Page 103 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 103
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 435 © VINERI 30 IUNIE 1972
EHBBHBraaaBaEnSUBH8E3BNI
ZiUA ÎNVĂŢĂTORULUI Ieri, la Liceul pedago Constituirea Comisiei centrale Comitetul executiv
gic din Deva, 186 de tineri
¿9 absolvenţi — 78 de învă al Consiliului popubr
ţători şi 108 educatoare — pentru răsplnirea
Azi e ziua dascălilor noş ponsabilităţii misiunii sale. nomiei noastre naţionale, ce
tri. Şi fiecare dintre noi se Societatea i-a încredinţat rinţă a zilei, a vieţii, a mer au trăit emoţia repartiză a judefului Hunedoara
cuvine ca in această zi să destine omeneşti, i-a dat în sului înainte pe care-1 îndru rii în producţie. După
cinci ani de pregătire la
închine un gînd curat, de mînă copilăria ţării s-o crească, mă ceas de ceas partidul — şcoala pedagogiei, a in cuncstintelor ştiinţifice
dragoste, de recunoştinţă şi s-o modeleze, s-o împlinească. pentru ca mîine omul ieşit struirii şi educaţiei, tine O R G A N I Z E A Z Ă :
respect acelora care ne-au El ştie că slujeşte o şcoală, de sub modelarea lui să CONCURS, IN ZIUA DE 15 IULIE 1972, ORELE 10,
însoţit copilăria, adolescen pe care secretarul general poată fi de folos societăţii. rele cadre didactice vor dru Tănase, Florin Tănă- PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DE :
rJoi după-amîază a avut
ta, tinereţea, cu Îndemnul al partidului a definit-o ca Şl tocmai pentru că ştie, porni în viaţă. S-au pregă- loc o şedinţă, în cadrul că sescu, Nicolae Teodorescu, — secretar al Comitetului executiv al Consiliului
pentru carte, cu căldură şi principal izvor de cultură şi pentru că îşi cunoaşte sarci reia, pe bâza hotărîrli Se Şerban Ţiţeica. popular al comunei Şoimuş ;
dojană, croindu-ne destinul. factor de civilizaţie in pa na grea, frumoasă şi de no cretariatului C.C. al P.C.R Cu acest prilej a fost ales — secretar al Comitetului executiv al Consiliului
Azi e ziua lor şi ciţi dintre tria noastră. Q şcoală care bilă răspundere de a şlefui noi şi a Biroului Executiv al Biroul Comisiei centrale popular al comunei Peştişu Mic.
ei nu se află în această zi urcă cu paşi mari şi siguri caractere, de a cultiva inte în următoarea componenţă :
— de vacanţă, s-ar crede — treptele perfecţionării, care ligenţă, de a creşte oameni Consiliului Naţional al Fron- preşedinte — acad. Remus CONDIŢII DE ANGAJARE :
Socialiste,
tukil
Unităţii
la marile confruntări ale ce în zodia socialismului a cu — ei, dascălul, ştie să-şi o- fost constituită Comisia cen a Răduleţ ; vicepreşedinţi — — absolvenţi ai învăţămîntului superior Juridic şl
lor mici ce bat la porţile li noscut o evoluţie nebănuită. noreze din plin demna misi trală pentru răspîndirea cu acad. Şerban Ţiţeica, acad. 2 ani în administraţia de Stat, sau
ceelor, ale şcolilor profesiona El ştie că slujeşte o şcoală, une pe care şi-a ales-o. în noştinţelor ştiinţifice, orga Nicolae Teodorescu, prof. dr. — absolvenţi ai învăţămîntului mediu şi 5 ani în
le câutîndu-şl drumul spre care primeşte în clasele ei demnul tovarăşului Nicolae nism obştesc, care se va o- doc. Doczi Pal, prof. univ. administraţia de stat.
viaţă I Ciţi dintre ei uită pe toţi copiii ţării, dăruindu- 'Ceauşescu la Conferinţa ex cupa de organizarea şi coor . Petru Lamoth ; membri — CONDIŢII DE SALARIZARE CONFORM II.C.M. nr.
să-şi sărbătorească ziua, le din prima zi de cursuri traordinară a organizaţiei de La startul donarea unitară a activităţii prof. univ. Mihai Drăgă- 914/1968.
