Page 15 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 15

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 413 © DUMINICA 4 IUNIE 1972










                   A L M A N A H                                              VERIFICAŢI-VA PERS PIÇACITATEA !
                                                                               Ce reprezintă fotografia 7                                    FILMUL PE GLOB                                             P R E E R I A
          Un   cetăţean   din   Blelefeld   şnapsurl  I  Nota  de  plată  a-                                                                                      data   aoeasta,   a   filmului   „Orizont
                                                                                                                                         de-al
                                                                                                                                     Cel
         (R.F.G.),  al  cărui  nume  agen­  răta  :  9,35  mărci  pentru  bere                                                     ternaţional   al   XVLU-lea   Festival   In­  pierdut*.   Boyer   va   interpreta   ro­
                                                                                                                                                      pentru
                                                                                                                                               filmului
                                                                                                                                                            oo-
         ţia   Reuter,   care   transmite   şl  şnapsurl,  34,10  mărci  ono­                                                      pil,   care   a-a   desfăşurat   la   Vene­  lul   imul   bătrin   In   virstă   de   -210
        ştirea,  nu-1  dezvăluie,  s-a  a-   rariul   grefierului,   900   mărci                                                   ţia,   a-a   Încheiat   cu   următorul   ani.
                                                                                                                                             marele
                                                                                                                                                   premiu
                                                                                                                                                            fost
                                                                                                                                                                               ★
        flat  In  situaţia  neplăcută  de   amendă  pentru  refuzul  de  a                                                         palmares   :  Ulmului   „Liber*,   a  realizat   „Intflntrile   internaţionale   alo
                                                                                                                                   atribuit
        a  nu-şl  putea  achita  nota  de   achita   consumaţia,   restul   de                                                     de   regizorul   Iranian   Nasser   Ta-   cinematografului   tînăr“,   care   s-au
        plată  Intr-un  local  de  noap­  peste   580   mărci...   cheltuieli                                                      ghavl,   pentru   „înălţimea   senti­  desfăşurat   pină   acum   la   Hyers,
                                                                                                                                                   exprimate*.
                                                                                                                                          moral
                                                                                                                                                           Pre­
                                                                                                                                                o
                                                                                                                                                                                       la
        te.  Omul  băuse  12  halbe  şl   de judecată 1                                                                            mentelor  oraşului   Veneţia   —   desenu­  au   avut   loo  a   anul   acesta  prima   Tou-
                                                                                                                                   miul
                                                                                                                                                                      Juriul
                                                                                                                                                                               atribuit
                                                                                                                                                                                          dată
                                                                                                                                                                  lon.
        două   şnapsurl.   Patronul   i-a           *                                                                              lui   animat   realizat   de   Bruno   J.   două   mari   premii   —   pentru   cel
        îngăduit  să  plece  şl  să  adu­                                                                                          Bottge   (K.D.G.),   „Diavolul   soos   mal   bun   film   do   lung   metraj   şl
                                                                                                                                               Un
                                                                                                                                                          paralel,
                                                                                                                                                                           mal
                                                                                                                                                                                   film
        că  banii  de  acasă.  Neprezen-   Miliardarul   Paul   Getty,                                                             din   cutie“.   copil   Juriu   adolescenţi   pentru   cel  Totodată,  bun   lucrările  de   scurt
                                                                                                                                    compus
                                                                                                                                          din
                                                                                                                                                    şl
                                                                                                                                                                  metraj.
                                                                                                                                                                                          pre­
        tîndu-se   pînă   la   ora   Închi­  considerat  cel  mai  bogat  om                                                        de   diferite   naţionalităţi   a   atri­  miate   au   fost   înscrise   In   buge­
        derii,   cetăţeanul   a   fost   re­  din  lume,  a  fost  solicitat  de                                                   buit   marele   premiu   filmului   po­  tul   „Ttrgulul   filmului*   de   la
                                                                                                                                         „Pasărea
                                                                                                                                                            care
        clamat   a   doua   zi   autorită­  o   societate   de   binefacere                                                        lonez  primit   dealtfel  de  şl   carton“,  menţiune   Cannes.
                                                                                                                                   a
                                                                                                                                                      o
                                       să-şl  dea  obolul  pentru  fon­
        ţilor.  Cazul  a  ajuns  în  faţa                                                                                          specială   din   partea   Juriului   com­  Frank   Slnatra   va   Interpreta   ro­
        justiţiei.   Datornicul   s-a   po­  dul   ajutorării   aborigenilor                                                       pus din adulţi.                lul   naratorului   tn   filmul   „Micul
        menit   zilele   trecute   cu   so­  australieni.   Getty   a   semnat                                                                                    prinţ*.
                                                                                                                                                       cinci
                                                                                                                                     După
                                                                                                                                                                               ★
        coteala  acasă  :  In  total  1  529   imediat  un  CEC  şl  l-a  înmî-                                                     celebrul   o  actor  absenţă   de   Boyer   ani,   Costa  Or  a  va  as,  cunoscutul  rea­
                                       nat  delegatului.  Mare  i-a  fost
                                                                                                                                                            ful-
                                                                                                                                                Charles
        mărci pentru 12 halbe şi 2                                                                                                  timul   său   film,   „Cu   picioarele   lizator  al  filmului  „Z“,  va  fi  pre­
                                       mirarea  acestuia  cînd  a  citit                                                            goale   prin   parc“,   a   fost   realizat   zent   cu   o   nouă   ecranizare   caro
                                       valoarea  donaţiei  :  10  dalorl  1                                                         In   13B7)   se   va   întoarce   po   pla-   va   fi,   aşa   după   cum   a   anunţat
                                       Aproape  că  s-a  jenat  să  pre­                                                            tourllo   do   filmare,   pentru   a   tur­  tnsuşi   autorul,   un   „fllm-privlrc"
                                       zinte   hîrtia   superiorilor   săi.                                                         na o nouă versiune, muzicală do  asupra Americll Latine.
