Page 11 - Drumul_socialismului_1972_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 412 © SIMBATÂ 3 IUNIE 1972 3

(Urmară din pag- 1) muncă, abateri de la disci­ Conferinţei Naţionale a P.C.R. partid pentru actualul cinci­
plina şi normele de tehnica şl a aniversării a 25 de ani nal, primul secretar al Comi­
securităţii muncii. de la proclamarea Repu­ tetului judeţean de partid a CONFERINŢĂ NAŢIONALA Ă SCRIITORILOR
1975 producţia de cărbune De asemenea, — s-a sub­ blicii, de către toate co­ apreciat că deşi s-au obţinut f
să sporească cu 35 la sută, liniat în cadrul şedinţei — lectivele din Valea Jiului, unele rezultate, în Valea Jiu- j
iar productivitatea muncii cu s-au constatat şi unele defi­ cu rezultate pe măsura în­ lui nu se realizează integral |
rlndul
31,4 la sută. Se vor investi cienţe în munca politico-edu- crederii şi prestigiului de sarcinile ce revin centralei j Conferinţa naţională a scriito­ — Da. S-a confirmat încă oda­ problemelor, numai prin dezvă­ respondenţă vor afectivă In timpu­
rezista
cititorilor
şi
al
vom
literatura
adevărului
în Valea Jiului, în această cativă desfăşurată de unele care se bucură acest înaintat cărbunelui. Rămînerile în ur­ rilor — evenimentul — central luat tă adevărul: acceptată este care esto luirea serviciu patriei şl aduce un lui şi vor avea şl succes de li­
şl
vieţii
cea
literare
a
noastre
cerută
ca­
poporu­
real
perioadă, peste 700 milioane organizaţii de partid, sindi­ detaşament al clasei noastre mă arată că deficienţele con­ sfîrşit. La trei zile după termi­ re trimite spre lume un mesaj lui. Din felul cum noi, scriito­ brărie.
tovarăşul
—
lei anual, fonduri destinate cat şl U.T.C. de la exploatări. muncitoare. statate pe parcursul analize- i narea ei, il lntilnim pe scriito­ de idei şi nu cea lipsită de per­ rii, vom înţelege să răspundem Ceauşescu: Spunea „scriitori-cronlcari Nicolae
ai
unul
acordate,
din
par­
dezvoltării capacităţilor de In continuare au fost pre­ Pe marginea concluziilor lor întreprinse, ca dealtfel rul Ion Grecea, conferinţa, dintre prezent spective, nu cea adresată imul încrederii realităţii, a adevărului, înţele­ acestor timpuri". Aceasta în­
ticipanţii
gerea
va
la
grup de „esteţi”.
producţie la minele noi şi zentate ample măsuri menite analizelor efectuate, a măsu­ şi în dezbaterile din cadrul la intîlnirea cu cititorii din De­ seamnă, desigur, recunoaşterea
rolului
cele existente, ridicării gra­ să conducă în cel mal scurt rilor preconizate şi întreprin­ şedinţei, sînt în principal ur­ va, cu prilejul apariţiei romanu­ de către dar, societate a de aici scrii­
de­
torului,
totodată,
dului de mecanizare, îm­ timp la redresarea produc­ se, au luat cuvîntul tovarăşii marea insuficientei organizări lui său „La porţile Severinului“. dumnea­ curg şl obligaţii.
de
vizita
_
Profitînd
bunătăţirii condiţiilor de ţiei de cărbune şl perfecţio­ Dumitru Popeanăş, directo­ şi conduceri a activităţii de voastră In oraşul nostru, vă ru­ — Avea mare dreptate. Să dau
La
de
muncă la toate exploatările. narea activităţii economice rul E.M. Lupeni, Victor Ar- producţie şi economice, slabei găm, pentru început, să ne îm­ doar un exemplu. ciţlva Porţile dar
s-a
ani,
lucrat
Fier
Corespunzător ritmurilor de la minele Văii Jiului. In a- deleanu, directorul Prepara- preocupări şl răspunderi a părtăşiţi impresii de la lucrările scriitorii nu şi-au înscris Încă în
la care aţi luat parte.