prinşi de marea răspundere manuale, ajutîndu-i să dez partid a municipiului Bucu din acest domeniu de larg nescu, prof. dr. doc. Alexan Solicitanţi» vor depune cererile pînă Ia data do
a profesiei, a exigenţei ce-o lege tainele ştiinţei în labo reşti, de a ajuta „tineretul interes cetăţenesc. Ea este dru Tănase, prof. univ. Ed 8 iulie 1972 la Direcţia pentru administraţia locală
incumbă, aflîndu-se la ceas ratoare, ateliere, în universul să se pregătească în raport formată din reprezentanţi ai mond Nicolau, prof. univ.
de examene. Intilnindu-i azi materialelor didactice ce le cu nevoile societăţii noas organizaţiilor ce compun Călin Popovid, dr. doc. Ion de stat — serviciul personal, str. Dr. Petru Groza,
tn sălile de concurs pentru uşurează înţelegerea. El ştie tre", este fără îndoială, că Frontul Unităţii Socialiste, Lungu, Adela Dinescu — is nr. 35.
examenele de admitere, îţi că îşi îndeplineşte misiunea lăuză şi pentru activitatea vi flaaHMBnDnBHKSBOHKm al unor Instituţii şl organi toric.
dai mal bine seama cit de lntr-o şcoală în care învăţă- itoare a dascălilor. zaţii obşteşti centrale, aca Comisia a dezbătut şl a-
mare este răspunderea dască mîntul se întîlneşte lntr-o Azi, clnd ţara li sărbăto tit pentru acest drum cu demicieni, profesori univer probat planul de activitate
lului, a omului care nu ope caldă consonanţă cu practica, reşte, cînd gîndul tuturor e- dragostea pentru nobila sitari, oameni de ştiinţă, ar pe anul 1972. Institutul politehnic
rează doar cu note, ci cu cu producţia — o practică levilor mici ' sau mari, al ti misiune pe care şi-au a- tă şi cultură. La şedinţă au luat parte
Înaltul simţ al datoriei şi res- corelată cu necesităţile eco- nerilor sau al vîrstnicilor se les-o — de a forma şi mo Din comisie fac parte to tovarăşii Miron Constanti-
îndreaptă spre dascăli, noi dela omul de mîine al so varăşii : Gheorghe P. Apos nesou, membru supleant al „Traian Vuia" Timişoara
hunedorenii trăim mîndria cietăţii socialiste multila- j tol, Viorica Bălan, Constan Comitetului Executiv al C.C.
de a omagia munca celor teral dezvoltate. tin Belea, Valeria Boicules- al P.C.R., preşedintele Aca B-dul 30 Decembrie, nr. 2 — telefon 3 47 63
peste 5000 învăţători, profe Examenul de diplomă, cu, Radu Bogdan, Nicolae demiei de ştiinţe sociale şi ORGANIZEAZĂ CENTRE DE CONSULTAŢII
sori şi educatori din judeţul pe care l-au trecut cu suc Botnariuc, Ionel Bucheru, politice, Mihai Dalea, mem în vederea examenului de admitere în perioada 1—8
nostru, sub a căror ocrotire, ces în aceste zile, a fost Maria Ciocan, Ionel Dieu, bru supleant al Comitetului iulie 1972, după cum urmează :
devotament, dragoste şi pa încă o dovadă a temeini Adela Dinescu, Doczl Pal, Executiv al C.C. al P.C.R., La facultatea de electrotehnică «— 2 centre pen
siune cresc şi se dezvoltă, ciei pregătirii lor pentru Gheorghe Dolgu, Mihai . Dră- secretar al Consiliului Naţio tru candidaţii ingineri pentru facultatea de mecani
descoperind în litere şi în muncă. „Cunoştinţele lor gănescu, Laurenţlu Fulga, nal al Frontului Unităţii 5o-
cifre tezaurul ştiinţei, mai de pedagogie, de practică, Gali Brno, Carol Gollner, cialiste, Mhl DobrescU, mem că, electrotehnică, construcţii şi mecanică agricolă
în sălile EA-1 şi EA-4 cu următorul program : orele
mult de 80 de mii de elevi. de metodică sînt bune“ — Stelian Ionesou, Ion Jinga, bru supleant al Comitetului 8-11 matematici; 11-13 fizică.
