Page 10 - Drumul_socialismului_1972_06

EEBKBSSBIBSBEnB!!BSSBESSEEBSSNB3BSSSSBBBBS^SBEB^Bt33E35SS3SSEB^ESEB3EBSSSBBSPBnBK^^ES XMWW8N tmv&.'m&ummMJSH'Jffcm
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 412 © SiMBÂTÂ 3 IUNIE 1972
BaBBBgaamBoi IHESEEEEi^^

9

ÎNSUFLEŢITOAREA DEVIZĂ

.______________ S_________________

A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE Competenţă în conducerea

cincinalul Imme de termeni activităţii ideologice

In programul partidului tante forme de educare, lenţei din partea fiecărui
nostru de îmbunătăţire a ac­ convorbirile de sfîrşit de an membru de partid, de a nu
pe******
c^ta/atawmMiw iwwi ■rwr.w. tivităţii ideologice şi de e- ce au avut loc în zilele tre­ tolera asemenea atitudini
înapoiate
în
Angajamente concrete s Realizări de prestau b initiative valoroase ■ rapte eroice ducare marxist-leninistă ce­ a cute s-au desfăşurat la un Comportamentul conştiinţa şi
partid,
nivel ridicat, discuţiile purta­
şi
membrilor
de
oamenilor
a
lorlalţi oameni ai muncii te au dovedit preocuparea de a se organiza mai multe
>ţyw<jiiiiiiw»i i iii »‘W*iinT^jnrwii>if i'i— t *' i ——‘ 11 1,1 — i...— »■■■> ■ . ■■ ■ m™, ie-h» n o — I I^.J. r■■»TI—lui.im I iv< —uw
sînt cuprinse sarcini deose­ cursanţilor pentru studiu şi activităţi cu caracter politi-
MUn.Ub^gtaMkiikiilj:' i'inr.'4nvJ-inlni i „ it n-„ r mihi».iw in —— , .I ............................................................ ............................... bit de importante şi pe linia însuşirea de către ei a pro­ co-educativ cu întreaga ma­
LA LUMINOASELE HUNEDOAREI
Trăim zile fericite, cînd Întreaga ţară, sub steagul învăţămîntului de partid. Co­ blemelor dezbătute în cursul să de salariaţi din secţia res­
glorios al .partidului comunlat, îşi făureşte viitorul mitetul orăşenesc de partid O- anului. Important este că pectivă.
volt de întregul popor. Cetăţenii comunei noastre, răştie şi-a stabilit, în lumina a- participanţii la dezbaterile Dezbateri fructuoase, de
animali de adinei sentimente patriotice, de dragoste eestora, măsuri concrete pen­ ee au avut loc cu această o- conţinut, au avut loc la ma­
fierbinte faţă de patrie, de partid şl popor, muncesc Ascensiunea vertiginoasă a tru ca învăţămîntul de partid, cazie au reliefat legătura fi­ joritatea cursurilor din ca­
cu sîrguinţă pentru a întîmpina Conferinţa Naţiona­ organizat în toamna anului rească între problemele, te­ drul oraşului. Merită în mod
lă a partidului şi a 25-a aniversare a proclamării 1971, să capete noi valenţe zele şi concluziile teoretice deosebit să fie evidenţiate
Republicii cu noi şi frumoase realizări pe tărîm edi- corespunzătoare cerinţelor ac­ şi unele aspecte concrete de cele de la secţiile tîmplărie.
lltar-gospodăresc. succeselor—rezultanta unui tuale. In primul rînd s-a asi­ la locurile de muncă. Aşa mecanicul şef din cadrul
Dorinţa unanim exprimată de cetăţeni este ca gurat organizarea unui nu­ de exemplu, la fabrica „Vi­ Fabricii chimice Orăştie —,
viaţa comunei să fie cît mal prosperă şi mal înflo­ măr mai mare de cursuri, dra“ la tema „Creşterea efi­ mănuşi de la fabrica „Vi­
ritoare din toate punctele de vedere. Acestui scop intens efort colectiv comparativ cu anul trecut, cienţei economice — obiec­ dra", de la cooperaţia meş­
îi sînt dedicate toate forţele şi energiile noastre. îndeosebi de cursuri de stu­ tiv centraL al politicii eco­ teşugărească, spitalul unifi­
Comitetul comunal de partid, consiliul popula-, cu diere a politicii economice a nomice a partidului“ (propa­ cat, liceul „Aurel Vlaicu".
