Page 13 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 13
Proletari din toate fările, unifi-văl Succese a!e tinerilor
^ÉSfca Municipiului üm
SALA DE LECTURA pe şantierele naţionale
Un bilanţ recent întocmit au contribuit la străpungerea’
al realizărilor celor 2 000 de cu două luni înainte de ter
brigadieri de pe şantierul na men a galeriei de acces în
ţional al tineretului de la centrala subterană, iar cei
Sistemul hidroenergetic So de la lotul Măguri-4 au ob
meş arată că, alături de cei ţinut un avans, pe întregul
lalţi constructori, tinerii au front de lucru, de 6 luni.
reuşit să termine galeria de Valoarea producţiei realizate
deviere Fîntînele cu 6 luni peste prevederile de plan la
înainte de data prevăzută în
grafic şi cu 45 de zile mai Sistemul hidroenergetic So
meş, în acest an, se ridică la
repede decît se angajaseră.
Brigadierii lotului Mărişelu-2 aproape 14 milioane lei.
Temperaturile minime vor fi
cuprinse intre 11 şi 12 grade,
iar maximele Intre 23 Şi 26
grade.
PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
PENTRU 24 ORE
’ţ|' Vreme instabilă mai ales du-
Vreme Instabilă cu cer tempo pă-amiaza cind vor cădea pre
rar noros. Vor cădea precipi cipitaţii sub formă de ploaie
taţii sub formă de ploaie în însoţite de descărcări electrice.
ANUL XXIV Nr. 5 413 DUMINICA 4 IUNIE 1972 4 PAGINI -30 BANI soţite de descărcări electrice; Vintul va sufla slab din vest.
Temperatura staţionară.
Vlntui va sufla slab din vest.
VIZITA TOVARĂŞULUI
JUDEŢELE RRAŞOV Şl VIECEA INSUFLETITOAREA DEVIZĂ
Sîmbătă, 3 iunie, tovarăşul lui cu care făuritorii de bu a prilejuit un contact nemij In apropierea ccmunei Vlă-
Nicolae Ceauşescu, secretar nuri materiale transformă locit cu muncitorii, inginerii deni, se face un popas la
general al Partidului Comu cuvîntul în fapte, angaja şi tehnicienii, un dialog des nume, care cuprinde comple A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE
pastoral
cu
cantonul
acelaşi
nist Român, preşedintele mentele în înfăptuiri de sea chis cu aceştia cu privire la
Consiliului de Stat, a făcut mă în cinstea Conferinţei problemele curente ale mun xele de îmbunătăţire a pa
o vizită de lucru în judeţele Naţionale a partidului şi a cii, sarcinile de perspectivă, jiştilor naturale de la Vlă-
Braşov şi Vîlcea. celei de-a 25-a aniversări a condiţiile lor de muncă şi de deni şi Codlea. ■
Conducătorul partidului şi proclamării Republicii. viaţă. Indicaţiile date de Prin intermediul unor sche
statului a fost însoţit de to Prezenţa conducătorului conducătorul partidului şi me şi grafice, tovarăşul Ion CINCINALUL INAITE DE TERMEN!
varăşii Virgil Trofin, Ilie partidului şi statului la Fă statului reprezintă un puter Moldovan, adjunct al minis
.Verdeţ şi Cornel Burtică. găraş, frumosul şi străvechiul nic factor dinamizator pen trului agriculturii, industriei
Vizita tovarăşului Nicolae oraş transilvănean, coincide tru colectivele de muncă de alimentare şi apelor, prezin Şp v.-tt
Ceauşescu în unităţile eco cu o sărbătoare scumpă nu aici. tă unele rezultate privind în
nomice, întîlnirile pe care numai localnicilor — semi In oraşul Braşov, în cele făptuirea programului pe ţa Angajamente concrets ra Realizări de prestigiu w Iniţiative valoroase ■ Fapte eroi
le-a avut cu muncitori, in centenarul combinatului chi lalte 'localităţi străbătute pî- ră de îmbunătăţire a pajiş
gineri, tehnicieni au prile mic —, ci întregului popor. nă la Făgăraş, tovarăşul tilor naturale şi măsurile lua
juit o nouă şi grăitoare ex Festivităţile ocazionate de a- Nicolae Ceauşescu, ceilalţi te pentru sporirea eficienţei
presie a legăturilor de ne ceastă aniversare, înaltele conducători de partid şi de lucrărilor întreprinse în a-
zdruncinat dintre partid şi distincţii care au fost acor stat au fost salutaţi de mii cest scop. Preocupări pentru
popor, a hotărîrii şi entu- date combinatului, unor mun şi mii de oameni ai muncii, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
zia.ynulul cu care oamenii citori, ingineri, tehnicieni de care au venit în întîmpina- recomandă specialiştilor din mărirea
muncii din aceste judeţe, ca şi aici Ilustrează încă o dată ministerul de resort să acor
cei de pe cuprinsul întregii preţuirea pe care partidul o rea secretarului general al de mare atenţie amortizării suprafeţelor
ţări, înfăptuiesc neabătut po dă clasei muncitoare, tradiţi partidului. In vizita în jude în timpul cel mai scurt a in
au
fost
oaspeţii
ţul
Braşov,
litica partidului şi statului, ilor sale înaintate, izbînzilor vestiţiilor făcute în acest do şi capacităţilor
eu constituit o vibrantă ma în făurirea societăţii socialis însoţiţi de tovarăşul Constan meniu.