80 de mii de copii, de ado aprecia preşedintele comi Petru Lamoth, Ion Lungu, Executiv al C.C. al P.C.R.,
lescenţi, de tineri, de viitori siei examenului de diplo Ştefan Mîlcu, Constantin şeful Secţiei propagandă a La facultatea de chimie industrială — 1 centru
cetăţeni ai patriei socialiste. mă. Şi cînd ştii că te nu Mîndreanu, Edmond Nico- C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi pentru candidaţii de la toate secţiile facultăţii de
industrială
în sala 304, cu următorul pro
chimie
Azi e ziua dascălilor noş meri printre acei absol lau, Jules Niţulescu, Ştefan ai Consiliului Naţional al
tri ! Să închinăm un gînd cu venţi despre care s-a emis Pascu, Valerian Popescu, F.U.S., conducători de insti gram i orele 8-10 matematici; 10-12 fizică ; 12-14 chi
mie.
rat de recunoştinţă şi respect o asemenea părere, cum Călin Popovici, Reirlus Rădu- tuţii ştiinţifice centrale, re
acelora care ne însoţesc copi să nu porneşti în viaţă cu leţ, Ion Răduţiu, Victor E- prezentanţi ai unor organi La facultatea de construcţii — 1 centru pentru
lăria, adolescenţa şi tinere dorinţa sinceră de a te j manuel Sahini, Victor Săh- zaţii de masă şl obşteşti. candidaţii subinglneri pentru facultatea de meca
ţea, pregătind la dimensiuni dărui nobilei misiuni de ■ leanu, Aurel Stoica, Alexan- (Agerpres) nică, electrotehnică şi construcţii, în sala 611 cu
Ja reneralft Geoaglu. Din ncest lkc&ş a pornit o valoroa- următorul program ! orele 8-11 matematici ; 11-13 fi
ativai nrtnia mlorooooperattvă agricolă do producţie şoo- le timpului omul de mîine. educare şi creştere a omu- j zică.
Judeţ. Foto: V. ONOIU lui !
Informaţii suplimentare se pot obţine de la se
LUCIA LICIU .................... .....................j cretariatele ' facultăţilor.
Vă răspundem la întrebare (314)
Cornel M. — Hunedoara. Legea nr. 27/1966, pensiona
Da, dacă faceţi dovada că rul care rămîne sau se re întreprinderea de refele
decedatul, la data decesului, încadrează în muncă după
a avut calitatea de angajat, pensionare are dreptul să 1
sau dacă a decedat în cel se recalculeze pensia, numai electrice din Deva
mult 90 de zile de la data dacă a lucrat în această pe
(Urmare dhi pag. T) mia d<ş lei fonduri fixe cu acţiunii de reducere a con ţionale, expoziţia prezintă încetării activităţii salariate. rioadă cel puţin 3 ani. str. George Enescu, nr. 35-39
2,6 la sută. Creşteri deose sumurilor specifice. Datele prlntr-un material bogat i- Teodor Rotam — Tămă- R E C R U T E A Z Ă
bite — arată graficele — atestă că în această perioa lustrat creşterea nivelului de Pavel Chiorean — Ghelar. elevi pentru şcoala profesională şi ucenicie Ia locul de
senmâtat» adoptată de con s-au obţinut în folosirea fur şeşti. ¿a, la împlinirea vîrs- La împlinirea vîrstel de 55
ducerea partidului, cu rol nalelor şl cuptoarelor Mar dă s-a redus substanţial con trai material şi spiritual al tei de 62 ani. Pentru a ob- . ani. muncă pentru meseria de electrician centrale, staţii şi re
hotărftor în organizarea şti tin de la Hunedoara, unde se sumul specific de cocs şi oamenilor muncii din judeţ. ţine un bilet de tratament Nicolae Muntean. — Sana ţele electrice. înscrierile şi examenul de admitere vor avea
inţifică a producţiei, Intensi înregistrează în prezent In metal în siderurgie, lemn în Salariul mediu nominal a balnear, luaţi legătura cu O- toriul T.B.C. Geoagiu. Aveţi loc la Grupul şcolar energetic din Deva.
