Page 102 - Drumul_socialismului_1972_06

•ggOTP**mxwK’r*r***r^ O'aWWWIHgW!«*” - '
BnEBUQ0SHnBflH3S3SHS88CKnUUKBE(BC^!SnEC2 rrxaggftaauv. • tx
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 435 ® VINERI 30 IUNIE 197?
tassissssmssisBassisesssssBse^sssi

CINCINALUL NAINTE DE TERMEN!
Î

• •' y.‘._v*v\Y
HI - HI
* - Angaiamente oonsrefe « lisliiiri de prestigiu » iniţiative vaioroase « Fapte eroice

P® vechea vatră d® metal a Reşiţsî, chemarea
secretarului general al partidului : „Nici o macină,
nki un utilaj sub randamentul planificat, nici un IN ÎNTRECEREA ing. MIRCEA BĂDILĂ, de ia
minut nelucrat I" a trezit un puternic ecou In fie­
care sector, acţionîndu-se ferm pentru a pune ca­ serviciul de organizare
păt risipei de capacitate tehnică. Intrudt, aţa cum
confirmă faptele, In primul semestru furnaliştii, o- SOCIALISTĂ PENTRU a producflel şi a muncii:
ţeiarii, iaminatorii, celelalte colective reşiţene au
acumulat o experienţă fructuoasă in acest dome­ SĂ ACŢIONĂM PE
niu, am solicitat unor ingineri şi maiştri să împăr­
tăşească pentru hunedoreni din activitatea lor, din
MULT METAL
metodele folosite, lată principalele idei. PLANURI MULTIPLE
® CARE AU FOST ELEMENTELE PRINCIPALE Creşterea timpului efectiv de lucru al utilajelor,
PRIN CARE A SPORIT TIMPUL EFECTIV DE LUCRU mărirea indicilor intensivi, ca elemente principale
ale
productivităţii
sporirii
AL AGREGATELOR? colectivul serviciului nostru. muncii a preocupat şi
Conştienţi
de
aportul
Producţii înalte prin ne-am concentrat atenţia în principal pe i
© IN CE DIRECŢII SE ACŢIONEAZĂ PENTRU pe care poate şi trebuie să-l aducă organizarea,
UTILIZAREA INTENSIVĂ A INSTALAŢIILOR? © perfecţionarea organizării conducerii
® CARE SINT CĂILE Şl MIJLOACELE PRIN CA­ organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei
© organizarea mai bună a muncii
RE TREBUIE ACŢIONAT PENTRU A ASIGURA CA­ In cele ce urmează vom încerca să schiţăm cîteva
PACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE DIN SIDERURGIE IN- din acţiunile întreprinse în direcţiile amintite. In
Mmisiwâ a agregatelor de îmbunătăţirea structurii organizatorice, a rela­
DICI DE UTILIZARE DE NIVEL MONDIAL ? domeniul organizării conducerii, ne-am preocupat
Evident, răspunsurile reunite In această pagină ţiilor dintre centrală şi întreprinderile subordonate,
nu epuizează toate aspectele. Invităm pe această îmbunătăţirea sistemului informaţional şi altele. In
acest domeniu merită subliniat faptul că, ţinînd
cale pe oţelarl, furnalişti, laminatori să împărtă­
seama de necesitatea extinderii sistemului automat
şească din acţiunile întreprinse pentru a fructifica de prelucrare a datelor, am trecut la întocmirea
la un nivel înalt zestrea tehnică a combinatului. unor analize ale sistemului informaţional privind
Desigur, cadrele tehnico, realizat un spor de 1350 kg lestrlel profesionale a colec- binele de comandă. Intruclt urmărirea şi programarea producţiei, am pregătit
muncitorii sînt în permanen­ pe oră faţă de indicele pre­ tivului. Astfel, dintre măsu- s-a observat că la unii ma­ şi specializat 14 cadre cu pregătire superioară şi
ţa preocupaţi pentru ca li­ văzut. In acest fel, pe peri­ rile mai importante pe care nevranţi există oscilaţii în medie în domeniul tehnicii electronice de calcul şi
niile de laminare (8 funcţio­ oada scursă colectivul aces­ le-am luat amintesc perfecţi­ executarea comenzilor, mai în prezent efectuăm lucrări pregătitoare la Centrul
8ng. HU60 iUIOERA, şeful secţiei furnale: neze o perioadă cit mal în­ tui laminor a produs peste onarea tehnologiei de lami­ ales în partea a doua a de calcul teritorial Timişoara.