sprijinul organizaţiilor de partid, de masă şl obşteşti, partidului, a Statutului gandist loan Tărăbuţă) cei Şcoala generală Orăştie.
al întregii populaţii, acţionează cu toată fermitatea H Ânu! acesta producţia de laminate este cu 33 la suta mai P.C.R., a principiilor şi me­ care au discutat, printre ca­ Dezbaterile de conţinut din
şi răspunderea in vederea realizării obiectivelor pro­ mare decît în 1967 todelor muncii de partid, a re loan Grămescu, Ana Jurj, cadrul convorbirilor de sfir-
puse pentru ridicarea necontenită a gradului edili- problemelor de educaţie mo- Felicia Mogoşan, Iuliu Dicu, şit de an se datoresc şi fap­
tar-gospodăresc al comunei. Faptele sînt acelea care H Circa 8 250 tone de laminate finite peste plan ral-cetăţenească. Un fapt, au scos în evidenţă carenţe­ tului că la toate cele pesta
demonstrează pe viu, în mod convingător că ceea demn de luat în considerare, le şi cauzele neritmicităţll rea­ 70 de cursuri de pe raza o-
ce ne-am propus, şi înfăptuim. Să dăm, deci, cuvîn- li Un spor de 10 000 tone laminate peste angajamentul iniţial este că membrii comitetului lizării planului şi consecinţe­ raşului Orăştie au fost repar­
tul faptelor. — orăşenesc, ai comisiei pentru le ei asupra întregii activi­ tizaţi membrii comitetului o-
Tovarăşul Valentin Răilea- cronica muncii depuse de la­ văzut pe „viu" această ex­ propagandă, învăţămint, şti­ tăţi din fabrică. La cursul răşenesc, în frunte cu secre­
nu, şeful serviciului planifi­ minatorii hunedorenl s-au a- perienţă. Sfatul acesta nu inţă şi 'cultură au răspuns de studiere a Statutului par­ tarul său şi alte cadre din
si­
care de din Hunedoara, ne-a dunat fapte care confirmă s-a organizat întîmplător. In concret de 1-2 cursuri, dînd tidului de la secţia mase activul obştesc care, depia-
la
Combinatul
şi
muncitorească
derurgic
COMBA SĂ NE FIE spus : abnegaţia permanentă cum pentru cel de-al doilea an al cinci­ ajutor organizarea învăţămîntu­ plastice în a fabricii chimice, sîndu-se din timp la cursul
de
organizaţiilor
partid
au
dorinţa
dezbatere
luind
respectiv,
tema:
con­
sprijinit
cînd
Con­
loc
în
nalului,
are
se
„Educarea membrilor de par­
— In ultimii ani, la com­
autodepăşire.
După
lui,
precum
binatul nostru s-au înregis­ ştie, în deceniul trecut la la- ferinţa Naţională a partidu­ propagandiştilor şi la pregătirea tid şi a celorlalţi oameni ai cret buna pregătire a discu­
accen­
ţiilor
punînd
lui şi se aniversează 25 de
găsirea
finale,
şi
CÎT I« PROSPERĂ trat ritmuri Foarte realizări fără mi no arele hunedorene s-a ani de Ia crearea Republicii, unor metode mai bune, mai muncii în proprietatea grijii fa­ tul pe din evidenţierea acelor
şi
spiritul
elocventă
socialis­
de
ţă
declanşat
precedent.