minerit,
cherestea
ciment,
şi
sporit cu 22,8 la sută, iar ve
ficarea activităţii de cerce dici de utilizare comparabili metal în construcţii. % niturile băneşti ale populaţiei fieiul de pensii Ceva. dreptul la pensie de invali Se primesc elevi din judeţul Hunedoara, absolvenţi ai
tare ştiinţifică şl perfecţio cu cei obţinuţi pe plan mon cu 20,2 la sută. S-au constru Elisabcta Szakacs — Deva. ditate de la data ivirii Inva şcolii generale In Vîrstă de 14-18 ani împliniţi în anul
narea conducerii economiei. dial. Procesul creşterii econo it şi dat în folosinţă aproa încadrările în grade de in lidităţii, în timpul activităţii 1972. Informaţii suplimentare se pot obţine la Grupul şco
Panourile şl graficele demon Aspectele privind promo mice cantitative şl calitative pe 18 000 locuinţe, volumul validitate se fac de - către salariate sau în cel mult 90 lar energetic Deva, telefon 12813 sau de la I.R.E. Deva serv.
strează convingător, ia ni varea tehnologiilor moderne este însoţit în judeţ de dez mărfurilor desfăcute popu serviciile medicale de exper de zile de la data încetării învăţămînt, telefon nr. 13050 sau 14120.
vel de Judeţ, eficienţa deo sînt, de asemenea, expresiv voltarea activităţii de pre laţiei fiind mai mare cu 24 tiză a capacităţii de muncă. activităţii. ________________(310) _
sebită a măsurilor adoptate. ilustrate. Se remarcă îndeo gătire şl perfecţionare a ca la sută. Dacă nu sînteţl mulţumită Petru Simuţ — Hunedoara.
In domeniul organizării şti sebi creşterea cu 33 la sută drelor. Graficele prezentate cu gradul de invaliditate a- Pensia dv. este legal stabili
inţifice, prin aplicarea unul a utilizării oxigenului în e- arată că în ultimii anî sLau Ansamblul expoziţiei alcătu cordat, aveţi dreptul să fa tă, cu cauza Invalidităţii:
număr de peste 700 studii, laborarea oţelului, prin care calificat şi perfecţionat la ieşte o sultă dinamică de ceţi contestaţie la Comisia boală obişnuită.
s-au obţinut un spor de pro se obţine anual un spor de locul de muncă peste 16 600 imagini şi realizări de presti judeţeană de expertiză me Complexul de prelucrare a
ducţie industrială de 1,17 mi producţie de 76 000 tone o- salariaţi, Iar un număr de giu cu care judeţul nostru se dicală a capacităţii de mun Ioan Grosz — Haţeg. Drep
liarde lei, o creştere a pro ţcl, creşterea cu 95 La sută 360 cadre au urmat cursuri prezintă în întâmpinarea că. turile de alocaţie de stat pen lemnului Blaj, judefuS Alba
ductivităţii muncii cu 3 340 a susţinerii metalice în aba speciale de perfecţionare şl Conferinţei Naţionale a par Bujor Blstrlan — Bun'lla, tru copii au fost expediate
lei pe salariat şi peste 300 tajele din Valea Jiului, spo reciclare. Numai în acest an tidului, evidenţiază puternic* satul Alun. Sporul de vechi pe adresa dv. la data de 8 I N G A D R E A Z Ă
iunie 1972.
- de milioane - lei beneficii,- rirea de 6,3 ori a volumului în judeţ funcţionează 300 de' la nivelul meleagurilor hu- me neîntreruptă în aceeaşi u-
*s-au perfecţionat structurile încărcării mecanice în aba cursuri de perfecţionare cu nedorene, uriaşa forţă a po nitate nu face parte din sa în condiţiile Legii nr. 12/1971 INGINER CON
organizatorice ale întreprin tajele I. M. Hunedoara, ex 50 000 salariaţi şi 200 cursuri liticii partidului, înfăptuită' lariul tarifar şi deci nu se IOAN VASIL1E STRUCŢII SAU TEHNICIAN ÎN SPECIALITATEA
derilor şl centralelor, au tinderea de 2,6 ori a meto de calificare cu 9 000 sala neabătut de întregul nostru la în calcul la stabilirea VASILE AVRAM CONSTRUCŢII Şl SUDOR AUTORIZAT.