delungată şl de aceea se ac­ sarcinile de plan 4 800 tone nare a şinelor de cale ferată schimbului, am pregătit cîte Dintre studiile aplicate, cu mare importanţă în rezol­
muncitor
putea
pe
folosi
pentru
n
ţionează' sistematic pentru profile grele. muri cu lungime mai mare, blu­ un poată înlocui schimb ca varea unor probleme str ingente ale producţiei, trebuie
deranjamen­
unor
Prezentarea succeselor prl-
să
manevrantul
prevenirea
PU HW COLECTIV, te. Dar întreaga noastră aten­ care dă semne de oboseală, citate ca deosebit de val oroase acela al noii metode de
zidire a capetelor cuptoarelor Martin la oţelărie, a-
prin-
ca
posibilitatea
dîndu-i
concentrată
este
ţie
pentru
mărirea producţiei pe ora e- tr-un repaus corespunzător cela privind activitatea de refacere a boiţilor cup­
toarelor
centralizată
organizarea
şi
Martin
echi­
a
fectivă de laminator Considerăm fug. AniOOlf FfMttC, să-şi revină lucrînd din nou pelor de întreţinere mecano-energetică la fabrica
lucru.
OBŢINEM MAI MULTA F mulţumi numai atunci cînd şef adj, fa seoţfa laminoare: Deşi măsurile luate de noi de aglomerare etc. Numai aplicarea acestor trei stu­
în ritmul impus.
că
se
poate
un
producţii
conduce
unei
posibilitatea
la
obţinerii
dii
agregatul pe care-1 deserveşte
obţinerea
unor
randamente
a funcţionat efectiv cele opt au facilitat sporite nu soco­ suplimentare de aproape 5 000 tone oţel pe an. In-
trucît practică a demonstrat că nu e suficient să
ore. Pentru ^aceasta este im­ tim nivelurile atinse ca ma­ acţionezi doar asupra utilajelor am urmărit şi ex­
xime,
ci cocs fcmisit perios necesar să ne între­ Sn fiecare oră, o colectivul de liniei conduse însuşi tinderea studiilor de ergonomie. La început am ini­
nedepăşit.
de
băm mereu i cîte tone am
ţiat cursuri de instruire în studiul muncii frecven­
laminat în ora care a tre­
cut, care sint timpii morţi ing. Ion Truia este de aceeaşi tate de 170 ingineri, şefi de atelier, maiştri care
au
însuşirea
teoretice
trecut
cunoştinţelor
odată
cu
părere. Cei trei şefi de echi­
Am aflat cu satisfacţie de rea timpului de staţionare, sau de slab randament la producţie ridicată pă, îrancisc Banciov, Florian la efectuarea unor studii privind modalităţile de
preocupările îurnallştilor furnaliştii acţionează sis­ fiecare profil In parte 7 Cazacu şi Tiberiu Oros, ma- perfecţionare a muncii în sectoarele productive.
din Hunedoara şl îl pot In­ tematic asupra indicelui in­ O experienţă bogată ă a- nevranţii Mihai Dan şi Ion Rezultatele obţinute nu ne satisfac. Ele nu reflectă
forma la riadul meu că, tensiv. Pînă acum măsurile cumulat în această acţiune pe deplin capacitatea şi posibilităţile create specia­
aici, la Reşiţa, se depune luate s-au dovedit utile; colectivul laminorului rever­ meşte valoare de schimb de sau în cazul şinei a unor Petrin acţionează acum liştilor din acest compartiment. De aceea ne-âm pro­ ah
, un efort colectiv pentru a am mărit producţia pe me­ sibil. Aici, prin găsirea unor experienţă numai în măsura blumuri cu greutate sporită, pentru a reduce timpii de
elabora cantităţi sporite de" tru cub şi zi calendaristică metode proprii, ţinînd seama în care sint prezentate şi modificarea ghidajelor de in­ staţionare ce apar prin nesin- pus să eliminăm din activitatea noastră studiile cu
fontă pe care o solicită o- cu 38 de kg faţă de nor­ de programul sortimental modalităţile prin care s-a ac­ troducere în calibrul finisor cronizarea încălzirii lingouri- caracter documentar, să abordăm teme stringente în
ţelarii. Am formulat astfel ma dată. ţionat. Slntetizînd experienţa şl a dispozitivelor hidraulice lor cu ritmul de laminare. Pe procesul de producţie şi să adoptăm cele mal efici­
obiectivul întrecerii deoare­ Poate pentru unii furna­ complex, am reuşit ca an de a patru ani pot spune că In de reglare a cilindrului su­ măsură ce vom putea asigu­ ente măsuri pentru rezolvarea favorabilă a acesto­
ce, aşa cum ne-a îndemnat lişti din Hunedoara, Indi­ an să depăşim indicatorul perior de la caja IV, ceea ce ra o sincronizare totală în­ ra.
