Page 14 - Drumul_socialismului_1972_06

2SEK5ZES Trrririiihiimii iii i ilium iiiiiiiiiii iii miiiii' niiiiiiim
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 413 © DUMINICĂ 4 IUNIE 1972
«23I3Em2‘-IE3i2S25JH8R£M aBMBBEBBBHBB

DIN INIŢIATIVA
ORGANIZAŢIEI DE
PARTID
Organizaţia de bază P.C.R.
din satul Buceş, aparţinător
comunei cu acelaşi nume,
şi-a propus ca în acest an
să mobilizeze comuniştii şi
' SUFLETITO REA DEVIZĂ IN SCOPUL una din înaltele îndatoriri cetăţenii pentru a se cură­
ferm
legii.
prevederile
Iată
POPULARIZAM! ŞI ,
de
mărăciniş
ţa
tufăriş
şi
patriotice ce ne revin nouă,
APLICĂRII LEGILOR
tuturor. o suprafaţă de 50 ha pentru
a putea ii folosită la păşu-
In cadrul acţiunii largi Pro#, S, SELAGEA natul animalelor. Pornind
Vaţa do Jos
A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE Iniţiat* do Consiliul popular LUCRĂRI prin munca această Iniţiativă, organiza­
pentru
cunoaşte­
judeţean
ţia de partid, ţlnînd seama
rea, popularizarea şl aplica­
rea legilor, la Brad a fost patriotica in de sarcinile reieşite din do­
organizată o consfătuire cu VALOARE DE 400 000 LEI cumentele Conferinţei pe
caracter de lucru a colec­ P* agenda de lucru a ţară a secretarilor comitete­ şi
comunale
partid
de
lor
ALUL ÎNAINTE DE TERMEN! scop pe Ungă consiliile Consiliului figurează numeroase a primarilor, şi-a întocmit
tivelor
constituite
acest
în
comunal
popular
un plan concret de acţiune
Băcla
populare comunale.
trecînd de îndată la mobi­
interes
Oportunitatea unei aseme­
care
prin
nea consfătuiri a fost marca­ lucrări se de înfăptuiesc obştesc lizarea lucrătorilor pentru
tă de interesul aparte cu ca­ munca patriotică a cetăţe­ realizarea obiectivului pro­
re cel prezenţi au urmărit nilor şi anume : reparaţii şl pus.
ângafamente ¿oncrete »Realizări de*'prestigiu valoroase i fapte erales expunerile direcţiile de spe­ întreţineri drumuri In satul organizate plnă iniţiate au
pa-
drumuri,
de
La
acţiunile
şi
susţinute
ca­
de
de
vări
acum
dre
din
cialitate ale Consiliului Petreni, construcţia de tro­ participat un mare număr
popular judeţean. Cu aceas­ tuare, canalizări, îmbunătă­ de locuitori, reuşindu-se să
tă ocazie s-au prelucrat le­ ţiri funciare şi altele. Pînă se cureţe mal bine de ju­
imperativul major aî minerilor de la Dîija gile privind organizarea co­ în prezent s-au executat, mătate din suprafaţa pre­
merţului interior, gospodă­ prin munca patriotică a ce­ văzută în angajament. Sînt
tăţenilor,
în
lucrări
valoare
şi unii cetăţeni care au stat
rirea pădurilor aflate In ad­
Recuperarea ministrarea consiliilor apelor, de 400 000 lei. In această pasivi. Nu-I amintesc cu
popu­
activitate
s-au
e-
obştească
numele,
speranţa
nutrind
gospodărirea
lare,
organizarea şl funcţionarea vldenţlat deputaţii comu­ că şl cel care au fost ab­
integrala, a rămîneîn urmă controlului obştesc, adopta­ nali loan loan Motocea şl senţi de la această acţiune
Jurubeacu,
Adam
Munteanu,
te recent de Marea Aduna­
vor veni alături de noi şi
re Naţională. S-a subliniat alţii, cetăţenii Anton Bokoş, îşi vor aduce partea lor de