crescut atribuţiile şi răspun delor de mare productivitate riaţi. popor, pentru progresul şi pensiei. de la Direcţia pentru pro
derile acestora, s-a dezvoltat la I. M. Barza. Măsurile de îmbunătăţire Alexandru Drăcşan — Hu bleme de muncă şi ocrotiri Informaţii suplimentare se pot obţine la servi
activitatea de cercetare şi a organizării administrativ- propăşirea patriei. nedoara. Potrivit art. 51 diri sociale ciul personal-învăţămînt, telefon 96, 97, 98, interior
Intensificat aplicarea rezulta Acţiunea, de autoutîlare- teritoriale şi cele privind sis 186 sau 115.
telor cercetării ştiinţifice. autodotare este reprezentată tematizarea localităţilor, a- • (308)
prin creşterea volumului de doptate de partid, au creat (Urmare din pag, 1) se mal dau, de la unităţile condiţiunl. Sînt create şl a-
In acest cadru, industria maşini, utilaje şi Instalaţii, care încep mai tîrzlu recol sigurate toate condiţiile ca
hunedoreană a înregistrat sporirea şl diversificarea şl în judeţul nostru noi tatul, cîteva prese de ba recoltatul să se încheie aşa
progrese calitative importan producţiei de piese de schimb perspective privind dezvolta au fost curăţite şl dezinfec lotat. Tovarăşul VIorel Şa- cum au hotărît comuniştii,
te, oare sînt prezentate pe la C. S. Hunedoara, asimila rea economică şl socială, 1- tate şi s-au asigurat sacii mollescu a confirmat aceas în 10 zile. Membrii biroului
larg în cadrul expoziţiei. Un rea de echipament de susţi lustrate prin creşterea gra necesari transportului re tă situaţie. Dînsul ne spu comitetului comunal de par
panou este astfel consacrat nere, transportoare, alte u- dului de urbanizare, extin coltei din cîmp la magazi nea că secţia de mecaniza tid şi ai comitetului execu întreprinderea
preocupărilor şl realizărilor tilaje miniere şl aparatură derea acestei acţiuni în me ile cooperativelor şi bazele tiv al consiliului popular
privind creşterea gradului de de securitate minieră la diul rural, crearea perspec de recepţie. De asemenea, vor fi zilnic în unităţi pen
folosire a capacităţilor de C. C. Petroşani şl S.C.S.M. tivelor ca un număr de 7 lo au fost revizuite şi puse la tru a sprijini şi îndruma electrocentrale Deva
producţie. Din grafice şl i- Petroşani, piese şl suban- calităţi rurale să devină cen punct mijloacele de trans- întreaga activitate din a-
magini rezultă că în anul tre cu caracter urban. . port şi cîntarele. întregul ANGAJEAZA URGENT
samble pentru pompe spe Ca un corolar al transpu personal ce va lucra la re ceastă campanie. Dat fiind
1971, comparativ cu 1967, vo ciale la F. C. Orăştie şl al nerii în fapt a hotărîrilor coltat — mecanizatori, ţă faptul că presele de balo
lumul fondurilor fixe în in tele. partidului privind perfecţio rani cooperatori, delegaţii tat nu fac faţă. s-a stabilit — proiectant principal - în cadrul serviciului re
dustrie a sporit cu aproape Un panou special este con narea organizării conducerii de batoze —a fost instruit ca ele sâ fie folosite în paraţii pentru piese de schimb agregate termoener-
32 la sută, iar producţia la sacrat, în cadrul expoziţiei, şi planificării economiei na pentru aş cunoaşte cît moi toate unităţile, prin depla getice
bine sarcinile şi atribuţiile sarea lor dfntr-o cooperati
ce-i revin. vă în alta, la balotarea pa — inginer principal pentru probleme de învâţă-
Inginerul şef al C. A. P. ielor de pe suprafeţele ca mînt.