recent secretarul general al catorii realizaţi de noi vor prevăzut. Astfel, în 1969 pro atenţia noastră au stat trei tre munca macaragiului de La îndeplinirea sarcinilor mobilizatoare puse în
partidului, întreaga noas­ părea insuficient de con­ ducţia pe oră de laminate a mar ' grupe de probleme : îmr a permis reducerea timpului la cuptor şl a manevrantului faţa colectivului centralei noastre de către conduce­
tră atenţie trebuie acorda­ vingători. Aş dori să rea­ fost cu 490 de kg mai mare bunătăţirea tehnologiei de dintre două treceri. De ase­ de la caje, vom mări produc­ rea superioară de partid şi de stat de a realiza pla­
tă realizării produselor de mintesc doar că lucrăm cu decît era programat. In 1970 fabricaţie şi Întocmirea unor menea, pentru a atinge un ţia de laminate pe ora de nul cincinal în 4 ani şi Jumătate, comuniştii din
care realmente are nevoie furnale de 700 mc şi un am realizat o depăşire de programe raţionale, crearea ritm Intens da laminare am funcţionare, astfel vom ridica compartimentul de organizare a producţiei şl a mun­
la un moment dat econo­ procent de scoatere mal in­ 700 kg, anul trecut 890 kg, unor condiţii corespunzătoa­ îmbunătăţit calibrarea, precum şl mai mult producţia totală cii şi-au propus să participe efectiv, elaborînd stu­
mia. Pînă acum ne-am o- ferior. Nici la consumul de Iar în primele cinci luni s-a re de lucru şi ridicarea mâ- şi condiţiile de muncă în ca- de laminate. dii a căror aplicare să asigure o cît mai înaltă pro­
norat exemplar angajamen­ cocs n-avem indicatori e- ductivitate a muncii.
tele, elaborînd peste preve­ gall stabiliţi. Am făcut a-
deri 6 200 tone de fontă. A- ceastă remarcă pentru că
cest spor substanţial con­ am auzit de faptul că hu-
cretizează o muncă înde­ nedorenll vor da 18 000 to­ Ing. FRANC8SC SCHULTZ, de la fabrica de aglomerare:
lungată de pregătire şi au-
todepăşlre, de continuă per­ ne fontă peste plan numai
fecţionare a metodelor . de din cocs economisit. între­
exploatare şl întreţinere a cerea noastră porneşte de
agregatelor. la condiţiile fiecăruia şi fie­ Învăţăm oamenii să folo­
Dorinţa oricărui furnalist care colectiv doreşte să se
folosind
autodepăşească,
şi
este să poată asigura agre­ experienţa tovarăşilor de
gatelor un mers uniform,
constant, Intensiv. In felul întrecere.
acesta se atinge o produc­ In această idee ne-am sească mas bine instalaţiile
tivitate sporită, un consum propus să acţionăm în vi­
mai mic de cocs şi o efi­ itor, pentru a ridica tem­
cienţă ridicată. Pînă acum peratura aerului insuflat, a In această perioadă pre­ am introdus aparate de pre­ rodul muncii perseverente
am obţinut rezultate bune. reduce şi mal mult opriri­ mergătoare Conferinţei Na­ levare şi pregătire a probe­ a colectivului din rîndul
Aprovizionaţi cu un aglo­ le, a menţine un mers con­ ţionale a partidului, colecti­ lor. De asemenea, după mul­ căruia remarcăm pe Ion Bu-
merat cu un conţinut de stant agregatelor. In aceas­ vul fabricii de aglomerare te experienţe am reuşit să rileanu, Ion Dosza, Radu
fier şl bazicitate constantă, tă întrecere cu timpul, şi este angajat plenar în ma­ îmbunătăţim gradul de aşe­ Pascal, Vichente Danci, I.