                                       Se  spune  însă  că  aceştia  s-au
             Ştiinţa                   declarat   foarte   mulţumiţi,
                                       declarînd  că  vor  pune  cecul
                                       la  păstrare  într-un  seif  I  Ei                                                                  IN LUMINILE RAMPEI                                        Coproducţia   „Franco-Lon   don   Film“,   cu   participarea
                                       socotesc   că   un   asemenea                                                                                                                             Studioului   cinematografic   „Bucureşti",   reproduce,   in   sce­
                                       semn  de  „generozitate  miliar­                                                                       Lorca şi Brecht pe scenele Sofiei                  nariul  cuplului  Pierre  Gaspard-Huit  şi  Walter  Ulbrich,  du­
                la zi                  dară"  va  deveni  o  mare  cu­                                                                   Viaţa  teatrală  a  Sofiei  s-a  îmbogăţit  recent  cu  noi  spec­  pă  romanul  lui  Fenimore  Cooper,  parcursul  unei  lungi  şi
                                                   valoarea
                                                            cecului
                                               şi
                                       riozitate
                                                                                                                                                                                                 istovitoare  călătorii  a  convoiului  de  emigranţi  în  ţinuturile
                                                            Intr-a­
                                       va
                                                    cîteva
                                              peste
                                       devăr,  creşte   vertiginos.  zile,   un                                                       tacole.  Astfel,  teatrul  „Ivan  Vazov"  a  pus  în  scenă  —  pen­  îndepărtate  ale  Americii,  pe  terenurile  triburilor  de  indi­
                                                                                                                                                                                                 eni  sioueşi  şi  pawneeşi,  in  căutarea  visatului  „pămint  al
                                       amator  de  curiozităţi  a  şl  o-                                                             tru  prima  oară  în  Bulgaria  —  piesa  lui  Lorca  „Casa  Ber-   făgăduinţei“.
                                       ferit  100  dolari  pentru  cecul                                                              nardei  Alba",  în  regia  lui  Encio  Halacev,  un  talentat  regi­
           Magneţi puternici           cu pricina I                                                                                   zor  din  generaţia  tînără.  ’Piesa  se  bucură  de  o  distribuţie   In  regia  lui  Sergiu  Nicolaescu  şi  Pierre  Gaspard-Huit,
                                                                            Dezlegarea   In   ediţia   viitoare   a   „Caleidoscopului“.   Foto­  de  zile  mari,  reunind  pe  afiş  numele  a  două  artiste  ale   vor  evolua  in  palpitanta  aventură  a  grupului  de  emigranţi,
                                                   ★                      grafia   apărută   In   numărul   trecut   reproducea   coaja   unei
            Industria   va   dispune   In                                 portocale.                      Foto: V. ONOIU              poporului — Irina Taseva şi Mărgărită Duparinova.          petrecută  in  jurul  anului  1775,  pe  lingă  Helhnuth  Lange,
          viitorul   apropiat   de   mag­  Tribunalul   din   Salisbury,                                                                 De  un  deosebit  succes  se  bucură  spectacolele  eu  „Ope­  Pierre  Massimi,  Catherine  Jourdan,  şi  actorii  români  Ion
          neţi  mai  puternici  şl  mal   capitala  Rhodesiel,  a  avut  de                                                           ra  de  trei  parale“,  de  Bertold  Brecht,  prezentate  pe  sce­  Dichiseanu   (Mathorée),   Dorel   lacobescu   (Watorak),   George
          ieftini   deoît   cel   utilizaţi   judecat  un  caz  destul  de  de­      Enciclopedica                                    na  teatrului  dramatic  „Sofia“.  „Opera  de  trei  parale“  este   Demetru (Ismael Bush) şi Mircea Albulescu (Asa).
          în   prezent   în   tehnologia   licat,  cel  al  tînărulut  A.  Dou-                                                       o  piesă  cu  vechi  tradiţii  în  Bulgaria,  unde  a  fost  prezenta­  Contribuţia  românească  la  acest  film  mai  este  repre­
          modernă,  de  la  motorul  e-   glas  Smith,  pentru  trafic  de                                                            tă  pentru  prima  dată  în  1929,  adică  simultan  cu  montarea   zentată  şi  de  colaborarea  la  realizarea  imaginii  —  Geor­
          lectric  şl  pînă  la  dispozi­  stupefiante.   Pronunţarea   pe­  Medicul   clujean   Gheorghe   cu  sute  de  ani  In  urmă.  Se   ei de către „Berliner Ensemble“.                  ge  Cornea,  André  Zarra,  a  muzicii  —  Robert  Mellin,  Geor­
          tivele  de  control  şi  apara­  depsei  a  stîrnit  senzaţie,  fi­  Bran  a  identificat  mai  mul­  freca   pielea   braţului   cu   o                                               ge  Grigoriu,  iar  decorurile  sint  semnate  de  arh.  Marcel
          tele  medicale,  fapt  ce  va   ind   socotită   prea   blîndă   :   te   tipărituri   şi   manuscrise,   pînză   aspră,   apoi   locul   se   Ibsen în viziunea lui Bergman           Bogos.