Foit, tovarăşul Ionel Frăţi- re urmează a fi însămînţa-
CALNMASE ((LICITĂRI lă, ne relata că pregătirile re pe oare o conduce are Aceasta este o rezolvare pe- Condiţiile de studii şi stagiu sînt cele prevăzute de
te cu porumb pentru siloz.
vederea
recoltării
în
sînt
combine suficiente.
plan local.. Este de aşteptat
pregătite
încheiate.
saci,
magaziile, Avem mijloacele La C.A.P. Bobîlna — un ca organele agricole jude Legea nr. 12/1971.
găsească
rezolvarea
de transport. Numai elibe de am avut ca interlocutori ţene să probleme prin de Informaţii suplimentare se pot obţine la servi
acestei
mm \ „copii rarea terenului de paie ne inginer şef, şi Ioan Bre- plasarea unor prese de ba ciul personal-învăţămînt al întreprinderii, telefon
pe tovarăşii Sergiu Sbuchea,
pune
Secţia
de
probleme.
mecanizare care deserveşte teanu, preşedinte — am fă lotat din unităţile care în 11150, Interior 215.
cooperativa noastră şi cea cut o vizită la magazii. Toa cep mai tîrziu recoltatul.
din Bobîlna are numai o te sînt proaspăt văruite şi Am remarcat în această (288)
Miercuri seara, suporterii valoros, cu cît a fost do- prezentaţi pe arena spor singură presă de balotat. Or, dezinfectate şi aşteaptă no comună grija şi preocupa
şi simpatizanţii formaţiei bîndit după o situaţie (Di- tivă. A jucat echipa: Su- balotatul palelor 'de pe cele ua recoltă. Şi aici sînt asi rea organelor locale de par
mijloacele
de
gurate
trans
Jiul Petroşani au trăit (şi namo conducea cu 2—0 !) ciu, Georgescu, Georgevici, peste 300 ha ci te sînt în cele tid şi de stat pentru a asi
trăiesc încă) marea satis care era greu de presupus Stolcer, Tonca, Dodu, Cotor- două unităţi ale noastre va port — autocamioane şi că gura deplina reuşită a cam
recoltare,
paniei
de
dorinţa
facţie a unul succes de că va mai putea fi răstur manl, Urmeş, Mulţescu, Li- dura aproape două luni. Şi ruţe, precum şi sacii nece fierbinte a comuniştilor, ţă
prestigiu, realizat de echi nată. Prin realizarea acestei bardi şi Făgaş. Bravo an mai e încă ceva. Combinele sari. ranilor cooperatori şi me Sülle«
pa lor favorită : calificarea răsturnări de scor (2—2 în trenorului Eugen Iordache, nu sînt prevăzute cu ci In toate ubităţile agricole canizatorilor de a întîmpi-
în finala „Cupei României“. cîteva minute), jucătorii pentru buna alcătuire şi cloane şi astfel nu se poa na Conferinţa Naţională a
Promovată în semifinale Jiului au demonstrat vir pregătire a formaţiei. O no te colecta pleava în saltele. din comună se remarcă o partidului cu realizări cît
le competiţiei — 3—0 cu tuţi nebănuite — vezi me tă în plus lui Făgaş şi S.M.A. Simeria trebuie să preocupare deosebită pentru mai bune în muncă, de a Pentru ca activitatea mi fluorescente în construcţi
Textila Odorhei, 1—0 cu ciurile cu Rapid, Farul, Georgescu, care au adus rezolve problema > cicloane- asigurarea desfăşurării se ştrînge la timp şi fără pier nerilor în abataje să se speciale pentru subteran
S.C. Bacău şi 4—1 cu F.C. Argeş —, resurse mo- egalarea, lui Mulţescu, Ur lor la combine şi poate ni cerişului în cele mai bune deri întreaga recoltă. desfăşoare normal, trebuie montate la o înălţime sul
C.F.R. Cluj — echipa Jiul ral-volitive demne de ade meş (2), Dodu (2), Libardl să ţinem cont de faptul că 2,5 metri, în locuri ferite d<
a întîlnit, la Piteşti, pe Di- văraţi sportivi, dovedind o şi din nou Georgescu, care şi iluminatul contribuie în loviri de către materialu
namo, fosta campioană a bună pregătire psihologică, au marcat din loviturile de mare măsură la obţinerea rulant ; 127 V pentru cor
ţării, formaţie ce nu are în general, şi a meciului la 11 metri, şi portarului de producţie sporită, la purile de iluminat cu in
nevoie de prezentare, cu- respectiv în special. Suciu, care a apărat un şut desfăşurarea în siguranţă a candescenţă, staţionare ş
noseîndu-i-se prestigioasa Cu atît mai mult atribu mal mult decît adversarul La Uzina cocso-difmfcă de la Hunedoara procesului de producţie. semistaţionare; 24 V pen
carte de vizită. Şansele Ji tele de acest gen ale ju său Constantinescu. Trebuie avut în vedere că tru corpurile de ilumina
ului Intr-un succes se a- cătorilor Jiului s-au eviden Acum aşteptăm cu emoţii atît în subteran cît şi la portative. Instalaţiile de i
nunţau destul de firave, în ţiat în prelungirile regula dar şi cu încredere meciul suprafaţă trebuie jluminate luminat proprii ale maşini'
contextul unei victorii a mentare, cînd chiar dacă de duminică în finala cu Ra In condiţii da securitate deplină, activitatea cu lămpi fixe cel puţin Ur lor mobile se utilizează Îs
dinamoviştilor asupra echi n-au putut tranşa victoria pid, calificată cu 3—2 în mătoarele locuri : rampele tensiunea prevăzută prir
pei din Petroşani cu exact în favoarea lor, au dominat dauna Metalului Bucureşti. de deservire a puţurilor, construcţia utilajului.