1 Pe cele cinci luni din acest întâmpina cele două mari e- unor avansări rapide în toa­ Alexandru Nagy şl uteclsta
an, mina Dîija a înregistrat venimente politice ale anu­ te lucrările miniere. Centra­ încă odată că conţinutul Viorica Toma. contribuţie la realizarea
unele restanţe la producţia lui — Conferinţa Naţională la cărbunelui Petroşani ar legilor, ca şi măsurile Pentru finalizarea obiec­ sarcinilor. Acţiunea între­
de cărbune, aiectînd astfel a partidului şl a 25-a aniver­ trebui să organizeze mal luate de conducerea parti­ tivelor Înscrise pe agenda prinsă este cuvenită să cre­
realizarea sarcinilor de plan sare a proclamării Republicii multe schimburi de experi­ dului nostru exprimă ca­ sa de lucru, consiliul popu­ eze condiţii pentru ca cetă­
la nivelul Centralei cărbune­ — cu rezultate care să ridice enţă între brigăzi spre a fl racterul larg, profund de­ lar comunal a dat şl dă o ţenii satului nostru să poa­
lui Petroşani. Analizînd cu prestigiul minei. Pornind de preluată şl aplicată cu anu­ mocratic al orînduiril noas­ atenţie deosebită organiză­ tă să crească mal multe a-
maturitate şi responsabilitate la realităţile pregnante din mite învăţăminte metoda de tre de stat. Astăzi, cînd în­ rii muncii, antrenării mase­ nimale şl să-şi aducă o con­
muncitorească această stare mineritul de azi al Văii Jiu­ exploatare a cărbunelui în treaga viaţă economică şl lor la acţiunile pe care le tribuţie substanţială la fon­
de lucruri, comuniştii de lui, de la necesităţile pre­ abatajele frontale. socială este organizată şi întreprinde în scopul ridi­ dul central de produse, la
aici, toţi salariaţii minei zente şl viitoare ale Indus- — Să ne îngrijim şi de o- condusă cu participarea lar­ cării gradului edilitar-gos- îmbunătăţirea aprovizionării
şi-au reevaluat posibilităţile, 1_____________________ mogenlzarea brigăzilor de în­ gă a maselor de oameni al podăresc al comunei. populaţiei.
şi-au mobilizat întreaga ca­ treţinere — a propus tehni­ muncii, a tuturor cetăţeni­
pacitate de gîndire şi de ac­ A<dlun@rf generale cianul Carol Nagy — pentru lor ţării, apare intru totul GH. ŞTIRBU TUDOR DUMITRU
ţiune, au hotărît să elimine ele comuniştilor, ca locurile de muncă să fie firesc şi necesar ca fiecare secretarul Consiliului popular secretarul organizaţiei de bazâ
lipsurile care le mal umbresc «ale «acti-velor întotdeauna din vreme pre­ dintre noi să cunoască, să P.C.R. Buceş-sat
activitatea, să obţină succe­ gătite, maşinile şl utilajele popularizeze şl să aplice comunal Băcia
se de seamă în cinstea Con­ de pcarSUdi în perfectă star« de funcţio­
ferinţei Naţionale a partidu­ nare. normale, inclusiv orele lucra­
lui şl a celei de a 25-a ani­ trlel noastre carbonifere, par­ Conştienţi de sarcinile mari te în zilele de repaus săptă­
versări a proclamării Repu­ ticipanţii la discuţii au enun­ dar mobilizatoare ce le stau Propoza mânal (duminica).
blicii, prefigurînd realizarea ţat opinii, au făcut utile pro­ în faţă, convinşi că ele pot Ladislau Horoi — Teliuc.
