural“); Voi sări Frumoasă ne este tinereţea — de seară; 22,55 Moment poetic; după-amiază; forestiere Deva ANGAJEAZĂ URGENT PRIN CONCURS :
din nou peste băltoace („Mun cintccc; 12,00 CIntâ Vali Ma- 23.00 Concert de seară; 24,00 17,35 De ia Alfa la Omega —
citoresc“) ; EONEA: Abel, fra nolache şi lannis Kaladzis; Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Es enciclopedie pentru elevi; STR DOROBANŢILOR, NR- 28
tele tău („Minerul“); PETRI- 12,15 Recital Leontyne Price ; trada nocturnă. 18,05 Clntec de dor. Seară de ® un merceolog principal la biroul ambalaje
LA : Oliver — seriile I—II 12,30 Intilnire cu melodia popu balet, pe muzică interpre
(„Muncitoresc“); VULCAN: A- lară şi interpretul preferat ; tată de Maria Tănase; Anunţă deschiderea şantierului la 1. VII. • un merceolog principal la serviciul co
venturi In Ontario („Muncito 13.00 Radiojurnal; 13,15 Avan 9,00 Deschiderea emisiunii de 18.30 „Semenic 2000“ — film do 1972. mercial
resc“) ; ORAŞTIE: Ultimul răz premieră cotidiană; 13,30 Melo cumentar;
dimineaţă. Telex;
boinic („Patria“); Primul an dii de ieri şi de azi; 14,00 Com 9,05 Teleşcoală; , 18,45 întrebări şi răspunsuri; La fabrica de ciment şi var — Deva (Chişcă- • un merceolog la serviciul alimentaţie
de căsătorie („Flacăra“); GEOA- pozitorul săptâmînii — Mauri- 9,30 Muzică populară ; 19,15 Publicitate;
GIU-BAI: Waterioo — seriile ce Ravel; 14,10 Solişti de mu In jurul orei 9,45 19.20 1001 de seri; daga). publică
l-II; HAŢEG: Poveste singe- zică populară; 15,00 Buletin de Transmisiune directă de 19.30 Telejurnal;
roasă („Popular“); BRAD: Co ştiri; 15,05 Radiosimpozion. In la aeroportul Otopeni 20.10 In întîmpinarea Conferin Pentru care angajează personal T.A. © un merceolog sau economist la serviciul
pacii mor în picioare; Ora ho- intimpinarca Conferinţei Naţio a ceremoniei plecării to ţei Naţionale a P.C.R. şi ® de conducere
târitoare („Steaua roşie“); GU- nale a P.C.R.; 15,25 Piese pen varăşului Fidel Castro a celei de-a 25-a aniver expediţii-desfacere.
RABARZA: Băieţi buni, bă tru clavecin Interpretate de Ruz, prlm-secretar al Co sări a Republicii : Ţara © administrativ
ieţi răi („Minerul“); ILIA: Cas Luciano Sgrlzzi; 15,40 Pagini mitetului Central al Par Întreagă In Întrecere; © maiştri • doi economişti la serviciul achiziţii.
tanele slnt bune; Războiul din muzica de estradă; 16,00 tidului Comunist din Cu 70.25 Tito Gobbi Ia Bucureşti: Condiţii de angajare conform H.C.M.
domniţelor („Lumina“). Radiojurnal: 16,15 Din reper ba, prim-ministru al Gu 21,55 Prim plan: ştefania Innes- Salarizarea conform H.C.M, 914/1968 cu spo
toriul soliştilor Elena Constan- vernului Revoluţionar al cu, preşedinta cooperati 914/1968 şi Legii 12/1971.
linoscu, Michel Polnareff şi Republicii Cuba, care. la vei agricole de producţie rurile legale.
Katy Kovacs; 16,35 Cintecele invitaţia Comitetului Cen din comuna Putinciu, ju Pentru persoanele de specialitate asigurăm Informaţii suplimentare la telefon 12440-
PROGRAMUL Is 6,00 Muzică noastre; 16,50 Publicitate radio: tral al Partidului Comu deţul Teleorman; 12441.
şi actualităţi ; 7,00 Radiojurnal; 17.00 Antena tineretului; 17,30 nist Român şi a Consi 22.25 Vedete ale muzicii uşoare; locuinţa în Deva.
8,00 Sumarul presei; 9,30 Atlas Melodii populare de virtuozita liului de Miniştri al Repu 22.40 24 de orc. (207) (205)
Redacţia si administraţia ziarului i Deva, str Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17. 7 15 85. 1 15 88. — XIDarul i întreprinderea poligrafică Deva
/