o lună în urmă (3—0 în totuşi, dovedind, în această In încheiere, cîteva amă productivă cunoaşte o continuă îmbunătăţire planelor înclinate precum Se ştie că intrarea mine
campionat) şi al rezul parte a jocului (din minu nunte furnizate de tovară şi prelungirea rampelor des rilor în subteran este ad
tatelor destul de sla tul 90 pînă în minutul 120) şul Ioan Carpineţ, preşe Uzina cocso-cliimică se re tinate pentru formarea tre misă numai cu lampa a-
nurilor ; căile principale de
be înregistrate în ultima şi o bună pregătire fizică. dintele clubului Jiul: „In marcă printr-o rodnică activi comisiilor tehnice p.c.i. din sec şi misiei, ing. Adrian Bildca, in transport şi circulaţie, pe prinsă. De aceea buna sta
maiştrilor
muncitorilor,
ţii,
ginerii Illeş Francisc, Sorin Su
vreme de Jiul. Totuşi, aşa Calmul şi încrederea în Petroşani e atmosferă de tate productivă între secţiile inginerilor care le compun. Da ciu, maiştrii losif Ilurth, Avei traseele unde au loc mane re a lămpilor de siguranţă
cum era de bănuit — din victorie, dominate de hotă- mare sărbătoare; jucătorii de bază ale C. S. Hunedoara. secţia cocsificare, spre e- Lupu, Gheorghe Balosin şi al vre de vagonete. planele cu benzină şi electrice cu
se
primul
datorează
în
Faptul
comisia
condu
faptul că atît conducerea rîrea lor de a învinge, au sînt fericiţi, suporterii la rînd strădaniilor şi priceperii xcmplu, inginerul tehnică Brad, a- ţii se achită cu răspundere de automate şi galeriile de o- acumulatoare trebuie con
să
Ioan
de
sarcinile
revin.
ce
Membrii»
Ie
clubului şi a secţiei, cit şi creat ascendentul moral a- fel. Acum ei se află în pre întregului colectiv pentru des jutat de ing. Dumitru Dună, IVI. comisiei depun mult interes col, punctele de încărcare trolată de personalul lăm-
jucătorii şi antrenorul Ior- supra partenerilor, sufici gătiri pentru finala de du făşurarea normală a proceselor Stăncioiu, Pali Iren şi alţi sa îndeplinind la timp şi integral şi descărcare; camerele de păriei în fiecare schimb
activitate
lariaţi,
dache s-au angajat public ent pentru o mai bună minică. pe care cu toţii do de producţie. In mare măsură susţinută, desfăşoară o sistematic măsurile stabilite prin procese maşini şi instalaţii electro precum şi de persoana care
bune
Ia
unor
obţinerea
însă,
efe-ctuînd
le verbale, se ocupă de aplica
că vor încerca să promove concentrare asupra execu rim să o cîştigăm. Optimis rezultate economice — cocs şi controale exigente pe teren. In rea riguroasă a instrucţiunilor mecanice, lucrările miniere primeşte lampa. Încăperile
ze cît mai mult în etapele tării loviturilor de la 11 mul e atotcuprinzător şi produse de chimice peste plan, care se urmăreşte respectarea M.I.M. Ia toate locurile de mun în care lucrează maşini mo lămpăriei trebuie verificate
productivitate,
de către fiecare salariat la locul
eco
sporuri
popularei competiţii pî- metri, dictate pentru de băieţii sînt ferm decişi să nomii suplimentare — contri său de muncă a normelor de că şi în cadrul fiecărui schimb, bile ; punctele de deversa ori de eîte ori este necesar.