înainte de termen a preve­ puneri privind perfecţionarea fi înfăptuite In termen, alţi meteorologică In vederea rezolvării proble­
derilor de plan anuale. metodelor de extracţie în a- participanţi la discuţii, prin­
Un cadru propice de ana­ bataje, organizarea producţiei tre care Dumitru Andriţoiu, pentru luna iunie mei sesizate, solicitaţi spri­
liză a rezultatelor nemulţu­ şi mai ales a aprovizionării Emeric Kovacs, Aurel Mari- jinul comitetului sindicatului
mitoare de pînă acum, de cu materiale a fronturilor de nescu, au făcut alte propu­ din întreprindere.
stabilire a unor măsuri con­ lucru, asigurarea unor condi­ neri menite să conducă la Luna Iunie, potrivit prog­ Ion Munteanu — Hunedoa­
crete pentru remedierea si­ ţii mai bune de muncă şi de redresarea activităţii de pro­ nozei meteorologilor, oferă în Pavel Cloba — Simeria. ra şl Traian Negoi — Pe­
tuaţiei în care a» află mina viaţă minerilor şi familiilor ducţie, la recuperarea grab­ general condiţii favorabile a- întreprinderea la care lucraţi troşani. In problemele ridi­
Dîija, de angajare la o mun­ acestora. nică a restanţelor, la execu­ griculturii. Precipitaţiile vor în prezent nu poate fi obli­ cate, cereţi lămuriri de la
că mal susţinută, mai rodni­ — Este în puterea mineri­ tarea neîntîrzlată a lucrări­ oscila in jurul limitelor nor­ gată să vă acorde transfera­ conducerea C.E.C. Hunedoa­
că, l-a constituit adunarea lor noştri să recuperăm ne- lor de Investiţii preliminate male, insă datorită tempera­ rea la o altă unitate. Legea ra, respectiv Petroşani.
activului de partid al exploa­ întîrzlat restanţele acumulate pentru acest an. turilor mal ridicate, îndeo­ prevede că în cazuri bine Aurel Bota — Gurasada.
tării. Informarea prezentată în cele cinci luni ale anului Ca o concluzie generală s-a sebi în sudul ţării, ele vor justificate, cum ar fl apro­ Dacă aţi fost angajat cu con­
de tovarăşul Radu Lupaşcu, — au afirmat şefii de briga­ desprins hotărîrea unanimă compensa numai In parte pierea de familie, situaţie în tract de muncă pe durată
secretarul comitetului de par­ dă Petru Scredeanu şi Con­ a comuniştilor de la E. M. pierderile de apă din sol prin care vă aflaţi şl dv., trans­ nedeterminată, la încetarea
tid pe exploatare, ca şl dis­ stantin Scutaru, Inginerii Dîija, a tuturor salariaţilor evaporare şl transpiraţia ferarea se poate face cu a- raporturilor de muncă, uni­
cuţiile purtate au fost stră­ Remus Omota şi Duţu Albo- minei de a-şl amplifica stră­ plantelor. ¡Vor îl înregistrate cordul unităţii la care lucraţi tatea este obligată să vă
bătute de la iui capăt la al­ iu. Pentru aceasta însă se daniile, de a-şi intensifica frecvent temperaturi de 24-34 şl cel al unităţii la care do­ compenseze în bani dreptu­
tul de gradul înalt de anga­ impune intensificarea efortu­ munca polltico-educativă în grade, iar minimele în cursul riţi să vă încadraţi prin rile de concediu de odihnă
jare ce îl incumbă sarcinile rilor colective, o mal bună fiecare sector, brigadă, nopţii nu vor cobori sub 9 transfer. In situaţia în care pentru timpul efectiv lucrat.