          determina   noi   progrese   în   numai  200  dolari  amendă  şl   care  atestă  faptul  că  medici­  ungea   cu   supuraţia   bolnavi­
          diverse  domenii.  In  S.U.A.   6  luni  închisoare,  cu  suspen­  na   populară   are   in   ţara   lor.  Infecţia  neînsemnată  re­  Regizorul  Ingmar  Bergman  a  montat  recent  pe  scena
          s-a   descoperit   că   aliajele   darea  pedepsei.  Pînă  la  ur­  noastră  foarte  vechi  şi  boga­  alizată  astfel  asigură  o  imu­  Teatrului   dramatic   din   Stockholm   cunoscuta   piesă   a   lui
          de  cobalt  cu  anumite  pă-   mă  toată  lumea  s-a  dumirit.   te   tradiţii.   Populaţia   româ­  nizare   totală.   Copiii   erau   Ibsen  „Raţa  sălbatică".  Premiera  a  avut  loc  în  faţa  unei
          mînturl  rare  slnt  excepţio­  A.  Douglas  Smith  este  una  şl   nească  din  satul  Ripa  de  Jos,   spălaţi  cu  laptele  infectat  al   săli  pline,  în  care  se  aflau  numeroşi  regizori  şi  critici  din   E d i t o r i a l e
          nal  de  magnettzablle.  Cer­  aceeaşi  persoană  cu  fiul  pre­  judeţul  Mureş,  precum  şi  din   vacilor  atinse  de  variolă.  A-   diferite  ţări  europene  şi  din  S.U.A.  Bucurîndu-se  încă  de
                                                                                                                                                                                                         Editura
                                                                                                                                                                                                               Univers
                                                                                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                                                       apă­
                                                                                                                                                                                                                               •
                                                                                                                                                                                                      In
                                                                                                                                                                                                                                             de
          cetările   întreprinse   au                                unele  zone  de  pe  Someş  şi   ceste  metode  au  fost  desco­  la  prima  reprezentaţie  de  un  mare  succes,  Bergman  a  fost   rut  •   „Literatura   latină“,   sub  a   sem­  Nicolao  „Cartea   mea   (Editura  lut"»   Car­
                                                                                                                                                                                                                                     Ţaţomlr
          condus  la  punerea  la  punct   mierului   rasist   al   Rhodesiel,   din  Făgăraş  practica,  de  pil­  perite   mult   mai   tirziu   de   invitat cu această piesă în numeroase capitale europene.  nătura   profesorului   francez   tea   Românească).   Ştiinţe   dintre
          a  unul  aliaj  de  cobalt  şl   Ian Smith 1               dă, vaccinarea antivariolică,  dr.   Jenner   şi   răspindite   in                                                          Jean   Bayet.   Alături   de   o   pre­  cele   mal   particularo   (astrono­
                                                                                                                                                                                                       ştiinţifică
          samarlu  care  deţine  recor­                                                             Europa.   Vaccinarea   jenneria-        Pentru melomani                                      zentare   so   Încearcă  a   faptelor   li­  mia,   trigonometría,  fizica   geometria,   j
                                                                                                                                                                                                 terare,
                                                                                                                                                                                                                     reconsti­
                                                                                                                                                                                                                  o
                                                                                                                                                                                                                                                  atomi-
                                                                                                                                                                                                                             zoologia,
                                                                                                                                                                                                                                     chimia,
          dul   magnetlzăril   perma­                                                               nă   a   fost   introdusă   şi   la                                                          tuire   foarte   fidelă   a   întregului   că,   geografia,   geologia,   anato­
                                          ŢARA CENTENARILOR                                         şi  Ţării  Româneşti,  de  me­     ,®  Casa  de  discuri  Elec-   Măllneanu,   „Uite-aşa   aş   capodoperele   literaturii   latine.   istoria,   muzica,   pictura,   sculp­
          nente.                _                                                                   curţile   domnilor   Moldovei                                                                complex   literar   care   a   produs   mia),   apoi   filozofia,   filologia,
                                                                                                                                                                                                                                      literatura
                                                                                                                                                                                                                                             li
                                                                                                                                                                                                         constituie
           Primele rezultate ale                                                                    dicii   Pilarino   şi   Hesse.   In   trecord  va  scoate  în  curînd   vrea  să  mor"  de  Elly  Ro­  Lucrarea   români   prima  pentru   ci­  tura   şi   Nicolae   Ţaţomlr  furnizează
                                                                                                                                                                                                                    posibilita­
                                                                                                                                                                                                 titorii
                                                                                                                                                                                                                                                   moti­
                                                                                                                                                                                                                             poetului
                                         Republica   Sovietică   Socia­  un  anume  Zantari  din  satul   1804  apare  la  Sibiu,  în  tra­  un  nou  L.  P.  Este  vorba  de   man,  „Cine  ştie  a  iubi"  de   te  do  abordare  a  unui  vast  do­  vele   şl   invenţiile   din   acest   vo­
             experienţei „Eale“        listă   autonomă   Abhază   este   Tamish,  pe  care  îl  credea  in   ducere   românească,   lucrarea   împlinirea  a  50  de  ani  de   Temistocle   Popa,   „Ce-1   cu   meniu literar şl cultural.  lum.