creştere a nivelului de trai cest scop, s-a prevăzut ca ţiei Lupeni, Emilian Meiuş, unor cadre de la exploatări | — Am participat la dezbateri palmaresul lor evenimentul. Poa­
te
preconizate de partid pentru în cadrul tuturor exploată­ directorul E. M. Bărbăteni, şi centrală faţă de bunul ca delegat al Asociaţiei scriitori­ in că lucrurile trebuie înţelese
peri­
sensul
necesităţii
unei
jj lor
din
actualul cincinal, minerii din rilor, cît şi la nivel de cen­ Ion Ileanu, directorul E. M. mers al producţiei în condi- j conferinţă Braşov şi nu este prima oade de sedimentare a concep­
care
la
scriitoricească
Valea Jiului vor beneficia trală să se acţioneze cu fer­ Paroşeni, Aurel Brînduş, di­ particip, dar ceea ce m-a impre­ ţiei, sentimentelor ş. a. m. ti.
meditează,
Scriitorul
sintetizea­
de însemnate sporuri de sa­ mitate pentru realizarea rit­ rectorul E.M. Lonea, Andrei ţiile generalizării lucrului în 9 sionat în primul rînd a fost lo­ ză, introspectează adincurllc u-
a
se­
larii, indemnizaţii şl alte în­ mică a programului de des­ Colda, secretarul comitetului schimburi de cîte 6 ore în gica şi profunda cuvîntare partidului militante, cerută mane şl dc aici un decalaj intre
general
cretarului
al
lesniri din partea conducerii chideri şl pregătiri, crearea de partid al E.M. Lonea, Ga- subteran. Cadrele de condu­ nostru, t o v a r ă ş u l Nicolae eveniment şi creaţie. Totul con­
scurtarea
du­
partidului şi statului. condiţiilor de îndeplinire a vrilă David, preşedintele cere n-au stăruit cu compe­ Ceauşescu. In deplina doilea seriozitate stă insă in fază“ poate acestei numai
al
rind,
fl
şi
rate.
tenţă
necesară
angajarea
„Pe
m-a
surprins
Totodată, în cadrul şedin­ indicatorilor planului tehnic, consiliului municipal al sin­ în găsirea măsurilor şl solu­ cu care colegii mei de breaslă presa, televiziunea, radioul.
ţei s-a relevat că în activi­ în special creşterea vitezelor dicatelor, Mircea Popescu, di­ ţiilor de îmbunătăţire a ac­ au discutat despre chestiunile lor şi aşteptată de cititori — Sînteţi un scriitor care par­
modul
tatea de organizare şl con­ de avansare în abataje, folo­ rectorul E.M. Dîlja. Vorbito­ tivităţii, n-au determinat o profesionale şi unanim să in care ticipă şl II place să participe la
s-au
beneficiarii
angajat
cărţilor
in
cu
scrie
întîlniri
ducere a producţiei carboni­ sirea intensivă a utilajelor, rii au făcut numeroase pro­ mobilizare efectivă a poten­ lumina tezelor — urmare fireas­ sale. Nu credeţi că aceste întil-
fere din Valea Jiului şi-au reducerea consumurilor spe­ puneri de îmbunătăţire a ac­ ţialului tehnic al centralei la că a aplicării documentelor de nirl ar trebui să albă loc nu nu­
are
o
oare
mari
unor
făcut loc serioase neajunsuri, cifice, a tuturor cheltuie­ tivităţii productive şl a mun­ înlăturarea neajunsurilor şi i partid, noi a încrederii pe Un element mai cu 1 prilejul unii scriitori eve­
în
partidul.
nimente
care
Sînt
—
ale căror efecte constau în lilor de producţie. Pen­ cii politico-educatlve,- s-au îmbunătăţirea procesului de ■ demn de a fi semnalat : au dis­ problema Ajungem, să-l vrînd-nevrînd, la apare (negreşit) şl eroul contem­ uită că există... cititori.