economice care stau în faţa conlucrare între schimburi, schimb, Ioc de muncă, îneît grade In zonele agricole. plecaţi prin demisie nu mai Dacă însă angajarea a fost
colectivului, de voinţa şi con­ acordarea unei asistenţe teh­ să poată raporta cu respon­ Avansul în vegetaţie a cul­ cu contract de muncă pe du­
vingerea unanimă de a lucra nice permanente, competen­ sabilitate, în cinstea Confe­ beneficiaţi de treptele sau rată determinată, nu aveţi
mai mult, mal bine, pentru te, la flecare loc de muncă rinţei Naţionale a partidului turilor se va menţine şl în gradaţiile obţinute pînă la
Livla Tomescn, muncitoare fruntaşă la „Vidra" Oriştie, este a transpune neabătut în această lună. Culturile de data demisiei. După o peri­ dreptul la concediu de odih­
cunoscută «1 apreciată pentru corectiluiUnea şi competenţa sa din subteran. Este necesar să şi a aniversării unul sfert de griu sînt mal dezvoltate de­ oadă de cel puţin un an de nă şi nici la compensarea în
profesională. Eforturile ei şi ale colegelor de muncă sînt Îndrep­ practică prevederile conduce­ ne organizăm cît mal omo­ veac de la proclamarea Re­ cît în anii precedenţi şi exis­ bani, întrucît nu aţi lucrat
tată acum spro obţinerea unor realizări de prestigiu cu care vor rii de partid şi de stat, de a gen brigăzile şl schimburile, publicii, rezultate de presti­ la angajarea la noua unita­
intlmpina Oonferinţa Naţională a partidului şl a 25-a aniversare a să ne angrenăm cu mai mul­ giu. tă pînă acum perspectiva ob­ te, conducerea întreprinderii, la aceeaşi unitate cel puţip
Republicii. ţinerii unor recolte bune, în­ constatînd că îndepliniţi con­ 11 iunl. In ceea ce priveşte
tă convingere în realizarea M. IONE5CU * II
deosebi în cîmpiile din su­ diţiile pentru obţinerea trep­ transferarea, n-o mai puteţi
dul şl vestul ţării, adică în telor sau gradaţiilor — du­ solicita, deoarece nu mai a-
Posibilităţile de sporire a producţiei Furnalul nr. 9 se înalţă Banat, Oltenia, cultivatoare. In pă caz — poate aproba să vi veţl calitatea de angajat. Du­
zonele
mari
Muntenia
şi
salariatului
din
pă
plecarea
se acorde un număr de trep­
Dobrogea, griul va intra în te sau gradaţii, fără să de­ unitate prin demisie sau prin
faza de maturitate In cursul
de
contractului
desfacerea
treptelor
agricole vegetale şi animale spre cota finală celei de-a doua decade a lu­ păşească numărul care aţi muncă, acordarea transferă­
sau
gradaţiilor
de
nii, iar orzul de toamnă la
{Urmară din Daa. 1) aducem omagii ? Tuturor ! sfîrşitul primei decade. Cul­ beneficiat la întreprinderea rii ulterior este Interzisă.
Fiecăruia dintre aceşti oa­ turile de primăvară se dez­ de la care aţi plecat prin loan Cîrloban — Haţeg.
vor fi mai Judicios valorificate sită ! preasamblarea la sol a meni i-ar cuveni să-l Închi­ voltă, de asemenea, bine, fi­ demisie. Dacă aţi avut chemare scrisă
Iile Radu — Deva. Trece­
conducerii
partea
din
unită­
un
cu
înfloritor
năm
poem
preîncălzltorulul
d«
In
aer
«bucăţi“ de cît« trei vlrole cele mal alese cuvinte... ind şi ele avansate in vege­ rea muncitorilor calificaţi de ţii de a presta ore suplimen­
va
în­
taţie.