                                       considerată   ţdra   centenari­  virstă  de  cel  mult  70  de  ani,   lui Neustetter:   „Cuvinte  ia   înfiinţarea   teatrului   da   tine  suflete"  şl  „Fir-al  ini­  •   Editura   Meridiane   a   lansat   o   Teofll   Slmcnschy:   „Un   dic­
                                                                                                                                                                                                                                                     II)
            ¡La 5 luni după lansarea   lor.  Intr-adevăr,  2,58  la  sută   un  reporter  i-a  urat  să  ajun­  despre   altuirea   vărsatului“,   revistă   românesc,   cu   care   mă  să  iii"  de  Vaslle  Vese-   recent   lucrarea   lui   John   Re-   ţionar   al   Înţelepciunii"   (voi.   sub
                                                                                                                                                                                                                                   In
                                                                                                                                                                                                                                       Editura
                                                                                                                                                                                                                                             Junimea,
                                                                                                                                                                                                                             apărut
                                                                                                                                                                                                        cuprinzlnd
          satelitului   ,,Eole\   din   ce­  din   întreaga   populaţie   are   gă  la  120;  Zantari  t-a  cam   iar  in  1817  —  broşura  lui   ocazie,  Glcă  Petrescu  a  în­  lovski.      wald,  Iul   Paul   Cezanne   coresponden­  Îngrijirea   Iul   Mihall   Grădinarii,
                                                                                                                                                                                                                      „Scri­
                                                                                                                                                                                                 ţa
                                                                                                                                                                                                                   —
          le  480  de  baloane  lansate,   virsta  de  peste  90  de  ani.  De   supărat,  spunind  că  nu  se  aş­  Franclsc  Bene  „Scurtă  învă­  registrat   un   „dublu"   cuprin-   ,©  Discul  ECE  0635  cu­  sori".   Chiar   dacă   această   vastă   al   doilea   volum   al   dicţionaru­
                                                                                                                                                                                                                                         cugetări
                                                                                                                                                                                                                                                antice
          numai  165  se  mal  roteau   pildă,  in  satul  Dzhegerda,  71   tepta  să  i  se  dorească  să  mai   ţătură   pentru   vărsatul   cel   zînd   o   serie   întreagă   de   prinde  selecţluni  din  opere­  corespondenţă   (peste   două   sute   lui   cuprinde   teme   cuprinse   în­ şl
                                                                                                                                                                                                                             moderne
                                                                                                                                                                                                                                    pe
                                                                                                                                                                                                            adresate
          în  jurul  Pămîntului.  Expe­  bărbaţi  şl  110  femei  au  intre   trăiască  doar  un  an,  căci  in   mîntuitor".        melodii   de   muzică   uşoară   tele   „Singe   vlenez“   de   J.   de   scrisori   cunoştinţelor   personali­  tre   literele   D   şl   J.   Textele   slnt
                                                                                                                                                                                                       sau
                                                                                                                                                                                                 tăţilor
                                                                                                                                                                                                                       picto­
          rienţa   continuă   cu   prelu­  80  şi  90  de  ani,  iar  19  au   realitate  el  avea  119  ani  bă­  ■Ar               sau  de  pahar.  Din  ele,  pen­  Strauss  şl  „Gludltta“  de  Fr.   rului,   din   perioada   1859-1906)   nu   traduse   din   limbile   babilonia­
                                                                                                                                                                                                                        ge­
          crarea   rezultatelor   ştiin­  trecut de mult peste sută!  tuţi pe muchie !                Delfinariul   din   Constanţa,   tru   amatori,   recomandăm   Lehar,   ambele   reprezentînd   reprezintă  ea   o  se   capodoperă  cu   a  Interes,   nă,   chineză,   daneză,   egipteană,
                                                                                                                                                                                                             citeşte
                                                                                                                                                                                                 nului,
          ţifice   şi   determinarea   tra­  In  această  republică,  omul   Brinzetturile,   laptele,   legu­                       „La   margine   de   Bucureşti"   ultimele   creaţii   ale   compo­  din   dorinţa   de   a   participa   prin   engleză,   franceză,   germană,
                                                                                                                           punct
                                                                                                                                                           „Cu
                                                                                                                                                  Dendrino,
                                                                                                                                         Gherase
                                                                                                                                     de
          iectoriei   baloanelor   care   este  considerat  bărbat  in  toa­  mele  şi  fructele  proaspete  slnt   un   nou   şi   interesant   turiştii   lăutarii  după  mine"  de  Ion   zitorilor   respectivi.   Vocile   ea   la   marile   evenimente   şl   re­  greaca   antică,   Italiană,   latină,
                                                                                                         atracţie
                                                                                                    de
                                                                                                                  pentru
                                                                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                                                                       din
          plutesc  în  derivă  în  emis­  tă  puterea  cuvtntului  pină  la   alimentele  de  bază  ale  aces­  veniţi   pe   litoralul   românesc,                sînt   „semnate"   de   Nicolai   velaţii   Jumătăţi  pictura   celei   de   al   neogreacă,   persană,   sanscrită   şl
                                                                                                                                                                                                 două
                                                                                                                                                                                                              a
                                                                                                                                                                                                                 secolului
          fera  sudică  fiind  focalizate   virsta  ie  90-100  ani.  Numai   tor  oameni.  Deşi  ţara  este  u-                     Vasllescu,  „Că  doar  n-o  să   Gedda   şl   soprana   Annelise   XlX-lea.             spaniolă.