—
zicem
poran aşteptat de cititor.
problemă
nereallzarea indicatorilor sta­ tru desfăşurarea normală a angajat, în numele colecti­ extracţie. Astfel, nu s-au rea- j părut din discuţii „problemele“ _ a eroului contemporan, zugră­ — O întrebare ce nu poate scă­ _ Confruntarea directă cu citi­
personală,
biliţi prin planul de stat proceselor de producţie se pre­ velor de muncă, să redreseze lizat corespunzător planul de de ranchiună care îngustau dispu­ vit in literatură. pa din discuţia cu un scriitor : torul ar trebui să devină lege
mărunte,
tele
de
condeiului
A-
mtnultorul
pentru primul şi al doilea vede asigurarea unei deser­ extracţia de cărbune, să asi­ fapt drumul creaţiei. — Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ce aveţi In pregătire pe masa de pentru ar afla direct, nu ! prin
tunci
scris sau...
an al cincinalului. In peri­ viri prompte a sectoarelor şi gure îndeplinirea ritmică a punere în funcţiune a noilor — Şi acum, o sinteză a proble­ ne spunea la că încheierea lucră­ — Am predat Ia editura „Ion sondaje sau zvonuri, ce vrea
poporul
conferinţei
rilor
nos­
oada amintită, cu toate efor­ locurilor de muncă cu ma­ sarcinilor de plan şi recupe­ obiective, indicii de mecani­ melor majore. tru a pornit pe drumul unei noi Creangă“ un roman Întitulat publicul şi nu ce vrea critica
zare,
noastră
trebuie
Literatura
greşeş­
turile depuse de sute de bri­ terialele necesare, satisface­ rarea rămînerilor în urmă, cienţă. productivitate şi efi- ! fio — pusă In slujba ideilor îna­ să orinduiri de la foarte puţin şi a „Prizonier la 9 ani“ şl, după literară. Marele care public nu aluzie ar
Cei
la
te.
faceţi
titlu,
de
din
reiese
lume
care
găzi de mineri, de miile de rea integrală a necesităţilor astfel ca al doilea an al cin­ intate ale societăţii socialiste ; ajuns să făurească de o veac părea cum copil participant la e vorba II-lea afla lucruri de mare Importan­
un
acum
un
sfert
al
comunişti ce lucrează în a- de piese de schimb şi con­ cinalului să fie marcat şl în Referlndu-se la căile şl promovarea In literatură a ideo­ pentru unii imposibil de realizat. război mondial. Atlt. Clnd va a- ţă <lintr-o simplă discuţie înir-o
umanismului
dîncurile Văii Jiului, de nu­ fecţii metalice, creşterea gra­ Valea Jiului de ritmuri co­ mijloacele de redresare a ; logiei poleială, ci in socialist, nu Dar asta nu înseamnă că nu pare cartea ? E greu de preci­ librărie. De exemplu, ar afla ră
de
şi
adîncime,
foarte
şi
meroase cadre teh-ico-ingi- dului de autodotare şi auto- respunzătoare de creştere e- producţiei, vorbitorul a sub­ aşa cum bine spunea şeful sta­ mai viaţa slnt nu e greutăţi, aşa neajunsuri, zat... Editura are planul el. avem un ; tineret afla că citit marea
pretenţios
ar
că
încă
cum
o
—
nereştl de Ia exploatări, Ia utilare a unităţilor. S-a in­ conomică. liniat cu tărie că această sar­ tului nostru: „literatura să de­ visăm noi. Deci, în acest con­ „bine", Există cărţi care se nu vînd masă a cititorilor este foarte a-
care
există
cărţi
se
Centrala cărbunelui Petro­ sistat cu precădere asupra Dînd răspuns problemelor cină esenţială pentru colecti­ vină o armă in slujba politicii text, literatura trebuie să fie prea vtnd, dar care rezistă tim­ tentă la fenomenul literar româ­
partidului“.