Floarea-soarelui
Luînd In dezbatere activi­ mecanică a culturilor de bu­ mare, prevederile planului — înălţimea u,nul astfel de Echipa condusă de monto- flori între 10-20 iunie, iar la Ia o treaptă la alta în cadrul tare, sînteţl în drept să pri­
tatea desfăşurată de comu­ nă calitate, au recoltat la de producţie în acest sector subansamblu este da şase rul Matei Schuster lucrează porumb va apărea panlculul aceleiaşi categorii se face miţi plata lor cu un spor da
nişti, de toţi ţăranii coopera­ timp şl fără pierderi produc­ pe 1972 vor fi îndeplinite şl metri — şl ridicarea acesto­ 3a instalaţia da alimentare în ultima decadă a lunii. pe baza calităţilor personale 50 la sută din salariul tari­
tori, pentru traducerea în ţia de cereale. Şl în acest an chiar depăşite. ra pe locul de montare cu cu apă a preîncălzitoarelor. Recoltările de vară vor în­ şl a rezultatelor obţinute în far pentru primele două ore
viaţă a măsurilor adoptate culturile se prezintă bine şi Analizînd posibilităţile de ajutorul macaralei. Prin a- Montorul specialist Petre cepe cu 10-14 zile mai devre­ producţie, cu următoarele şi cu un spor egal cu sala­
de Conferinţa Naţională a promit o recoltă bogată. Pra- care dispun, comuniştii din ceastă metodă s-a ajuns ca Boboc conduce lucrările la me. Se creează astfel condi­ condiţii de vechime minimă : riul tarifar pentru orele e-
partidului din 1967, Congre­ şila manuală la porumb se Leşnic au hotărît să supli­ montarea ultimului preîncăl- instalaţiile din exteriorul ţii pentru a se însămînţa de la nivelul de bază la fectuate după primele două
sul al X-lea şi documentele apropie de sfîrşit, Iar la car­ menteze angajamentele asu­ zitor să se execute în nu­ furnalului. Ţesătura ţevilor, mai timpuriu şl pe suprafe­ treapta I se cere o vechime ore. Fiind vorba de Imputa­
ulterioare adoptate de condu­ tofi şl sfeclă furajeră este pe mate şl în cinstea Conferin­ mai 14 zile. Succesul a fost aşezate paralel, seamănă cu ţe mai mari culturi duble, a- minimă de 1 an ; de la rea unei sume de bani mai
cerea partidului şi statului terminate ce-a de-a doua ţei Naţionale a partidului şi semnat de echipele conduse un portativ al muncii pe ca­ sigurîndu-se o perioadă mal treapta I la treapta a Ii-a mici de 1000 lei hotărîrea
privind perfecţionarea condu­ praşllă manuală. a celei de-a 25-a aniversări de muncitorii loan Murin, re oamenii înscriu ,,notele* lungă de vegetaţie şi deci şl de la treapta a Ii-a la comisiei de judecată este
cerii, organizării şi planifi­ In sectorul creşterii anima­ a proclamării Republicii să Francisc Banto şi Cornel Ml- hărniciei şl dăruirii. premisele unei producţii treapta a IlI-a vechimea mi­ definitivă şi executorie. Ea
cării muncii în domeniul a- lelor — aşa cum se arăta în depăşească producţia planifi­ lian. Vaslle Pascu este şeful u- bune. nimă este de cîte 2 ani. poate fi reexaminată numai
griculturli, înfăptuirea sarci­ informarea prezentată şl în cată la hectar cu 150 kg griu, ...Prin aceeaşi metodă, a nei brigăzi de fierari-beto- Consumul mare de apă de Andrei Toscuţă şi alţii din la cererea comitetului sindi­
nilor din programele naţio­ cuvîntul tovarăşilor Andrei 150 kg porumb, 1 000 kg car­ preasamblării la sol, a fost nişti. Brigada sa lucrează în către plante şl evaporaţia Sîntandrei. Munca efectuată catului din întreprindere, pe
nale de dezvoltare a zooteh­ Buştea, Petru Iştfan, Valeria tofi şi 2 500 kg sfeclă fura­ montată la o înălţime ame­ prezent la armătura bazinu­ mai intensă impun măsuri de personalul din unităţile care dv. puteţi să-l sesizaţi
niei, Îmbunătăţiri funciare şl Tămaş, Olivia Iştfan, Emil jeră. In zootehnie şi-au pro­ ţitoare şl uriaşa conductă lui turnului de răcire. „Trei corespunzătoare pentru păs­ la care se lucrează .fără pentru nelegalitatea acelei
irigaţii, organizarea şl retri­ Sav şi Virgínea Belea — si­ pus să depăşească planul la „pantalon“. Timpul realizat sferturi din armătură — ne trarea umidităţii în sol, mai întrerupere (tudă continuă hotărîri.