nifestare de dragoste şi sti te multilateral dezvoltate. tin Drăgan, membru al Co Se prezintă, de asemenea, de producţie
mă faţă de conducătorul iu Ca de fiecare dată, şi a- mitetului Executiv al C.C. secretarului general al par
bit al poporului nostru. cum vizita de lucru făcută de al P.C.R., prim-secretar al tidului, celorlalţi conducă- ORAŞTIE. Sarcinile spo
Pretutindeni se simte su tovarăşul Nicolae Ceauşescu Comitetului judeţean de par rite care stau în faţa co
flul puternic al entuziasmu- în judeţele Braşov şi Vîlcea tid. (Continuare in pag. a 4-a) lectivului de muncă al în
treprinderii de industrie lo
cală din Orăştie, evoluţia
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI ascendentă a succeselor ob
ţinute au condus Ia necesi
tatea măririi suprafeţelor
de lucru, creării de noi ca
NICOLAE CEAUŞESCU pacităţi de producţie. Ast
fel, ca urmare a investiţi
în
intra
ilor
va
făcute,
funcţiune o hală nouă pen
la mitingul oamenilor muncii tru construcţii metalice gre
şi
le
prelucrări
mecanice.
De -asemenea, a fost con
struită o altă hală pentru
de la Combinatul chimic Făgăraş uzinare ’ şi construcţii me
talice grele. La noua .capa
citate productivă au fost
deja instalate maşinile pen
Dragi tovarăşi. gite, urale ; se scandează : gajamente cere eforturi se sibilităţi pentru a obţine o In perioada dintre Conferinţa Naţionali a P.C.R. din 1967 şi pînă în prezent judeţul Hune tru prelucrare.
Doresc să vă adresez dum „Ceauşescu—P.C.R."). rioase : o mai bună organi îmbunătăţire serioasă a în doara s-a Integrat plenar şi armonios In amplul proces de dezvoltare şi modernizare economică
(după cum reiese din graficul prezentat).
neavoastră, oamenilor muncii Cunoaşteţi programul de zare a muncii şi folosire a tregii activităţi economice
din Combinatul chimic Fă dezvoltare a ţarii noastre capacităţilor de producţie, din ţara. .noastră, pentru
găraş şi tuturor locuitorilor trasat de Congresul al X- creşterea eficienţei economice creşterea eficienţei economi
Făgăraşului, un călduros sa lea al partidului. Din datele generale, reducerea serioasă a ce, pentru sporirea mai ra
lut din partea Comitetului publicate în presă cunoaşteţi cheltuielilor materiale, de pidă a bogăţiei • naţionale. A- Brigada minerului loan Onuţ Prin abnegaţia şi dăruirea
Central al partidului, a Con cum se realizează- acest pro producţie, ridicarea simţitoa vem datoria ca la fiecare
siliului de Stat şi a Consi gram ; cred că aţi luat cu re a productivităţii muncii. leu, la fiecare mie de lei pe de la Lupeni a obţinut un
liului de Miniştri ale Repu noştinţă şi de faptul că în Putem obţine o producţie care o investim să obţinem constructorilor, furnalul nr. 9
blicii Socialiste România. (A- ultimele săptămîni multe co mai mare şi mai ieftină în o producţie mult mai mare spor de productivitate
plauze puternice, urale). lective de oameni ai muncii, spaţiile şi cu utilajele actua decît realizăm astăzi ; nu
Pentru întregul colectiv al multe judeţe — printre care, le de producţie. După unele mai aşa vom asigura o dez- | se înalţă spre cota finală
combinatului — şi cred^ că dacă nu mă înşel, şi Braşo calcule putem obţine o creş voltare rapidă a economiei, H de 800 kg cărbune pe post
pentru toţi locuitorii Făgăra vul —, au considerat, avînd tere de 25—35 la sută a pro vom crea condiţiile pentru înă acum cîtva timp, rea acestei opere de toată
şului — sărbătorirea a 50 de în vedere realizările de anul ducţiei globale pe întreaga creşterea bunăstării întregu- I loan Onuţ este unul dintre minerii cunoscuţi de la Lu P singurul lucru — de priceperea montorilor şi
ani de la înfiinţarea acestei trecut şi din primele cinci ţară numai prin realizarea •iui nostru popor. (Vii aplau- I peni. In urmă cu ctţva timp, a primit împreună cu brigada pe şantierul de con a instalatorilor, conjugată
volum
să
frontal
întreprinderi constituie un e- luni ale acestui an, că pre măsurilor la care m-am re ze). un abataj Dar, cu din toată care strădania scoată un anume Izbutit de strucţii al furnalului nr. 9 cu o permanentă căutare
să
producţie.