şani se înregistrează impor­ necesităţii ca, în cel mai ridicate la discuţii, tovarăşul vele de muncă, organizaţiile — S-au spus lucrurilor pe nu­ realistă, deoarece numai prin pului. nesc cit şi universal.
tante rămînerl în urmă. Dez­ scurt timp, centrala să asi­ Ioan Lăzărescu, adjunct al de partid şi conducerile mi­ me ? abordarea cu curaj a tuturor — Acele cărţi care-şl au o co­ C. DROZD
văluind cauzele care au de­ mileze şi să producă între­ ministrului minelor, petrolu­ nelor şi centralei este pe de­
terminat o asemenea stare gul necesar de piese de lui şi geologiei, s-a referit la plin realizabilă, în condiţiile | s
de lucruri, analiza a scos în schimb, subansamble, să îm­ marile rezerve de care dis­ unei angajări totale, pline de j Oamenii afirmă răspicat şl
evidenţă faptul că restanţe­ bunătăţească calitatea uti­ pune centrala cărbunelui, abnegaţie, pasiune, competen- | fără echivoc: „Cincinalul Îna­ \
le şl dereglările se datorează lajelor. Prin prevederile pla­ fiecare mină, rezerve ce se ţă şi responsabilitate mine- | inte de termen 1“. Este un \
angajea­
se
la
neconcordanţel dintre reali­ nului de măsuri, condu­ impun valorificate potrivit rească, la îndeplinirea ritmi- | ză imperativ deplin care conştienţi că s
pe
zările obţinute şi previziuni­ cerile exploatărilor şi cen­ cerinţelor actuale şi de per­ că, riguroasă a tuturor pre- ? I vor trebui să înfăptuiască ln- \ La tîmple mi se zbate o Dunăre străveche Ca-ntr-un gorun in neam ni se înscriu
le studiilor tehnico-economi- tralei, organizaţiile de par­ spectivă ale economiei naţio­ vederilor de plan, în flecare | tr-un timp mal scurt ceea ce \ Care uimită mării s-a dăruit învoit. Inelele de ani şi anotimpuri, s
pentru
ce de dezvoltare a unor ex­ tid, sindicatele sînt mo­ nale. schimb şi zi, la flecare sec- j şl-au Nu prevăzut povestea cu cinci Cercuri de vîrste spiralînd prin timpuri s
ani.
este
Făt
ploatări miniere, fapt ce a bilizate să acţioneze cu Tovarăşul Clement Negruţ, tor, exploatare sau compar- I Frumos, ci o realitate palpa­ \ Din bra{ul sting un Mureş îmi Spre a rămîne neamul veşnic viu.
avut implicaţii asupra nive­ rtoată hotărîrea pentru în­ prim-secretar al Comitetului timent din centrală. In în- j] bilă, ce se verifică de pe a- \ murmură-n ureche \
ce
in
cum,
lului producţiei de cărbune, tărirea ordinii şi disciplinei municipal de partid Petroşani, cheiere, tovarăşul Ioachim ] zeci, sute, se mii poate măsura Încă Şi în adînc de suflet mă freamătă un In el e vîrsta noastră şi puterea, \
de
tone,
a productivităţii şi eficienţei sub toate aspectele, organi­ care a luat apoi cuvîntul, a Moga a exprimat încrederea j din zilele ce au urmat plena­ \ Olt.
muncii. O seamă de rămî- zarea şi conducerea ştiinţi­ reliefat că analiza întreprin­ biroului Comitetului judeţean j rei din aprilie, In care Comi­ \ El seva sa ne-o trece-n ce clădim, \
con­
neri în urmă s-au înregistrat fică a lucrului în subteran, să de biroul Comitetului ju­ de partid în capacitatea de j tetul Central a hotărît Naţionale Tot ce sînt eu acuma a fost odinioară Prin el se naşte laptele şi mierea \
Conferinţei
vocarea
şi la lucrările de descinderi îmbunătăţirea condiţiilor de deţean de partid şi colegiul organizare şi mobilizare a co- s a partidului. \ Prin care din adînc viitorim...