am evitat variaţiile de aş spune cu marele necu­ rea întrecere pentru mai zare şi de permeabilitate a Bărbulescu, al grijii cu care
mers. Da furnalul nr. 1, noscut — furnalul — soli­ mult metal. Participarea şarjei de aglomerare. Toate a militat comitetul de partid
prin atenţia personalului cităm şi sprijinul tovarăşi­ noastră fiind direct propor­ aceste activităţi au fost con­ pentru ridicarea nivelului
tehnic, anul acesta n-am lor de la aglomerare. Dacă ţională cu producţia de aglo­ jugate cu o activitate speci­ cunoştinţelor profesionale. Pot
avut nici. o agăţare. Multă într-un timp relativ redus merat, furnizată furnalişti-’ fică fabricilor de aglomera­
grijă se acordă şi măririi vom putea mări aglomera­ lor, ne-am îndreptat atenţia re şi anume : întreţinerea spune că secţia noastră s-a
timpului efectiv de funcţio­ tul în şarjă la cel puţin 93 spre folosirea din plin a corespunzătoare a agregate­ transformat într-o mare şcoală.
nare. Faţă de un indice de la sută, avem o nouă posi­ Anul acesta peste 25 la sută
utilizare extensiv de 96,7 bilitate să reducem consu­ benzilor de aglomerare. In- lor, reducerea întreruperilor din salariaţii secţiei au • ur­
am reuşit să atingem 98,1. mul de cocs, ceea ce, impli­ trucît unele din măsuri erau prin efectuarea unor repara­ mat o formă de perfecţiona­
La această creştere au par­ cit, aduce economii de va­ condiţionate de existenţa u- ţii de calitate. re profesională.
ticipat alături de furnalişti lută şi o producţie mal nor mecanisme, am realizat Măsurile iniţiate în acest Pentru a rezolva mal bine
şl lăcătuşii de întreţinere. mare de fontă pe metru Intre echipele fle topitori care nu contribuit ca în luna aceasta la otelărla Combinatului si­ cele necesare prin autodota- an, sub conducerea comite­ sarcinile care ne stau în faţă,
Concomitent cu reduce­ cub de volum util. derurgic din Reşiţa sil se obţin! o producţie Înalt! este şi cea condus.! de Ion Dulcă, pe care re. Astfel, am mecanizat o- tului de partid, au avut ca comisia economică a comite­
o prezentam In fotografia noastră. 4 Foto: IO AN CARDOŞ peraţiile de alimentare, am efect reducerea opririlor ac­ tului de partid din secţie a
modificat forma silozurilor şi cidentale cu 8 la sută şl iniţiat o largă consultare a
creşterea indicilor intensivi salariaţilor, el fiind solici­
cu 11 la sută. Fructificarea taţi să-şl spună părerea asu­
rezervelor interne nu s-a li­ pra formelor prin care să
Din relatările apărute în la primele 3 campanii. De
presă, opinia publică a luat MUELE«, BH. mmm şi »1 SCABLAT, maiştri fa secţia aţdărie: asemenea, prin folosirea mitat însă numai la mărirea mărim în continuare capaci­
cunoştinţă de succesele do- vergelor metalice, care productivităţii muncii. Pen­ tatea productivă a benzilor.
bîndlte de oţelarl în între­ se Introduc pentru a optura tru a da un real sprijin fur- Pînă acum am primit deja
obţinerea
unei
naliştilor
în
cerea lor pentru mai mult celulele la nivelul a 8 rîn- 30 de propuneri de perfec­
metal. La această competi­ duri cît este uzat pentru a producţii eficiente s-a acţio­ ţionare a modulul nostru de
îmbu­
ţie cu timpul participă Cuptoarele noastre-citmai puţin nat sistematic pentru aglomera­ organizare.
nu permite căderea de bu­
nătăţirea
calităţii
toate sectoarele de muncă căţi cînd se demolează rîn- tului. Măsurile luate au per­ Folosim prilejul pentru a
ale oţelărlel noastre, Inclu­ durile de deasupra, am mis să îmbunătăţim granu- transmite colegilor de muncă
siv zidarii. Dînd toată con­ reuşit să folosim un grătar laţia aglomeratului şi să lu­ hunedoreni succese în mun­
sideraţia muncii topitorilor, in reparaţii la rece şi la cald şi un an de zile. crăm cu peste 50 la sută ca lor prodigioasă. Să ne u-
credem că spunem un ade­ combustibil de înlocuire. nlm experienţele pentru a
văr dacă afirmăm că la Prin aplicarea metodelor mări participarea noastră la
mărirea producţiei de metal de lucru amintite, prin in­ Succesele economice cu ca- entuziasta muncă a furnaliş-
avem şi noi o contribuţie. gă în pas cu ei, să execu­ scurtarea timpului de refa­ 8 şi 24 de ore. Intrucît ne Un alt obiectiv urmărit tensificarea întrecerii socia­ ’ re întîmpinăm Conferinţa tilor de reducere continuă a
Potrivit unor calcule, prin te lucrări de calitate într-un cere l-a avut mecanizarea adresăm unor tovarăşi, de de noi pentru a mări tim­ liste între echipe şi schim­ Naţională a partidului sînt consumului de cocs.