oamenilor,
n-a
veniment deosebit de impor vederile cincinalului pot fi ferit. După cum aţi aflat din Desigur, avem rezultate I realizeze prevederile pe primele 4 luni ale anului. Faptul a — care purta semnele gi de soluţii tehnice noi care
tant, pentru că ea marchea depăşite, luîndu-se în acest presă, în ultimele săptămîni. bune, producţia noastră creş- I influenţat negativ şi situaţia sectorului III al minei care a gantismului era o macara să ducă la urgentarea lu
ză un moment de seamă atît sens noi angajamente, atît ia Comitetul Central al par te intr-un ritm de 12—12,5 rămas sub plan cu cîteva mii de tone de cărbune. toate colectivele dc mun uriaşă. In înălţimi, braţul crărilor. Oamenii cu care
lunii
cind
mai,
In
începutul
La
în industrializarea ţării în pentru anul 1972, cît şi pen tidului au fost cîteva con la sută; venitul naţional, de | că din ţară s-a declanşat angajarea suplimentară In cinstea macaralei se rotea singu am stat de vorbă ne-au re
general, cît şi dezvoltarea in tru următorii trei ani. Mul sfătuiri pe această pro asemenea, a crescut anul tre- | Conferinţei Naţionale, comunistul loan Onuţ şi-a convocat ratic, cu încărcături de latat şi cîteva recorduri
au
şi
dustriei din Făgăraş care, în te colective şi-au propus să blemă, cu cadrele din cut cu 12,5 la sută; dar cu ortacii Ia ieşirea din schimb. S-au consfătuit recuperăm liotărit : zeci de tone. Dar, statura obţinute. Le consemnăm
la
Conferinţa
Naţională
„Plnă
minusurile
să
ne
anii socialismului, a cunos realizeze cincinalul în patru proiectare şi cercetare, cu toate acestea nu putem să şi să dăm peste plan 500 tone de cărbune !“ macaralei a intrat acum în cu bucurie...
cut, după cum ştiţi foarte ani şi jumătate. (Aplauze pu conducătorii întreprinderilor ; nu constatăm că mai avem Apoi a început bătălia. De-a lungul a celor 30 de zile, penumbră. Trupul furnalu
perfectă,
discipli
carte“
Organizare
lucrat
bine, o creştere puternică. ternice). Această iniţiativă a ieri a avut loc o consfătuire încă neajunsuri, că stă în brigada a colectiv „ca la condus de destoinicul şef dc bri lui, al construcţiilor anexe ...Primul cauper, din cele
judicios
efort
nă,
Cunosc realizările obţinu multor colective de oameni .cu primii secretari şi cu mi puterea noastră să gospo gadă. Abatajul a trimis ritmic, schimb de schimb, zi de zi, au crescut vertiginos, a- patru cîte are furnalul, a
aproape
montat
fost
în
te de dumneavoastră în cin ai muncii, a multor judeţe niştrii. Scopul acestor con dărim mai bine mijloacele la suprafaţă numărul de faţă vagonete planificat. 800 Randamentul coperind-o. două luni. Durata fiind
prevederi
post
de
kilograme
pc
a
crescut
zilnic
cu
cinalul trecut, în primul an constituie un exemplu de sfătuiri a fost de a discuta de care dispunem şi să obţi de cărbune. S-au dat astfel in plus aproape 100 tone de căr Dimensiunile unice, ale prea mare s-a căutat o
al actualului cincinal — •felul în care clasa noastră cum să ne organizăm mai nem rezultate şi mai bune. | bune, cifră care a făcut ca întregul sector III să se situeze colosului siderurgic, le-au nouă soluţie şi a fost gă-
faţă de planul lunii mai cu rezultate superioare.