valoroasa
acţiune
fiecărei
cerinţelor
muncă
activitatea
de
din
adecvate
colectivele
aspecte
uni­
este
dezvoltarea
producţiei
care
de
ţe negative care a adus în­
în sectorul de laminoare. privind laminarea la toleran­ toate secţiile succesele laminoare organizaţii de bază de con­ tă“, cursanţii au concretizat tăţii respective cheie consti­
dobîn-
pentru
completează
o serie de tendinţe şi aspecte
probleme
tuie
ducere a muncii politico-ide-
SI ÎNFLORITOARE Comparativ de-al cu doilea an 1972, semnate economii continuare metal altele în de anii precedenţi cu ologice. de sustragere de către unii îmbunătăţirea muncii în do­
de
anul
dite
în
o
al
rămîne
în
şi
cel
salariaţi a unor produse fa­
economic
şi
valori
superioare.
meniul
politico-
9 actualului cincinal vom pro­ acţiune de mare actualitate. De la începutul anului şi pî- Ca urmare a organizării în bricate în secţie. S-au făcut, educativ.
duce cu 33 la sută mal mul­ Rînd pe rînd, laminatorii au nă acum s-au dat peste plan condiţiuni bune a îndrumării în acest sens, propuneri de
te laminate finite. obţinut importante succese 8250 tone de laminate fini­ pe parcurs a acestei impor- întărire a exigenţei şi vlgl- IOSIF NELEGA
In centrul comunei a început construcţia noului — Ce a influenţat mai pe linia creşterii indicilor de te pline, iar beneficiarii n-au
cămin cultural. La săparea şi turnarea fundaţiei ce­ mult această creştere verti­ utilizare a agregatelor, îmbu­ avut obiecţii deosebite pri­
tăţenii au prestat 2 500 ore de muncă patriotică, e- ginoasă a producţiei ? nătăţirea calităţii lor şi re­ vind calitatea. Cu multă pri­ Convorbirile recapitulative —
valuate la peste 60 000 lei. Dorinţa locuitorilor de a — Dezvoltarea rapidă a ducerea cheltuielilor materi­ cepere şi hărnicie laminatorii
avea în centrul civic al comunei un frumos lăcaş de producţiei de laminate este ale. La sfîrşitul lunii mai au completat eforturile oţe-
cultură este atestată de participarea la munca de în primul rînd un mare suc­ reprezentanţi ai lamlnatorilor larilor de a da ţării canti­
construcţie, alături de ceilalţi cetăţeni, a numeroşi­ ces al oamenilor. Datorită din toată ţara au venit la tăţi sporite de oţeluri speci­ dezbateri vii, legate de munca
lor oameni în virată, care vor să lase moştenire fii­ măsurilor luate de conduce­ Hunedoara să vadă practic ale, de a introduce în fa­
lor, nepoţilor şi strănepoţilor lor obiective social- rea partidului au Intrat în cum se realizează laminate bricaţie noi mărci de oţeluri
culturale, trainice şi frumoase. Intre aceşti inimoşi şi funcţiune noî capacităţi de de calitate bună şi cum se cu caracteristici superioare.