          şi   „interogate"   de   sateliţi.   după  ce  trece  de  acest  pisc,   na  din  principalele  producă­  tşi   va   inaugura   peste   puţin   trăiesc cît lumea", de H.  Rothenberger.
          In   prezent   experienţa   este   i  se  poate  spune,  cu  jumăta­  toare  de  tutun,  băştinaşii  fu­  timp  ciclul  spectacolelor  pen­
                                                                                                    tru  public  cu  o  familie  mă­
          completată  cu  o  serie  de   te  de  gură,  bătrin!  Acolo  nu   mează   extrem   de   puţin.   Nu
          geamanduri  lansate  In  sco­  există   termenul   „cutare   şi-a   beau   nici   ceai,   nici   cafea.   rită   de   „actori   subacvatici“.
          pul   determinării   traiecto­  Încetat   activitatea,   s-a   retras   Singura   băutură,   la   diferite   Lui  Harly,  primul  delfin  din   Liceu! agricol Blaj
                                                                                                    Marea  Neagră  dresat  aici,  i
          riei  urmate  de  masele  de   la...   pensie".   Munca,   fiecare   ocazii,  este  un  vin  special,  u-
          apă   În   Oceanul   Atlantic   după  putere  şi  pricepere,  este   şor   alcoolizat,   denumit   „apa   s-au  alăturat  încă  doi:  Nas-   Primeşte  candidaţi  la  concursul  de  admitere  pen­       A N U N Ţ
                                                                                                    ta
                                                                                                                         defini­
                                                                                                                  care-şi
                                                                                                        şi
                                                                                                           Cristi,
          şi   Pacific.   Baloanele   lan­  preocuparea  centrală  a  orică­  viţel  de  oi«“.  Zahărul  n-are                         tru  anul  şcolar  1972—1973  la  specialităţile  :  contabili­
          sate  In  grupuri  de  cîte  trei   rui  om  pină  la  adinei  bătrî-   căutare   pe   aceste   meleaguri,   tivează  acum  „numerele",  sub
          sau   patru   de   la   aceeaşi   neţe.                     mierea   de   albine   fiind   de   perseverenta   îndrumare   a   tate   şl   merceologie   agricolă,   hortlcultură,   protecţia   Uniunea   judeţeană   a   cooperativelor   de   consum
          staţie   de   lansare   nu   ur­  lntilnindu-l intr-o zi pe  veacuri atotputernică...     dresorului Mihai Iosif.            plantelor.                                                    Hunedoara—Deva   recrutează   candidaţi   pentru   exa­
          mează   traiectorii   identice                                                                                                 Candidaţii  trebuie  să  ile  absolvenţi  al  şcolii  gene­  menele  de  admitere  în  anul  I,  pentru  anul  şcolar
          sau   apropiate   cum   ar   fi                                                                                              rale (8 clase).
          fost  normal  din  punct  de    Noi încercări pentru                                     rul   Lupeni   au   trecut   cam                                                                  1972—1973 la următoarele forme de învăţămînt:
          vedere  teoretic,  ci  se  în­  sportul hunedorean:   Jiul                               mulţi   antrenori   (C.   Cărare,     înscrierile se fac intre Î iunie şi 21 iunie a.c.
          depărtează   unele   de   altele   joacă  la  „U“  Cluj  ;  Corvl-   Sport-magazin       I.   Vlad,   Mihalache,   Ciur-       Probele  scrise  şl  orale  se  susţin  între  22  iunie  şi   1.   Liceu  economic  —  pentru  specialitatea  contabil-
          după   o   perioadă   variabilă   nul,  la  C.F.R.  Arad  ;  echi­                       dărescu,  Băcuţ  şi  acum  din      3  Iulie»  fiind  precedate  de  vizita  medicală  şl  constau   merceolog.
          în  funcţie  de  sezon  (10-12   pa  de  rug  bl  Ştiinţa  Petro­                        nou  Mihalache).  Oare  nu  şl      din  :  matematică  scris  şi  oral  pentru  toate  specialităţile  şi
          zile  în  vara  anului  1971  şi   şani   are   unul   dintre   me­  S-au   luat   măsuri   deosebit   aceasta  e  o  cauză  a  stagnă­  la  alegere  între  limba  română  sau  chimie  pentru  speci­  2.   Liceu  industrial  —  pentru  specialitatea  electro­
          respectiv  5-6  zile  după  e-   ciurile  decisive,  cu  Dlnamo   de  severe  faţă  de  fotbaliş­  rii  echipei  la  acelaşi  nivel                                                        nist depanator aparate de radio şi televizoare.
          chinoxul   de   toamnă).   S-a   Bucureşti.   De   asemenea,   se   tii   olimpici   şl   conducerea   de...  pretendentă  cu,  şl  du­  alitatea  contabilitate  şl  merceologie  agricolă  şi  între
          constatat,   de   asemenea,  că   încearcă   o   tentativă   de   lor  tehnică  :  nici  un  jucă­  pă  un  timp,  fără  şanse  ?   limba  română  sau  biologie  la  specialităţile  horticul­  3.   Şcoala  profesională  —  pentru  meseriile  vînzător
          baloanele  au  o  mişcare  de   calificare  în  turneul  final  de   tor  nu  mal  are  dreptul  să   Poate   v   nu  numai  antrenorii   tura şl protecţia plantelor.                     în  magazine  săteşti,  ospătar,  bucătar,  cofetar,  croitor
          ansamblu,  şi  după  o  săp-   fotbal  al  juniorilor  şi  şcolari­  joace,  în  1972,  în  vreo  for­  sînt   vinovaţi.   Poate   e   do   Absolvenţii  cu  diplomă  de  bacalaureat  a  celor  3   femei,  croitor  bărbaţi,  bijutier-ceasornicar,  brutar,  ciz­
          tămînă   coboară   mai   întîi   lor.  în  cadrul  meciului  Corvi-   maţie   reprezentativă   ;   Gh.   vină  şi  deasa  lor  schimba­
          spre  Polul  Sud,  înainte  de   nul   II   —   Metalul   Oţelu   Oia   a   fost   eliberat   din   re...   Campionul   mondial   specialităţi  au  dreptul  să-şl  continue  studiile  în  în-   mar, cojocar etc.