buirea muncii în C.A.P., a- tuaţia nu s-a soldat cu re­ efectivele de animale cu 5 la pentru această lucrare difi­ spune Pascu — a fost mon­ ales în cîmpiile din sudul — turnus), unde nu a fost
dunarea generală a organiza­ zultate prea bune în anul sută, producţia de lapte pe cilă : 4 zile I Autori: brigă­ tată. In următoarele trei zi­ ţării, precum şi aplicarea co­ introdus graficul de patru IOAN VASILIE
ţiei de partid din cooperati­ trecut. Dacă efectivele pla­ cap de vacă furajată cu 501 zile conduse de Cornel MI- le lucrarea va fi termina­ rectă a irigaţiilor. schimburi, se plătesc ca ore VASILE AVRAM
va agricolă de producţie din nificate la bovine şl ovine şi lapte de oale cu 2 litri. lian şl Nicolae Gîlvitu. tă 1“.
satul Leşnlc a relevat suc­ La fondul de stat se vor li­ ...Şi un record pe care, Ca şi dulgherii, montorii şi
cesele obţinute In înfăptui­ vra suplimentar 5 tone griu, deocamdată, II prefigurăm. instalatorii au o Inscripţie a-
rea politicii agrare a parti­ 14 tone porumb, 25 hl lapte Zilele acestea va Intra în dresată lor, la care ţin mult. Din acfivifafea consiliilor populare
dului nostru, lipsurile şl nea­ Angajamentele şi 1 000 kg de came. Comu­ dotarea constructorilor fur­ lată conţinutul el: „Urmaţi
junsurile care se mal mani­ niştii, toţi ţăranii cooperatori, nalului nr. 9 o nouă maca­ exemplul tovarăşului Costlcă
festă în activitatea organi­ cooperatorilor suplimentîndu-şl angajamen­ ra, cu o sarcină de aproape Moroşan care din anul 1951
zaţiei de partid şi a coope­ tele, şi-au exprimat în mod 130 tone. Cele două utilaje nici o absenţă nemotivată !“ k inii oamenii şi oraşul in oare eşîi cetăţean
pînă în prezent nu a avut
rativei agricole. din Lesose unanim hotărîrea de a depu­ vor fi folosite la montarea
In sectorul producţiei ve­ ne eforturi stăruitoare în ve­ schipului furnalului, care va E montată la înălţime, pe
depăşi­
îndeplinirii
getale — se sublinia în in­ derea planului de şi producţie, fi, de asemenea, subasamblat centrala termică nr. 3, vizavi
rii
formarea prezentată de bi­ au fost realizate, nu acelaşi pentru traducerea cu succes la sol. Şi aici- montorii sînt de bancul pentru fasonarea Fiecare oraş şi comună are — Ştiţi, nu am mai venit — Vedeţi, ar mai fl libere
roul organizaţiei de partid şi lucru se poate spune despre în viaţă a sarcinilor pe care convinşi că vor scurta sim­ fierului. o instituţie spre care îşi pe la dumneavoastră, pen­ apartamentele astea de la
în cuvîntul mai multor par­ producţia animalieră. La car­ partidul le-a pus în etapa ţitor timpul I îndreaptă paşii toţi locuito­ tru că m-am împăcat cu blocul care se ridică acum.
II căutăm pe Moroşan. E
ticipanţi la discuţii — trecîn- ne, lapte şi lînă sarcinile actuală în faţa agriculturii Pe cine să amintim mai în- şef de echipă, II găsim lu- rii : consiliul popular. Aici, vecinul. De, a greşit şl el. Puteţi să vă alegeţi aparta­
du-se la organizarea muncii n-au fost îndeplinite. Comu­ socialiste, pentru ca unitatea tîi din rîndul celor care obştea se întîlneşte cu cei Am greşit şi eu că am venit mentul care doriţi.