normelor
respectarea
asigură
nă în finală chiar partajarea învingătorilor. joace tot la fel ca miercuri, buie direct şi preocuparea pen pază contra incendiilor, depis p.c.i. de către fiecare munci re ale transportoarelor ; de De asemenea, aceste încă
—, la Piteşti, Jiul a Cu aceste argumente şi ba mai bine decît cu Dina- tru asigurarea unor condiţii cit tarea oricăror cauze şi surse tor. Un accent deosebit se pu pozitele de explozivi. In peri trebuie iluminate cu
mai bune de pază contra incen
pentru
instruirea
generarea
jucat total subordonată a- atribute, Jiul a reuşit să mo. In tot cazul, calificarea diilor. Este demn de toată lau potenţiale stabilirea operativă a fo • ne pe salariaţilor, temeinică a instalaţiile subterane ali corpuri de iluminat în con
cului,
tuturor
cunoaşterea
cestui angajament, cu do se impună împotriva ma în finală este cel mai mare da faptul că, atit la secţia coc măsurilor tehnice şi organiza dc către toţi lucrătorii secţiei mentarea corpurilor de i- strucţie antigrizutoasă. In
lipsa caloriferelor, sobele u-
şi
la
rinţa fierbinte şi ambiţia jorităţii pronosticurilor în succes al Jiului în îndelun sificare se cît utilizează cea se chimică, torice pentru de înlăturarea lor. a sarcinilor ce le revin în pre luminat se va face prin re tilizate la încălzirea lămpă
unde
ma
şi
Comisia
are,
in
asemenea,
de a-şi onora cuvîntul, de faţa valoroasei echipe Di- gata sa existenţă şi dorim nipulează zilnic cantităţi impre vedere modul cum se îndepli venirea si combaterea perico ţele electrice, cu nulul izo riei trebuie să fie nemeta
lelor dc foc.
a-şi împlini obiectivul pro namo Bucureşti ! Bravo să-l împlinim total, cu un sionante de cărbuni, lichide şi nesc măsurile prescrise în pro In aceste condiţii de măsuri lat faţă de pămînt şi sepa lice, etanşe si cu gurile am
triumf răsunător“.
deosebit
gaze
permanente
pus. Spre cinstea lor, spre băieţi ! Aţi realizat unul Raliem dorinţei expri se veghează cu do toată inflamabile, cesele verbale, respectarea in şi acţiuni unei securităţi pentru rate de reţelele de forţă. plasate în afara încăperilor.
stăruin
strucţiunilor M.I.M. în acest do
asigurarea
de
meritul lor, jucătorii Jiu dintre frumoasele succese ţa pentru prevenirea şi înlă meniu, desfăşurarea la un ni pline a producţiei si a muncii, Tensiunile de lucru admise Lămpăriile care au lămpi
lui au reuşit un prestigi ale fotbalului hunedorean. mate mai sus, urînd deplin turarea oricăror pericole de foc, vel corespunzător a propagan de apărare a instalaţiilor şi în subteran sînt: 220 V de siguranţă cu benzină
os succes, atît prin victo Aţi dovedit tuturor că sîn- succes echipei Jiul în fina pentru asigurarea unor condiţii dei p.c.i. produselor coesO-rhîrtiice de pe pentru corpurile de ilumi trebuie să fie utilate cu a-
ria propriu-zisă, cit şi prin teţi demni de renumele şi la „Cupei României“ ! de securitate deplină din acest Cu realizări meritorii se pre ricolele de incendii, activitatea nat cu incandescenţă, mon parate pneumatice pentru
din
producţie
de
uzina
cocso-
calificarea în finala com prestigiul harnicilor mi punct de vedere. zintă şi comisia tehnică de la cliimică hunedoreană cunoaşte tate fix la o înălţime peste controlul etanşeităţii lămpi
petiţiei. Succes cu atît mai neri, al celor pe care-i re N. STANCIU Meritele revin în primii! rînd secţia chimică. Preşedintele co o continuă îmbunătăţire. 3,5 metri şi pentru lămpile lor.
V.