          a  urca  în  direcţia  Ecuato­  Roşu,  azi,  la  orele  9,30  pe   funcţia  de  antrenor  de  lot   de  box  (cat.  mijlocie),  Car-   văţămîntul   superior,   în   aceleaşi  condiţii   ca   şl   ab­
          rului,   după   care   se   sta­  stadionul   Constructorul   din   reprezentativ   şi   s-a   renun­  los  Monzon  (Argentina),  îşi   solvenţii  liceelor  de  cultură  generală,  sau  să  fie  înca­  4.  Calificarea  Ia  locul  de  muncă  prin  ucenicie  —
          bilizează  într-o  poziţie  in­  Hunedoara.   Succes   tineri­  ţat   la   serviciile   antrenoru­  va  pune  titlul  în  joc,  la  17                                                     pentru aceleaşi meserii menţionate mai sus.
          termediară.   Lnele   rămîn    lor   fotbaliştii   hunedoreni   1   lui  Gh.  Constantin.  Şi  Mi­  iunie,   cînd   va   întîlni,   la   draţi   în   producţie   corespunzător  specialităţii   în   care
          însă   „prizonier^“   ale   re­  Cascadorii   automobllişti   nerul  Lupenl  a  renunţat  la   Paris,   pe   campionul   euro­  s-au pregătit.                                              Examenul  de  admitere  are  loc  în  oraşul  Deva  în
          giunilor   polare,   iar   altele,   francezi,   prezenţi   vineri   la   serviciile   antrenorului   Gh.   pean,   Jean   Claude   Bottier   Informaţii   suplimentare   la   secretariatul   liceului   perioada  22  iunie  1972  —  3  iulie  1972  pentru  liceul
          datorită   mişcărilor   rapide   Hunedoara,   au   înregistrat   Băcuţ.  Nimic  de  zis  In  fa­  (Franţa)                   din Blaj, Piaţa Republicii, nr. 3, telefon 223.
          ale  maselor  de  aer,  par­   un   succes   deplin.   Se   va                             Azi se încheie campiona­                                                      (222)             economic  şi  industrial  şl  în  perioada  6—14  iulie  1972
          curg  Intr-o  zl,  sau  două,   forma,  In  viitor,  un  urmaş   ţa   motivelor   actului,   dar   tul judeţean de fotbal.                                                                 pentru  şcoala  profesională  şl  calificare  la  locul  de
          20-30   de   grade   latitudine   hunedorean   al   virtuoşilor   un  fapt  rămîne  cert:  în  ul­                                                                                         muncă prin ucenicie.
          (2200—3500 km).                pe patru roţi 7 Aşteptăm...  timii doi ani, pe la Mine­                N. STANCIU
                                                                                                                                            Liceul agricol Geoagiu                                    La  concursul  de  admitere  se  pot  înscrie  elevi  şi
                                                                                                                                                                                                     eleve,  absolvenţi  al  şcolii  generale  ci.  VIII—X,  cu
                                                                                                                                                        A N U N Ţ Ă
                                                                                                                                                                                                     domiciliul  stabil  în  mediul  rural  sau  tn  oraşele  Orăş-
                                                                                                                                         concurs   de   admitere   pentru   specialităţile   :   horti­  tie şi Haţeg.
                                                       nu se                                                                           cultura şi zootehnie.                                          înscrierea  candidaţilor  la  concurs  precum  şi  infor­
                                                                                                                                               înscrierea se face între 1 iunie şl 21 iunie 1972.
                                                                                                                                         Probele  scrise  şi  orale  pentru  concurs  se  susţin  în­  maţii   suplimentare   puteţi   obţine   la   U.J.C.C.   Deva,
                                                                                                                                       tre  22  iunie  şi  3  iulie  a.c.,  fiind  precedate  de  vizita   str.  dr.  Petru  Groza,  nr.  14,  telefon  1122Î  sau  la
          Puţine   opere   ale   geniului   uman   l-a   determinat   pe   scriitorul   ame­  zeiger"   din   Bonn.   Atîta   vreme   fără   maşină",   împotriva   „fetişi­                         I.J.E.Coop.   Deva,   str.   G.   Enescu»   nr.   40,   telefon
        au   declanşat   mal   multe   contro­  rican   Bergen   Evans   să   afirme   cu   cit   maşina   circulă,   prosperitatea   zării"   automobilului,   împotriva   medicală.
        verse   ca   automobilul.   In   flecare   cea   mal   mare   seriozitate   :   „In   este   garantată".   In   acelaşi   timp,   agresivităţii"   conducătorilor   auto.   Informaţii   suplimentare   la   secretariatul   liceului,   te­  12440 — compartimentul personal—învăţămînt.