1971 — precum şi la începu muncitoare, toţi oamenii mun bine activitatea pentru a fo Aceasta este astăzi preocu- 8 Pentru luna iunie, comuniştii din acelaşi sector au ho dat ^amenii. Din palmele
tul lui 1972. Intr-adevăr, cii — români, maghiari, ger losi mai gospodăreşte, mai parea centrală a conducerii I tărât să dea în plus 2 000 tone de cărbune. Este o cifră la lor s-au înălţat metru cu MARIN NEGOIŢA
combinatul dumneavoastră se mani şi de alte naţionalităţi chibzuit mijloacele pe care de partid şi de stat, a- care subscrie cu îndrăzneală, în primul rînd, brigada mine metru toate construcţiile. A
prezintă cu rezultate bune — înfăptuiesc neabătut poli le avem la îndemînă spre a ceasta trebuie să fie preocu- 8 rului comunist loan Onuţ. fost nevoie pentru realiza (Continuare în pag. a 2-a)
— nu numai cu realizarea, tica partidului, sînt hotărîţi face să crească bogăţia na parea fiecărei organizaţii de
dar şi cu depăşirea' planului să facă totul pentru a asigu-' ţională, să sporească venitul partid, judeţene, orăşeneşti, a
pe anul trecut şi pe primele ra lichidarea cît mai rapidă naţional şi, pe această bază. fiecărei organizaţii de partid
efortu Două feluri diferite de a efectua întreţinerea culturilor
cinci luni ale anului 1972. a înapoierii în care s-a gă să asigurăm progresul gene uzinale, a fiecărui colectiv
Pentru toate aceste rezulta sit ţara noastră în trecut, să ral al patriei, creşterea mai de oameni ai muncii, a tu
te bune pe care le-aţi obţi facă astfel ca, la sfîrşitul rapidă, peste prevederile din turor celor ce muncesc din
nut în activitatea dumnea cincinalului, să nu ne mai cincinal, a nivelului de trai patria noastră. Unind
voastră, doresc să vă felicit socotim ţară în curs de dez al întregului nostru popor. rile tuturor vom putea obţi f
din toată inima. Apreciez că voltare şi să putem realiza (Aplauze puternice, îndelun ne îmbunătăţirea activităţii,
activitatea, rezultatele pe ca un venit naţional care să ne gate). Pot să vă spun că a- dezvoltarea mai rapidă a e- [ Membrii cooperatori din cartofii timpurii şi varza de unitatea amintită mai sus se cu castraveţi, nu s-a prăşit
re le-aţi obţinut, constituie o situeze în rîndul ţărilor cu ceste consfătuiri, cît şi dis conomiei naţionale ! Avem | satele Batiz şi Strei, recu vară urmează să le recoltăm lasă mult rugată cînd e vor nimic nici măcar mecanic,
oameni
judeţ
ca
noscuţi
contribuţie la dezvoltarea ge dezvoltare mijlocie. (Vii a- cuţiile care au loc în în convingerea că vom realiza § gospodari, în şi-au unificat o în aceste zile ; castraveţii ba să ridice marfa recoltată deşi plantele nu se mai văd
însămînţaţi
o
pe
suprafaţă
nerală a chimiei, la dezvol treaga ţară în diferite colec parte din teren şi din forţa de 20 de hectare s-au dezvol după graficele stabilite. De din buruieni. Situaţia nemul
tarea generală a patriei plauze). Fără nici o îndoială tive de oameni ai muncii, au tat bine şi dacă vremea va pildă, în zilele de 12, 16 şi 20 ţumitoare care dăinuie aici
noastre ! (Aplauze prelun că îndeplinirea acestor an evidenţiat că există reale po (Continuare in pag. a 4-a) de muncă în asociaţia inter- mai a.c. deşi se stabilise să se se datoreşte în primul rînd
cooperatistă legumicolă, din fi prielnică în cel mult două recolteze ridichi, ceapă, spa slabei participări la muncă
dorinţa de a valorifica mai zile vor fi prăşiţi atît mecanic nac şi salată, salariaţii de la a membrilor cooperatori. Din
eficient pămîntul şi. pentru a necesarul de 60-70 de braţe
crea o bază legumicolă mo cît şi manual. Bine se pre Agrocoop s-au făcut că au de muncă cîte ar trebui să
zintă şi celelalte culturi plan
Consiliul de Stat al Consiliul de Stat al dernă, sursă mare de veni tate 'sau însămînţate la gră uitat, deşi inginerul fermei, lucreze în cîmp, sînt prezenţi
turi pentru cele două unităţi dina noastră, cum ar fi, de Dumitru Petru, a insistat şi
Republicii Socialiste România Republicii Socialiste România agricole şi creşterea bunăstă personal şi prin intermediul la lucru în medie doar 15-16.