pe ferme şi brigăzi speciali­ niştii — dovedind un spirit lor să fie tot mai puternică semnează aceste recorduri crînd în mijlocul ortacilor pe care i-a investit să condu­ să-l reclam. Bela Csaky, om In vîrstă,
zate, la retribuirea coopera­ critic analitic — au eviden­ şi mai înfloritoare. grăitoare 7 Palmelor cărui săi. De salopetă are prinsă o că treburile localităţii. Pro­ Vicepreşedintele zîmbeşte. din respect nu vrea să stea
torilor pe baza acordului glo­ ţiat cauzele care au dus la N. BADIU montor sau Instalator să le întreagă garnitură de unel­ puneri, iniţiative, treburi E mulţumit că oamenii s-au în fotoliu, deşi omul de la
bal, s-au obţinut rezultate nerealizarea sarcinilor în a- te : patent, ciocan, centură gospodăreşti, toate cîte sînt împăcat. E mulţumit că nu birou Insistă. Dacă vede că
bune, care fac cinste comu­ cest domeniu. In primul rînd, de siguranţă etc. „Sînt de ne­ de rezolvat se discută mai s-a înşelat în privinţa apre­ nici cum oaspetele nu vrea
niştilor, tuturor ţăranilor co­ este vorba de faptul că nu lipsit unul meseriaş" — ne întîi aici. De aceea, cei care cierii lor. Acordă mare im­ să stea jos, se ridică şl el de
operatori. Pămîntul fiind s-a asigurat o bază furajeră spune el, observînd că îi sînt investiţi de a lucra cu portanţă momentelor în care pe scaun şl discută amîndoi
fertilizat şl folosindu-se se­ corespunzătoare şl de bună studiem echipamentul. Stăm oamenii, cu obştea, au o mi­ se întîlneşte cu cetăţenii, în în picioare. Omul ar vrea să
minţe din soiuri mai produc­ calitate. Fînul natural a ră­ de vorbă, pe îndelete, despre siune deosebit de delicată. special atunci cînd are pro­ i se reducă din numărul de
tive, cu noi însuşiri biologi­ mas nerecoltat de pe unele lucrările la care participă. Zilele trecute l-am însoţit gram de audienţă. Atunci, zile de contribuţie în muncă
ce şi culturale, producţiile suprafeţe, iar la nutreţurile Costică Moroşan ştie să po­ într-o zi de activitate pe ştie că timpul lui de lucru pe care trebuie să le facă
planificate au fost depăşite. cultivate s-a însămînţat o vestească frumos despre oa­ vicepreşedintele Viorel Lupu, e rezervat numai pentru a soţia lui.
Anul 1971 — primul an al suprafaţă mai mică decît era meni şl faptele lor. pentru fasonat de la Consiliul popular al o- rezolva doleanţele oamenilor. — O cunosc pe soţia dum-
bancul
La
noului plan cincinal — a fost necesar. In al doilea rînd, raşulul Brad. L-am însoţit pe Şi oamenii vin. In ziua în neatale. Dacă într-adevăr e
anul în care şi în această u- este vorba despre slaba preo­ îl întîlnim pe tînărul Gheor­ străzi, la sediu. Fie că e care am fost oaspeţii vice­ bolnavă, o s-o scutim de a-
nitate s-a obţinut cea mai cupare a cooperatorilor din ghe Daşchevici. Cu privire la vorba de probleme gospodă­ preşedintelui, prin biroul lui ceastă obligaţie. Avem şl In­
mare producţie agricolă pe zootehnie pentru economisi­ inscripţia aşezată pe cen­ reşti, economice, de un sfat, s-au perindat mulţi localnici. strucţiuni în acest sens.
unitate de suprafaţă. Astfel, rea furajelor, întreţinerea şi trală, ne spune : „Cînd au vicepreşedintele e mereu că­ Cu diverse probleme. R.D. Mergeţi liniştit, mă voi ocu­
producţia planificată s-a de­ îngrijirea corespunzătoare a văzut-o, oamenii mai Sntîi utat de oameni. Chiar şi pe venise să-l spună că nu se pa de problemă.