        an,   marile   companii   constructoa­  zilele   noastre,   adevăratele   poveşti   „Neue   Rhein-Zeittuig",   comenttnd   Deviza   federaţiei   respiră   multă
        re   de   automobile   anunţă   reali­  de   dragoste   sînt   cele   care   au   ca   creşterea   preţurilor   la   maşini,   a-   amărăciune:   „Oamenii   fără   ma­  lefon nr. 40, comuna Geoagiu, judeţul Hunedoara.
        zarea   altor   modele.   Presa   occi­  protagonişti omul şl maşina lui".  vertizoază patronatul :   „Preţul  şini slnt şi ei oameni".                                                                                                  (242)
        dentală   a   făcut   din   automobil   un   Tot   ce   are   legătură   cu   auto­  maşinilor   este   un   factor   politic   17   la   sută   din   accidentele   de    (239)
        personaj   foarte   Important,   despre   mobilul   face   obiectul   Investigaţi­  la   fol   ea   şi   preţul   pîLnii   şi   al   maşină   din   S.U.A.   se   datorează   .
        care   se   vorbeşte   mal   mult   dc-   ilor   statisticienilor,   agenţiilor   pu­  berii".  defectelor   de   construcţie   la   bara
        cit   despre   cel   care   l-au   realizat.   blicitare,   a   Instituţiilor   şi   opiniei   de   direcţie.   Ralph   Nader   a   de­  Creşterea   continuă  a   nive­                                              organelor  locale  pentru  a  no
        Economiştii   afirmă   că   nivelul   In­  publice.   S-a   stabilit   că   Germania   UMBRE ŞI LUMINI  monstrat   prin   numeroase   exem­  lului   de   trai   al   oamenilor   1 cooperaţia meşteşugărească
        dustriei   automobilului   reprezintă   federală   posedă   cel   mai   activi              ple   că,   făclnd   economie   la   chel­  impune   perfecţionări,   înnoiri                                             pune   la   dispoziţie   spaţiile
        indicele   principal   al   puterii   eco­  automobllişti,   „productivitatea"   Copilul   drag   al   civilizaţiei   pune   tuielile   de   producţie,   companiile                                                  necesare   acestor   puncte   de
        nomice   şl   tehnice   a   unul   »tat   lor   anuală   fiind   In   medie   de   în fiecare zi alte probleme.  constructoare   nu   se   gindesc   la   şi   în   domeniul   prestărilor                            servire.   Ne   referim   la   co­
         modern.   Dacă   ea   cunoaşte   scă­  17   500   km   pentru   fiecare   condu­  Intr-o   zl   de   septembrie   a   anului   cel care va ţine volanul.  de servicii către populaţie.
         deri   şi   piedici   In   export,   întrea­  cător   autor.   Urmează   apoi   Sue­  1899,   un   oarecare   domn   Bliss   a   Pe   vremea   cînd   automobilele   Trei   răspunsuri   date   de   Dezvoltarea şi diversificarea   munele   Sarmizegetusa,   Pui,
         ga   economie   este   ameninţată   de   dia,   S.U.A.,   Italia,   Marea   Brita­  fost   omorlt   de   o   maşină,   în   timp   nu   erau   chiar   atlt   de   numeroase,                                        Băniţa,   Geoagiu,   Baru,   Zam
         criză.   Automobilul   este   unul   din   ni«   şi   Franţa.   R.   F.   a   Germa­  ce   cobora   diutr-un   tramvai,   la   gazul   de   eşapament   nu   era   im   tovarăşul   Leontin   ■   Blăjan,            şi Băiţa.
         principalele   mize   ale   „războaie­  niei   numără   112   unităţi   motoriza­  New York. A fost prima victimă  subiect   de   nelinişte.   Astăzi   el   a   preşedintele   Uniunii   judeţe­
                                                                                                           o
         lor   comerciale"   attt   de   frecven­  te pe kilometru de drum, mal                     devenit   din   problemă  au  gravă.   Spe­ că                        prestărilor — în raport cu                            Pentru   realizarea   acestei
                                                                                                    cialiştii
                                                                                                              R.F.G.
                                                                                                                       calculat
         te   in   Occident.   Milioane   do   oa­                                                  automobilele   emană   anual   peste   ne   a   cooperativelor   meşteşu­                                                 dezvoltări   am   prevăzut   să
         meni   se   ocupă   de   producerea   şl                                                                                  găreşti.                                                                                   creştem   numărul   cooperato­
         întreţinerea   automobilelor,   aces­                                                      10   milioane   tone   de   materii   no­  —  Cum  se  vor  dezvolta  în
         tea   reprezentînd   pentru   el   sursa   S E R I                  (     I    )           cive,   incluzind   7   000   tone   de                                    cerinţele populaţiei                           rilor  calificaţi  în  aceste  me­
         de subzistenţa.                                                                            plumb.   Milioane   de   cetăţeni   res­  următorii   ani   prestările   de                                               serii  cu  peste  60.  In  paralel
          Consideraţiile   care   vor   urma   se                                                   piră o atmosferă otrăvită...   servicii la domiciliu ?                                                                    se   vor   organiza   cursuri   do
         bazează   pe   Informaţiile   furnizate                      a   automobilului,   Înregistrată   In   Automobilul   a   fost   făcut   ca   să   —   In  vederea  îmbunătăţirii   troducem   forme   moderne   de
         Îndeosebi   de   presa   vest-germană.   mult   dectt   oricare   altă   ţară   din   America.   Do   atunci,   insă,   pe   te­  circule.   Dar   în   ultima   vreme   au            de   nevoile   reale   ale   popu­  perfecţionare şi policalificare.