şi pregătiri şl, mai cu sea­ muncă şl de viaţă ale sala­ Ministerului Minelor, Petro­ muniştilor, în puterea de dă- a Aceste mii de tone, numite \ Doar un contur de tară, doar un contur \
mă, din cauza insuficientei riaţilor, respectarea riguroa­ lului şl Geologiei, sprijinul ruire a tuturor minerilor, în | convenţional „In plus“, „peste“ de vis, O I arborele-acesta fără moarte, \
în­
preocupări pentru aprovizio­ să a normelor de tehnica acordat de conducerea de competenţa şl răspunderea | sau „suplimentar“, au o aparte, In mine voievozii n-au hotărît să moară: O I milioane ramuri ale lui, s
specifică,
cărcătură
narea tehnlco-materială şi a securităţii muncii. In acest partid şl de stat trebuie să cadrelor de conducere şi a a încărcătură po care l-o dau Prin care trecem tineri mai departe
slabei folosiri a dotării teh­ cadru se înscriu, de aseme­ constituie un prilej de mo­ celorlalţi oameni ai muncii 3 oamenii, hotârîţl să înfrunte li simt în oxigenul răsuflului deschis. s
să
timpul,
condenseze
nice. Serviciile de resort din nea, urmărirea şi aplicarea bilizare şl angajare totală a din Centrala cărbunelui Pe- ani al cincinalului. Şl-au mă- cel 5 Sînt lut de ţară veche - născut din Mereu mai mulţi şi totuşi nu destui !
s
cadrul centralei şi exploată­ consecventă a măsurilor sta­ comuniştilor, a minerilor şi troşani că, avînd sprijinul £ \ \
rilor nu s-au preocupat cu bilite în vederea experimen­ specialiştilor din Valea Jiu­ efectiv al Ministerului Mine- ■ s încleştare, Mereu mai multe ramuri să răsară
suficientă răspundere de asi­ tării şi generalizării cu suc­ lui la creşterea producţiei lor, Petrolului şl Geologiei, > Din trunchiul vechi crescut între \
gurarea materialelor şi piese­ ces a programului redus de de cărbune. Avem la fiecare Valea Jiului se va încadra " Sînt sevă izbucnită din grelele mulţimi, Carpaţi,
lor de schimb necesare, iar lucru în schimburi de 6 ore exploatare organizaţii de în cel mal scurt timp în rit- j \ Sînt lut de tară veche — din munte Numit pe strămoşeşte simplu: ţară \
la fronturile de lucru se re­ în subteran, îmbunătăţirea partid puternice, comunişti murlle şi exigenţele ce le ] s
s
simte adeseori lipsa de ma­ raportului dintre muncitorii încercaţi, oameni harnici şi impune mersul vertiginos j \ pîn-Ia mare De oameni bravi şi harnici şi curaţi ! s
teriale. direct productivi şi cei auxi­ destoinici, capabili să asigu­ înainte al economiei noastre | Durîndu-i ţării aripi şi dor de înălţimi I RUSALIN MUREŞANU
liari şl mai buna cointeresa­ s
Subliniind aceste carenţe, re a tuturor salariaţilor, re pînă la finele anului în­ naţionale în actualul cincinal. | V
datorate în cea mal maro popularizarea experienţei po­ deplinirea tuturor prevederi­ Acestui deziderat funda- |
parte conducerilor centralei zitive dobîndite de numeroa­ lor planului şi angajamente­ mental întreaga organizaţie *
şi exploatărilor, dar în bună se brigăzi şi sectoare produc­ lor — s-a exprimat cu con­ comunistă, toate colectivele