reducerea duratei de refa­ timp scurt. Un alt factor operaţiilor cu volum mare întrecere, am dori să le pul efectiv de funcţionare buri, prin îmbinarea măsu­
cere a cuptoarelor s-au e- este organizarea temeinică de muncă manuală. Astfel, împărtăşim din metodele a cuptoarelor este prelun­ rilor tehnico-organizatorice
conomisit 52 de ore, ceea a locurilor de muncă prin cărămizile vin paletate, Iar noastre de lucru pentru ca girea campaniilor şl elimi­ cu cele politice am reuşit
ce a creat posibilitatea ob­ folosirea în ultimul timp a transportul pînă în faţa la rîndul lor să ne infor­ narea opririlor accidentale să mobilizăm toate forţele Pagină ou apariţie
ţinerii unei producţii supli­ echipelor de lucru speciali­ cuptorului se face cu mo- meze cum procedează în pentru reparaţii la cald. la realizarea în grafic a
mentare de aproape 1200 zate pentru executarea a- tostivuitoarea, iar de acolo cazuri mai grele. Pentru a înfăptui acest de­ lucrărilor. De asemenea, a
tone metal. celoraşi elemente de zidărie cu ajutorul benzilor trans­ In cazul cuptorului 3 în­ ziderat în perioada opririi fost îmbunătăţită calitatea simultană Ii ziarele
Am prezentat această ci­ din construcţia cuptoarelor. portoare la fronturile de că de la oprire ne-am dat cuptoarelor pentru reface­ execuţiei, fapt demonstrat
fră pentru a sublinia ma­ Aşa de exemplu, o echipă lucru. Mecanizat se evacu­ seama că evacuarea zgurei re, după terminarea demo­ prin aceea că timp de 4
rea răspundere care ne re­ execută zidăria peretelui ează şl zgura de la camere­ va fi mai greoaie şi ar pu­ lării părţilor erodate şe luni de zile a fost necesară
vine în mărirea timpului din spate şi a stîlpilor mari, le de zgură şi grătarele de tea să ne încurce. Pentru controlează minuţios părţi­ o singură intervenţie la „Drumul socialismului“ Deva
de funcţionare a cuptoare­ alte două echipe zidesc ca­ la camerele regeneratoare. a preveni suprapunerea de le de zidărie nedemolate, cald.
lor Martin. Avînd mereu în petele de ardere. Faptul că Prin aplicarea metodelor faze, am hotărît să dema­ verlficîndu-se dacă acestea Perfecţionîndu-ne metode­
atenţie acest obiectiv, co­ echipele ’execută la toate amintite am reuşit să ter­ răm mai repede evacuarea, asigură rezistenţa pe încă si „Ffemura“ Ieşita
muniştii Achim Moatăr, Mi­ refacerile aceleaşi operaţii minăm refacerea cuptorului lăsînd puţin în urmă zidi­ o campanie de lucru. le de lucru, am reuşit să 9 ii 9 9
hai Vilen, Ion Burei, Fran­ permite eliminarea timpilor 3 cu 28 de ore mai devre­ rea capetelor de ardere. Folosirea grătarelor alu- contribuim la reducerea în
cise Wünsch. Constantin Că­ morţi din activitatea lor şi me. Rezultate bune am ob­ Astfel am reuşit să eva­ minoase şi superaluminoase trimestrul II a timpilor de
prarii şi alţii au antrenat implicit scurtarea timpilor ţinut şi la cuptoarele nr. 2, cuăm zgura în 24 de ore a condus la micşorarea vo­ staţionare la cald şi refa­ .realizată de :
întregul colectiv de munci­ de refacere. 4 şi 1, unde perioada de o- oferind condiţii normale ce­ lumului de lucru prin de­ cere cu 2,2 la sută faţă de
tori şi tehnicieni să mear- Un rol determinant în prire a fost scurtată între lorlalte lucrări. molarea parţială a acestuia cifra planificată. en neraru