Brigadiera
legumicolă
Clara
rii materiale a cooperatori Crişan ne spunea că mem
lor. Desigur, cu mult înain ® La Batiz legumele pot lua drumul brii din consiliul de condu
D E C R E T D E C R E T te de a se crea asociaţia in- cere al cooperativei agricole
tercooperatistă
legumicolă,
din Strei nu se’ interesează
s-a ţinut cont de asemănarea pîefelor ca să asigure forţa de mun
privind conferirea Ordinului Muncii clasa I privind conferirea titlului de ce există între cele două u- ® La brigada din Strei plantele nu se că necesară întreţinerii cul
hăr
prin
nităţi,
caracterizată
turilor legumicole.
nicia oamenilor şi prin po
Am căutat să luăm legătu
Combinatului chimic Făgăraş „Erou al Muncii Socialiste“ tenţialul mare de muncă al văd din buruieni ra cu membrii consiliului de
lor. Pentru ca rezultatele să conducere, dar nici unul din
Pentru contribuţia deosebită adusă la industrializarea Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea fie din cele mai bune, s-au pildă, fasolea păstăi, varza telefonului să fie ridicată tre ei nu a fost de găsit. Toţi
Combinatului chimic Făgăraş, ales cele mai bune terenuri.
socialistă, participarea activă a colectivului de oameni ai de vară, ardeii gogoşari şi marfa din cîmp. Faţă de o erau preocupaţi de alte pro
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România De la Batiz s-a trecut în ca ardeii graşi".
muncii din Combinatul chim ic Făgăraş la opera de con d e c r e t e a z ă : drul fermei legumicole o su asemenea stare de lucruri, bleme, evident străine de in
Pentru
teresele
ca
obştei.
coope
judeţeană
Membrii
cooperatori
la
de
struire a socialismului şi merjtelè sale în valorificarea su Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obţinute prafaţă de 50 de hectare iar Batiz care lucrează în cadrul Uniunea agricole de a produc treburile asociaţiei legumicole
rativelor
perioară a resurselor naturale ale ţării, în muncă şi pentru contribuţia personală adusă la dezvol ’ de la Strei 60 de hectare. fermei legumicole sînt hotă ţie Hunedoara trebuie să in intercooperatiste să meargă
cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înfiinţare, tarea Combinatului chimic Făgăraş şi la realizarea sarci Zilele trecute am vizitat rîţi să-şi realizeze producţi tervină hotărît pentru curma aşa cum şi-au propus cei ca
nilor de plan, se conferă titlul de „Erou al Muncii So cele două brigăzi legumico ile planificate şi chiar să le rea neregulilor ce dăinuie în
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România cialiste" şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul" le pentru a vedea cum se depăşească. In acest an, pînă ultima vreme în cadrul în re au subscris la înfiinţarea
necesar
ei,
să-şi
este
aducă
d e c r e t e a z ă : tovarăşilor : preocupă membrii cooperatori acum, de la legumele timpu treprinderii Agrocoop. neîntîrziat aportul toţi fac
Articol unic. — Se conferă Ordinul Muncii clasa I Gheorghe Gh. Maier — maistru mecanic ^Combi ca să smulgă pămîntului pro rii s-a realizat un venit de , Sub orice critică se pre torii interesaţi, ştiut fiind că
natul chimic Făgăraş ducţii cît mai mari de legu 70 000 lei. Sumele puteau fi
Combinatului chimic Făgăraş. zintă situaţia la brigada le fără o participare masivă la
Vichente V. Pică — maistru chimist la Combina me. „La Batiz forţa de mun desigur şi mai mari dacă sa gumicolă de la Strei. Din
tul chimic Făgăraş că necesară întreţinerii cul lariaţii angajaţi la întreprin cele aproape 20 de hectare muncă — atunci cînd timpul
Preşedintele turilor este asigurată — ne derea Agrpcoop Hunedoara o cere — nu se vor putea
Preşedintele de teren însămînţate cu fa realiza producţiile planificate
Consiliului de Stat, Consiliului de Stat, spunea brigadiera legumicolă îşi făceau şi ei pe deplin da sole s-au prăşit numai 8 hec de legume şi zarzavaturi.
Valeria Socaciu. Astfel, ca toria. Membrii cooperatori tare. Din suprafaţa de 12
NICOLAE CEAUŞESCU NICOLAE CEAUŞESCU urmare a întreţinerii la timp, de la Batiz ne-au relatat că hectare cîte s-au însămînţat N. PANAITESCU Î