măsură şi ministerului tute­ tive în realizarea exemplară vingere vorbitorul. din Valea Jiului sînt j
lar — analiza a scos în evi­ a sarcinilor. Realizările de Luînd cuvîntul în continua­ chemate să-i consacre în­
denţă faptul că rămînerile în prestigiu obţinute la mina re, tovarăşul Bujor Almăşam zecite şi neslăbite eforturi j
urmă sînt cauzate în mod Uricani, de un mare număr s-a referit la necesitatea ca şi preocupări, toată pasiunea i
hotărîtor de lipsurile ce s-au de brigăzi şi echipe, iniţia­ în cel mai scurt timp la mi­ şi dăruirea muncitorească. ! surat puterile, au scrutat per­
manifestat în conducerea ac­ tivele valoroase pornite de nele din acest mare bazin Realizînd exemplar planul \ spectivele şl au văzut că în
tivităţii economice a centra­ unele organizaţii de partid, carbonifer al ţării să se rea­ şi angajamentele — a în- ; loc de unul sau două schim­
se
poate
lei, în organizarea muncii la experienţa pozitivă a mii şi lizeze o concordanţă deplină cheiat vorbitorul — minerii j buri maşinile şi munci în trei,
nu
instalaţiile
că
nivelul exploatărilor şi sec­ mii de mineri comunişti tre­ între uriaşele eforturi mate­ din acest mare bazin carbo- ii trebuie să stea „cît s-a pla­
toarelor. Aceste lipsuri con­ buie să devină un bun co­ riale şi financiare făcute de riifer al ţării îşi vor reafir- j nificat“ în reparaţii, că Inte­ Gesturile meditative, nobi­ Absolvind strălucit şcoala Interesant în opera lui
priceperea
stau în insuficienta preocu­ mun, să fie extinse şl gene­ partidul şi statul nostru pen­ ma cu tărie dragostea şi ata- ; ligenţa lor le tehnică, reda viaţă le, încărcate cu o mare pu­ în anul 1872, se prezintă la Georgescu. este fenomenul
pot
dăruirea
şi
pare a unor cadre de condu­ ralizate la toate locurile de tru dezvoltarea Văii Jiului şi şamentul faţă de politica in- j mal devreme, că fleoare din­ tere de plăsmuire şi rafina­ concurs pentru bursă în stră­ dualităţii talentului său —.
cere şi specialişti pentru pro­ muncă. contribuţia reală pe ca­ ternă şl externă a partidului, j tre ei poate face ceva în plus, ment sculptural, sînt repere inătate, pe care îl cîştigă a- romantic cînd e vorba să ex­
şl
gramarea şi coordonarea ac­ re colectivele de aici tre­ hotărîrea de a face totul azi faţă de ieri evaluat mline faţă ale sculpturii de factură lături de Ştefan Valbudea. prime dramatismul mişcării
Şi-au
de
azi.
totul
în
tivităţii productive, în slaba Importante sarcini şi răs­ buie să o aducă la pro­ pentru transpunerea în viaţă ■ timp, tone, procente, Iei. Hu- neoclasică a lui Ion Georges- La Paris studiază asiduu, şi clasic cînd tema îi re-
urmărire şi materializare a punderi revin conducerii Mi­ gresul economiei româneşti. a programului partidului de i nedorenil vor da In plus In cu. remareîndu-se la Salonul de deşteaptă dorul de armonia
numeroaselor planuri de mă­ nisterului Minelor, Petrolu­ In acest context ministrul edificare a societăţii socia- ! 1972 producţie a cărei valoa­ Trăind în ultima treime a primăvară cu lucrarea „Co- şi echilibru.