harnici gospodari ai comunei amintim pe Ladlslau producţie. Laminatorii au pot economisi mari cantităţi Toate aceste succese şi şi sarcinile participanţilor
Telgrădeanu, de 75 ani, Ştefan Crlşan, de 76 ani, Ti- meritul că au folosit tot mai de metal. multe altele sînt victoriile
rea Tirea, de 71 ani, Ionuţ Bursescu, 73 ani, Gheor- bine zestrea tehnică şi au In cadrul unei consfătuiri unor oameni care muncesc
ghe P. Băluşe, 70 ani, Catiţa Bal, 65 ani, Ştefan Mo­ obţinut succese de presti­ care a durat două zile s-a cu abnegaţie şi devotament Desfăşurate sub semnul e- cursanţi care au luat cuvîn­ C.S. Hunedoara confirmă
hora, Samoilă Tirea şi alţii, iar maistrul Aurel Vlad, giu. vorbit despre experienţa la- muncitoresc ca să contribuie xigenţelor sporite, convorbi­ tul au reuşit să dezvăluie încă odată că cheia stimulă­
împreună cu Petru M. Iancu, sînt cel care conduc Aceasta este realitatea. In minatorilor hunedoreni şi s-a la înfăptuirea politicii parti­ rile recapitulative în acest temeiurile ştiinţifice ale con­ rii dezbaterilor o constituie
cu multă pricepe şl pasiune lucrările. dului şi la dezvoltarea mul­ an vin să întregească rolul ţinutului societăţii pe care cunoaşterea documentelor de
Un alt obiectiv cu care cetăţenii comunei noastre tilaterală a ţării. Vorbin- învăţămîntului de partid ca ne-am propus să o edificăm, partid, apelul la fapte, la
se mîndresc este drumul dintre Sălaşu de Sus şi du-ne despre laminatorii har­ instrument de stimulare a strîns legate de viaţă. de ceea ce preocupă şi-i intere­
Rîu Alb, în lungime de 6 km. care, prin muncă pa­ nici cineva a amintit nume­ gîndirii politice a oamenilor, munca şi sarcinile combina­ sează pe cursanţi mai ales
triotică şi cu sprijinul consiliului popular, a fost re­ le lui Ioan Şerban, Pavel de dezvoltare a capacităţii tului. a secţiilor respective. pentru acele probleme caro
parat în întregime şi dat în folosinţă publică. La e- Mărilă, Dumitru Hangan şi lor de a interpreta, din punct Discuţiile referitoare la dez­ încă nu şi-au găsit soluţio­
xecutarea acestor lucrări s-au evidenţiat tovarăşii alte altora. Dar ar trebui a- de vedere practic, fenomene­ voltarea forţelor dc produc­ narea. Este, de asemenea, e-
Victor Armeanu, Pavel Itul, Ştefan Vlad, Iosif Lăs- mintite zecile şi sutele de le, procesele din viaţa socia­ ţie, modernizarea economiei vident că numai în măsura
coni şi alţii. Un alt obiectiv terminat este îndiguirea oameni, pentru că majorita­ lă. Legarea lui indisolubilă naţionale, ridicarea eficienţei în care tezele teoretice sint
rîului Sălaş, care desparte satul în două, conform tea lamdnatorilor se mîndresc de viaţă şi de sarcinile activităţii economice — sar­ strîns legate de rcalitâţilo
schiţei de sistematizare, pe o lungime de 250 ml. cu fapte de muncă deosebite. cursanţilor a constituit un cini prioritare puse de Con­ vieţii, de problematica cu
In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi Am discutat zilele trecute obiectiv de seamă al preocu­ ferinţa Naţională din 1967 care se confruntă colectivul
a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, cu cîţiva oameni din echipa părilor organelor şl organi­ şi de Congresul al X-lea al respectiv, dezbaterile pot fi
organele comunale de partid şi de stat, toţi cetăţe­ cuptorarului Teodor Rodea- zaţiilor de partid din între­ partidului — au fost axate realmente eficiente, pot slu­
nii comunei s-au angajat să termine două săli de nu de la laminorul de sîr- prinderi şi instituţii. pe fapte, pe aspectele impor­ ji rezolvării sarcinilor pc ca­
clasă la Şcoala generală din Rîu Alb. finisarea con­ mă. In general ei au rezul­ Constatările făcute cu pri­ tanţei oţelului, în cadrul e- ro Ie ridică politica partidu­
strucţiei căminului cultural din Ohaba de sub Pia­ tate bune dar erau nemul­ lejul participării Ia un nu­ manclpării industriale, a re­ lui. Se desprinde, în acelaşi