păşit la griu cu 614 kg pe animalelor. s-au mirat: chiar nici o ab­ stradă. „Vă rugăm să veniţi mai înţelege bine cu soţul. ...Şl oamenii care Intră u-
hectar, realizîndu-se o pro­ Pentru îmbunătăţirea acti­ senţă în atîţia ani ? Pe ur­ şi la noi. Avem nevoie de o Omul căruia 1 se destăinuie nul cîte unul ies zlmbind.
ducţie de 53 tone de griu pe­ vităţii din acest sector şi rea­ mă, au zis : într-adevăr lucrul părere la podul pe care vrem femeia formează un număr Tîrziu, după ce a stat de'
ste plan, la porumb depăşi­ lizarea sarcinilor de plan la acesta e frumos 1“ In cei 10 să-l ridicăm*. „Parcul are de telefon. Vorbeşte cu cine­ vorbă ca între bărbaţi şl cu
rea a fost de 240 kg la hec­ producţia animalieră, încă de ani de cînd lucrează la cam puţini trandafiri. Ce va din conducerea întreprin­ soţul femeii R.D., vicepreşe­
tar, iar la cartofi de 1180 kg la începutul anului s-au luat I.C.S.H. nici Daşchevici nu flori mai putem planta, de derii unde lucrează soţul dintele părăseşte biroul. Nu
la hectar. Aceste succese se măsuri pentru hrănirea şi are vreo absenţă nemotivată. unde le putem procura?“. petiţionarei. II roagă pe pentru a merge acasă. E) îşi
datoresc muncii desfăşurate îngrijirea corespunzătoare a Ca el sînt şl mulţi alţi mun­ „Am şi eu un necaz cu un chemat ca la ora 16.00 să-l îndreaptă paşii spre alte lo­
de comunişti pentru întări­ animalelor, iar în ultima pe­ citori care merg pe urmele vecin. Cînd să vin la dum­ trimită pe respectivul pînă curi ale oraşului. Poate spre
rea disciplinei şi răspunderii rioadă pentru asigurarea u- lui Moroşan. neavoastră ?". Vicepreşedinte­ la el. Să stea de vorbă, ca piaţa de alimente, poate spre
faţă de sarcini a cooperato­ nor raţii suplimentare la va­ Cu căştile lucioase pe cap, le îl ascultă cu răbdare. Nu între bărbaţi. parc, poate spre magazine.
rilor, măsurilor luate şi a- cile cu lapte. De asemenea, montorii, instalatorii şi fie- repede pe nimeni. De mai Teodor Matieş, din Buceş, Şi acolo sînt probleme de re­
plicate pentru a spori rod­ a fost suplimentat planul la rarii-betonişti forfotesc pe bine de 15 ani lucrează cu vrea să se mute la oraş şi zolvat. Tot pentru oameni.
nicia pămîntului. La aceste producţia de furaje cu încă toată înălţimea furnalului. Şi ei. Ii cunoaşte bine pe fie­ nu ştie în ce condiţii să Dar cîte probleme nu are un
realizări şi-au adus o contri­ 10 ha, iar trifoiul şi lucerna în jurul furnalului, la umbra care. cumpere un apartament. Vi­ vicepreşedinte care iubeşte
Gheorghe
efectuează
conştiinciozita­
buţie însemnată şi mecani­ au fost repartizate pe fami­ te Mecanizatorul mecanică la Vin filă porumbului, cu contribuind ast­ pe care colosul o lasă pe — Bine, am reţinut — îi cepreşedintele scoate din oamenii şi oraşul în care şl
praşila
cultura
zatorii care au făcut lucrări­ lii pentru a fi recoltate. In fel la obţinerea unor recolte spo rite de pe ogoarele cooperatori­ cîteva sute, de metri de pă- răspunde vicepreşedintele — sertar schiţa unui bloc şi dă el este cetăţean ?
le de pregătire a terenului, bună parte aceste nutreţuri lor din Sin<andrei. Foto: V. ONOIU mînt, umbra macaralei nu vino mîine să mă iei cu explicaţii amănunţite celui
însăminţări şi ' întreţinerea au şi fost recoltate. Ca ur­ mai există... dumneata acolo. interesat. N. PANAIT