suri tehnlco-organizatorice lui şi Geologiei în sprijinirea minelor, petrolului şi geolo­ liste multilateral dezvoltate re se ridică la 200 de milioa­ veacului al XIX-lea, perioadă piliţă rugîndu-se". Pe lingă pasiunea de bază
stabilite atît la unităţi, cît şi minelor din Valea Jiului, giei a anunţat participanţii în patria noastră. nei lei — cu 50 de milioane în care statul român îşi cîş- In timpul şederii în Fran­ — sculptura — Georgescu a
la centrală. Aceasta, cu atît pentru soluţionarea optimă la şedinţă că, datorită aju­ mai mult decît au spus că tigă independenţa naţională, ţa (1878—1882), Georgescu va făcut şi pictură care în 1882,
mai mult cu cît în adunări­ a unor probleme tehnico-eco- torului neprecupeţit al con­ ★ I „pot" la Începutul anului —, se va bucura de avîntul artei păstra o strînsă legătură cu la salonul parizian, îi aduca
le oamenilor muncii, ce s-au nomice esenţiale. Acestea se Ţinînd seama de neajun- i vor realiza cu 80 Ia sută mai sculpturii mai direct legate intelectualii progresişti ro­ satisfacţia remarcării lui şl
desfăşurat pe exploatări şl referă îndeosebi la creşterea ducerii de partid şi de stat, şurile şi lipsurile serioase | multe economii, ca să nu ci­ de dezvoltarea vieţii publice, mâni, executînd portretul lui în calitate de pictor, cu re­
centrală, deşi s-au dezbătut gradului de dotare tehnică a s-au soluţionat probleme de manifestate în activitatea u- jj tăm decît două jaloane pe decît pictura aceleiaşi peri­ Alex. Odobescu. ale calităţi de colorist.
problemele majore ce pre­ exploatărilor, îmbunătăţirea importanţă esenţială privind nităţilor din Valea Jiului, în | care au ridicat ştacheta la oade istorice. întors în ţară în anul 1882,
ocupă în etapa actuală colec­ calităţii utilajelor, scurtarea activitatea economică şi so­ conducerea centralei, prin | înălţimea puterilor lor. Ea va S-a născut la Bucureşti în Metropola Franţei nu-1 de­ sculptorul va executa bustul
tivele minereşti, au fost ade­ termenelor de asimilare a cială în Valea Jiului. Pentru încălcarea principiilor mun- | fi baza de la care vor porni anul 1856, din părinţi cu o rutează, nu-1 influenţează,
seori criticate neajunsurile şi noilor tipuri de utilaje mi­ viitor, vorbitorul a asigurat cii colective, tratarea super- p in ’73, apoi In ’74, apoi... condiţie socială modestă. Ion rămînînd un adept al unei actorului Mihail Pascaly şi al
s-au făcut preţioase propu­ niere, diversificarea şi creş­ sprijinul necesar de ordin ficială a propunerilor şi ce- 8 „Cincinalul Înainte de ter­ Georgescu urmează cursurile linii de tradiţii sănătoase, lui Bolintineanu, lucrări cu
neri de înlăturare a acesto­ terea producţiei de piese de tehnic şi organizatoric al co­ rinţelor salariaţilor din ca- | men !“. şcolii de arte şi meserii, ca ferind u-se de formalismul o largă gamă de expresie u-
adîncă
de
cunoaştere
mană,
ra, factorii de răspundere de schimb, perfecţionarea pre­ legiului ministerului în re­ drul centralei, colegiul Mi- 3 Ştiu că aşa va fi pentru că apoi să urmeze cursurile care începea să cîştige te­
la centrală şl unele exploa­ gătirii profesionale, stabili­ zolvarea tuturor problemelor nisterului Minelor, Petrolului | I ştiu ce au de făcut, pentru şcolii de arte frumoase, avîn- ren, aderînd mai mult spre psihologică.