tră, dotarea cu mobilier a căminelor culturale din ţumiţi pentru faptul că nu măr de cursuri cu profil e- ducerii consumului de cocs, timp, ca o concluzie impor­
Paroş şl Rîu Mic, înfiinţarea unei vărărli pe lîngă realizează mai mult, că nu conomlc arată că, în general, de metal, îmbunătăţirea ca­ tantă pentru activitatea vii­
consiliul popular, a unei crescătorii de iepuri de ca­ produc deocamdată atît de există căutări asidue din lităţii produselor, probleme toare a organizaţiilor de par­
să la şcoala de 10 ani pentru deprinderea elevilor cu mult cît ar doi. Dorinţa a- partea organizaţiilor de par­ care îi preocupă şi îi intere­ tid că realizarea unui învă-
munca din zootehnie, extinderea crescătoriei de ca­ ceasta pentru succese deose­ tid, a propagandiştilor în ce sează pe cursanţi. ţămînt de partid care să
pre a cooperativei de consum pînă la 200 de cape­ bite şi autodepăşire este me­ priveşte utilizarea unor for­ Deosebit de important es­ răspundă cerinţelor puse de
te şi altele. In domeniul economic vom încheia ac­ reu un puternic stimulator me eficiente de desfăşurare te faptul că în dezbateri activitatea ideologică solicită,
ţiunea de contractare la tineret bovin şi lînă, dînd o pentru angajarea superioară a convorbirilor recapitulative. au fost relevate problemele in primul rînd, o bună pre­
deosebită atenţie realizării planului de producţie în a muncii şi valorificarea tot Astfel, la Combinatul side­ teoretice, politice ale teme­ gătire a propagandiştilor din
C A P., atît în ce priveşte sectorul vegetal cît şi cel mai eficientă a rezervelor rurgic Hunedoara cursurile lor, importanţa măsurilor punct de vedere politic şi
al creşterii animalelor. O mare grijă acordăm execu­ interne. de studiere a politicii eoono- stabilite pe linia dezvoltării ideologic, înarmarea lor cu
tării la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţine­ In loc de comentarii să o- mice a Partidului Comunist economici naţionale, conco­ priceperea do a stimula dis­
re a culturilor, recoltării şi depozitării furajelor, re­ ferim cîteva date. Anul aces­ Român, conduse dc propa­ mitent cu evidenţierea rezer­ cuţiile, gindirea creatoare a
alizării efectivelor de animale şi a producţiei anima­ ta toate laminoarele de la gandiştii loan Rădoi şi Ni­ velor de care dispune com­ cursanţilor. Numai în acest
liere prin organizarea taberelor sistematice de var Hunedoara au depăşit indicii colae Marincescu, de la fur­ binatul în domeniul reduce­ mod se poate imprima învă-
şi ţinerea unei evidenţe clare a producţiei zilnice şi extensivi şi intensivi de uti­ nalele 7-8 şi mecanic şef, rii consumului de cocs me­ ţămîntului dc partid spiri­
a livrărilor de produse. lizare. La laminoarele blu- dezbătînd tema „Conţinutul talurgic. tul militant, partinic, inte­
în încheiere vrem să subliniem că în realizarea ming s-au realizat indici in­ societăţii socialiste multilate­ Aceste aspecte Ia caro
multor obiective, precum şi a acelora în curs de în­ tensivi cu 2,59 la sută mai ni-am referit şi multe altele grat în programul de edu­
făptuire, îşi aduc un aport de seamă deputaţii comu­ mari decît a fost planificat. ral dezvoltate“, cei 14 care s-ar putea da de la caţie comunistă.
nali Maria Crişan, Ion Marica, Ion D. Bursescu, Ion Şi încă o cifră : laminatorii
Gabor-Cercel, Gheorghe Polanschi, Gabor Sigismund, şi-au suplimentat angajamen­
Ştefan Mateşoiu şi mulţi alţii. tul iniţial cu 10 000 tone la­
minate. Sînt fapte care ara­
> ION ALEXANDRU Instalatorul Petre lîold, de pe şantierul furnalului nr. 9 de Ceea ce trebuie ştie fiecare
secretarul comitetului comunal de partid, la Hunedoara, a participat la montarea multor echipamente de tă că oamenii determină as­
Instalaţii la marele obiectiv siderurgic, executind lucrări de
ION BURSESCU censiunea propriilor succese.
oalitate şl Înainte de termenele planificate.
primarul comunei Sălaşu de Sus Foto: V. ONOIU
C. DORIN predator de metal vechi
! ................................................. ... ..................... ......................................
Rodnic bilanţ a eure Suplimentarea angajamentului raza depozitele I.C.M. din puncte de primire a deşeuri­ Am redat în aceste cîteva
La
Hunedoara,
lor de metal.
judeţului
informaţia
care
i cu 2 milioane lei zilnic numeroşi cetăţeni pre­ In municipiul Deva, depo­ rînduri nevoie orice de cetăţean
are
dau cantităţi mari de de­ zitul se află pe strada Horia, care se hotărăşte să valori­
(Urmare din pag, 1) unde sînt daţi în contul an­ chează un însemnat avans — Am hotărît ca în cinstea Conferinţei Naţionale şeuri metalice şi neferoase la nr. 5, telefon 13866, în fice, în loc de a le arunca la
gajamentelor aproape 4 000 spre punerea în funcţiune la a partidului să ne suplimentăm angajamentul pe a- rezultate din uz casnic. A- municipiul Hunedoara — pe
mc buşteni cherestea, lemn termen a obiectivelor. După cest an cu încă două milioane Iei faţă de cel iniţial. gunoi, ^deşeurile metalice din
medie cîte 70 tone fontă, oţel ceşti predători harnici valo­ strada Carpaţi, nr. 122, tele­ gospodăria jsa. Sînt mulţi cci
şi laminate pc zi, rezultate de mină şi pentru celuloză. 5 luni, s-a realizat 36,6 la M-a bucurat cînd am văzut că toţi cei care au luat rifică astfel aceste deşeuri fon 2552, în oraşul Brad — care cunosc deja aceste a-
datorită cărora hunedorenii îndeplinirea şi depăşirea sută din planul anual de in­ cuvîntul înaintea mea s-au simţit îndemnaţi să-şi pe care alţii le aruncă, roali- pe strada Avram Iancu, nr. drese, pentru că s-au îndrep­
înscriu pe graficul întrecerii prevederilor sortimentale au vestiţii, iar colectivele de exprime hotărîrea de a contribui cu toată puterea zînd un venit în plus în bu­ 52, telefon 1843, pentru Ha­ tat de multe ori cu metalele
pe cele 5 luni 1180 tone cocs, condus la majorarea realiză­ constructori 38,9 la sută. de muncă Ia împlinirea acestui deziderat — spunea getul familiei. ţeg — la Sîntămăria-Orlea, colectate către ele. Cîţi se
10 230 tone fontă, 12 070 tone rilor la indicatorii valorici. Ansamblul rezultatelor din inginerul Llviu Cucu în adunarea activului de partid Ce poate să convingă mai telefon 338, pentru Petro­ vor hotărî să le urmeze e-
oţel, din care aproape 5 800 Astfel, pe judeţ, valoarea industria hunedoreană con­ de la I.P.B. Bîrcea. Facem parte dintr-un colectiv mult ca exemplul ? şani — în Livezeni, pe stra­ xemplul nu vor avea decît
tone oţeluri aliate, 8 250 tone producţiei industriale supli­ stituie o puternică bază pen­ foarte tînăr, care şi-a cîştigat aprecierea în întrece­ Iată cîţiva harnici predă­ da Gării, nr. 5, telefon 1025. de cîştigat.
laminate. mentare se ridică la 128,6 mi­ tru îndeplinirea exemplară a rea pe ţară şi care a fost onorat cu înalte distincţii.