tări nu le-au dat cursul cu­ zarea efectivelor, asigurarea ce le impune normalizarea câ imperativul s-a născut din valorile realiste ale Renaşte­ Statuia, înfăţişînd persona­
venit spre rezolvare şl valo­ unor condiţii îmbunătăţite de producţiei la Centrala cărbu­ şi Geologiei a hotărît elibe- | du-1 ca profesor pe sculpto­ rii („Aruncătorul de lance". litatea lui Gheorghe Lazăr,
rificare. Cadrele tehnice au muncă şi viaţă în toate loca­ nelui Petroşani. rarea tovarăşului Petru Ro- i ei, din abnegaţie şi dăruire, rul Karl Stork. „Izvorul" etc.). din Piaţa Universităţii din
manifestat o 6labă preocupa­ lităţile minereşti din Valea In încheierea lucrărilor şe­ man din funcţia de director ; Î din dragoste şl pasiune, din Bucureşti, este opera de că­
şi
re pentru conducerea, orga­ Jiului. , dinţei a luat cuvîntul tova­ general al Centralei cărbune- ; n pricepere acestor hărnicie. Şi din petenie, redînd o monumen­
2
tradiţia
şi
meleaguri
nizarea şi coordonarea acti­ Măsuri corespunzătoare răşul Ioachim Moga. După ce lui Petroşani. j a acestor oameni s-a născut, talitate calmă şi maiestuoasă,
vităţii productive, n-au solu­ s-au adoptat şi pe linia întă­ Este, poate, cea mai concretă constituind primul monu­
ţionat la timp şl cu compe­ ririi muncii politice şi edu­ a evidenţiat munca rodnică, In funcţia de director ge- j jj formă a dragostei de ţară ment dezvelit într-o piaţă
jj
tenţa cerută multiplele pro­ cative, pentru creşterea efi­ eforturile şi dăruirea, spiri­ neral şi preşedinte al consi- j j care-şi sărbătoreşte un sfert publică, datorat unui artist
bleme ale producţiei. In a- cienţei activităţii de organi­ tul de iniţiativă a mii şi mii liului oamenilor muncii al s‘ I de veac de stâplnire munci- român.
celaşl timp, la unele exploa­ zare şi mobilizare a organi­ de comunişti mineri pentru Centralei cărbunelui Petro- | jj torească. Nimeni nu se bate şi Sculptorul lui mai Gh. realizează
Asachi.
statuia
tări s-a constatat o fluctua­ zaţiilor de partid, sindicat şi îndeplinirea sarcinilor politi­ şani a fost numit tovarăşul j? j cu pumnul In piept zicindu-şi
J „patriot“, ci dă ţării In care dezvelită la Iaşi în anul 1890.
ţie exagerată a forţei de U.T.C., pentru întîmplnarea ce şi economice trasate de ing. Vasile Ogîrlaci. j este stăpin şi producător tot reprezentîndu-1 stînd pe foto­
| ce poate crea munoa lui fi- liu, într-o atitudine adînc
j zică, plămădeşte oţelul, adu- meditativă. Figurile marilor
I ce Ia lumină comorile pămin- oameni de cultură l-au preo­
j tului, îşi înscrie numele pe cupat permanent po sculptor,
j frontispiciul viitoarei case a realizînd o galerie de por­
| culturii, smulg brazdei aurul trete : Vasile Alecsandri, M.
I griului, coboară din creştet de Eminescu, ridicat la Botoşani
s munte păduri cu rezonanţe de etc.
istorie, ori trasează conturu- 1 El mai realizează lucrări
rllo lui milnc. Din această dă­ cu caracter alegoric: Justi­
ruire s-a zămislit chemarea, ţia şi Agricultura, statui cu
din hotărîrea autodepăşirll rost decorativ menite să de­
permanente, din conştiinţa coreze faţade, edificii publi­
puterii de producător şl stă- ce (Banca de stat a R.S.R.).
¡ pln. Georgescu — sculptor, pic­
tor şi bun desenator, ne-a lă­
sat o operă vastă, dovedin-
Şi chemarea cutreieră ini­ du-şl multilateralitatea ta­
mile oamenilor, găsind in fie­ lentului său precum şi con­
cepţia lui despre rolul artei,
care un răspuns fierbinte,
răspicat, fără echivoc. „Vom concepţie ce era total pusă în
arăta că slntem In stare“. slujba poporului, fiind şi
Este certitudinea ce nu ţi-o împotriva introducerii artei
poate da decît partidul, con­ fastidioase, manieriste şi
ducătorul nostru atît de înţe­ străine de interesele vitala
lept şl Încercat In bătălii, ale poporului.
conducătorul care va ţine sfat Se stinge din ' viaţă în a-
la apropiata Conferinţă Na­ nul 1896, ocupînd în arta
ţională, pentru a ne trasa cu sculpturală românească unul
precizie noii paşi pe drumul din primele ei locuri valori­
edificării societăţii socialiste ce.
! multilateral dezvoltate.
IOAN SEU
D. CALIN