lioane lei. In acelaşi timp, angajamentelor suplimentare, Dar aceste distincţii nu ne onorează numai, ci ne şi tori, care, lunar, realizează
Contribuţia colectivelor mi­ s-au consemnat importante venituri frumoase prin repu­
nereşti la bilanţul rodnic pe creşteri la producţia marfă, demonstrează hotărîrea tutu­ obligă. Iar hotărîrea luată în cinstea Conferinţei Na­ nerea metalelor vechi în cir­
industria judeţului este, de productivitatea muncii a spo­ ror colectivelor, în frunte cu ţionale e un angajament care ne antrenează pe fie­ cuitul economic prin depo­
asemenea, importantă. Mine­ rit cu 395 Iei pe salariat şi comuniştii, de a se prezenta care într-o muncă responsabilă, cinstită, entuziastă. zitele I.C.M. din judeţ : Cor­
rii din Poiana Ruscăi au spo­ s-a depăşit planul de export. la Conferinţa Naţională a Şi sînt convins că acest angajament va fi onorat cu nel Ivan, Toma Roman, Şte­
rit la 2 420 tone producţia partidului cu realizări de cinste dacă fiecare dintre noi va putea spune : şi fan Muca, Iuliana Bodar,
suplimentară de fier în mi­ Domeniul investiţiilor mar­ înalt prestigiu. eu am contribuit cu ceva la mîndria colectivului. Gheorghe Dana, Teodor Ben,
nereu marfă, iar colectivul Nicolae Draia, Ştefan Gref,
E.M. Deva are depăşiri de Mihai Catona de la Brad ;
4—fi la sulă a prevederilor Mihai Munteanu, Maria Nl-
la cupru, plumb şi zinc în Comuniştii au iniţiat, colectivul i-a înţeles şi urmat cula, Mailat Ana, Nicolae
concentrate. In Valea Jiului, Anghel, Laurenţiu Cîra de
minerii de Ia Uricani au în­ la Livezeni ; Nicolae Bara-
deplinit şi în luna trecută (Urmare din paq. 1) De ce să nu dăm însă adunarea activului de par­ sector care s-a redresat în baş, Ana Szilaghy, Nicolae
sarcinile de plan, ridicînd la curs unor vechi tradiţii mi­ tid. ultimul timp. Jula, Vladimir Ungureanu,
aproape 3 000 tone producţia nereşti de a organiza în Ar mai fi de adăugat Pentru mina Uricani, Simion Blaj, Dumitru Ştefa-
de cărbune extras peste plan. întregul colectiv a răspuns cinstea sau în întîmpinarea angajarea plenară din ulti­ pentru eforturile de dărui­ novici de la Deva; Mihai
Bilanţul primelor 5 luni e- la acţiunea iniţiată de co­ unor evenimente nişte ac­ ma zi a lunii a brigăzilor re pe care le face colecti­ Munteanu, Maria Nicula, La-
videnţiază depăşirea planu­ munişti — sub presiunea conduse de minerii Romu- vul în întîmpinarea Confe­ zăr Marian, Mariana Mailat,
lui la I.E.C. Deva, prin fur­ nerealizării sarcinilor de ţiuni mai deosebite, de a lus Boia, Gheorghe Scorpie rinţei Naţionale a partidu­ Constantin Cocoară, Letiţia
nizarea suplimentară a 43,5 plan — a precizat în prima verifica — şi cu acest pri­ şi Dumitru Vişan, din sec­ lui constituie un punct de Ciurar şi alţii, de la Hune­
milioane kWh energic elec­ zi a lunii iunie tovarăşul lej — potenţele de mobili­ torul I, Jenieă Năstase, referinţă şi faptul că pro­ doara.
trică, creşterea realizărilor Nicolae Nicorici, directorul zare ale comuniştilor. La Constantin Grădinarii, Tra- ductivitatea orară a muncii In toate oraşele şi munici­
la p.C. Orăştie — aici s-au a crescut în abataje cu 18
dat in plus 20 tone pigmenţi minei. Planul pe luna mai, 31 mai, în schimburile de ian Pop din sectorul II, la sută faţă de perioada co­ piile judeţului nostru, pre­
şl 70 tone produse din mase ca şi pe celelalte luni, era producţie mărită, am reali­ Constantin Budescu, Ştefan respunzătoare a anului tre­ cum şi în fiecare comună,
plastice — la C.E.I.L. Deva, virtual realizat şi depăşit. zat ceea ce s-a propus în Nagy din sectorul III — cut. I.C.M. are depozite sau