                                                                                                             tot
                                                                                                                 mal
                                                                                                                           maşini
                                                                                                        puse
         In   această   ţară,   Industria   auto­  lume.   Aici   există   peste   14   mi­  ritoriul   S.U.A.   au   pierit   In   urma   fost   circuit,   rămînîndu-le   multe   ce   în   şi   diversificării   prestărilor   servire   dintre   care   menţio­  laţiei de la sate.  Baza   tehnică   şi   materială
                                                                                                                      din
                                                                                                    în
         mobilului   are   o   bogată   tradiţie   lioane   de   maşini   care   pot   trans­  accidentelor   de   maşină   aproxima­  ce   mai   puţin   spaţiu.   In   marile   de   servicii,   uniunea   judeţea­  năm  :  servirea  pe  bază  de   In  următorii  ani  va'  con­
         (este   suficient»   să-l   amintim   pe   porta   60   milioane   persoane.   Ceea                                       nă   şi   cooperativele   organi­                                                          se  va  îmbunătăţi  urmînd  ca
         inventatorii   şl   constructorii   Otto,   ce   înseamnă   că   tontă   populaţia   tiv   două   milioane   de   oameni.   In   oraşe   vest-europene   trebuie   să   te   abonament,   organizarea   de   tinua   dezvoltarea   activităţi­  în  cîţiva  ani  să  investim  în
         Diesel,   Dalmler,   Benz   etc.)   şl   re­  ţării   ar   putea   să   circule,   simul­  1970,   pe   stTâzilc   americane   au   invlrţi   multă   vreme   pînă   găseşti   zează  şi  în  acest  an  noi  ac­  staţii   dispecer   pentru   diri­  lor  de  întreţinere  şi  reparaţii   procurarea   de   mijloace   de
         flectă   destul   de   fidel   tendinţele   tan, In automobil.  murit 55 500 locuitori.    un   Ioc   de   parcare.   Parizienii   au   ţiuni   pentru   cercetarea   ce­  jarea  lucrătorilor  în  activităţi­  a   aparatelor   electrocasnice.
         de   dezvoltare   şl   perspectivele   au­  Psihologii   se   Interesează   şi   ei   In   fiecare   an,   încetează   din   învăţat   să   se   aşeze   In   rîndul   de   rerii   populaţiei.   In   scopul        transport   şl   aparatură   diferi­
         tomobilului 1» scară mondială.  de   automobil.   „Flecare   maşină,   viaţă   pe   străzile   din   R.F.G.   echi­  maşini,   busculînd   celelalte   vehi­  le  ce  se  pretează  la  acest   electrotehnice   şi   electronice   tă peste 6 milioane lei.
                                       afirmă   „Frankfurter   Rundschau“,   valentul   populaţiei   unul   mic   oraş   cule   cu   para-şocurile   maşinilor   cunoaşterii   cererilor  vom  fo­  lucru,   organizarea   depanării   din   cadrul   oraşelor   judeţu­  —   Ce  îmbunătăţiri  vor  fi
          AUTOMOBILUL ŞI OMUL          cuprinde   mult   mal   multă   psiho­  (150  000  în  ultimii  zece  ani).  De   lor   ;   aşa   se   explică   de   ce,   in   losi   mai   multe   metode   de   la   domiciliul   cetăţenilor   şi
                                       logie   declt   şi-ar   putea   Imagina   la   Începutul   existenţei   Republicii   disperare   de   cauză,   ajung   să-şi                             lui,  dotînd  aceste  unităţi  cu   aduse   aciivităţii   Ia   staţiile
                                       producătorii   şi   proprietarii   el".   Federale   a   Germaniei   şl   pînă   In   părăsească   maşinile   chiar   şi   In   cercetare:   consfătuirile   cu   dotarea   lucrătorilor   cu   mij­  mijloace   de   transport   şi   a-   ..Autoservice" ?
          Două   persoane   fac   cunoştinţă:   Asociaţiile   feminine   americane   prezent   au   murit   de   pc   urma   mijlocul   străzii.   Velticulele   au   a-   populaţia,   prezentările   de
         „Permiteţl-ml   să   mă   prezint   :   recomandă   tinerelor   să-şi   aleagă   accidentelor   de   maşină   un   sfert   juns   să   circule   sub   pămint   sau   loace   minime   de   transport   paratură   necesară   deservirii   —   Cooperaţia   meşteşugă­
         Frănkel, consilier comercial, 40  viitorii   soţi   In   maşină:   „Puteţi   de   milion   de   locuitori   (aproxima­  deasupra   clădirilor   şl   totuşi   locu­  m'odele  urmate  de  discuţii  cu   şi depanare.  populaţiei   la   domiciliu.   A-   rească  are  sarcina  de  a  dez­
         cp".                          să-l   trimiteţi   de   la   început   la   tiv 19 000 In 1970).  rile   de   parcare   sînt   insuficiente.   asistenţă,   expoziţii   cu   pre­  —   Cum   va   fi   rezolvată   ceastă   formă   o   considerăm   volta   activitatea   de   autoser­
          „Indntat,   contele   Dohna,   60   plimbare   dacă   nu   se   opresc   în   In   R.F.G.,   specialiştii   au   înce­  Vacanţele   pe   roţi   pot   să   dege­  zentarea  unor  produse  şi  cu   corespunzătoare   în   judeţul
         cp".   Este   legenda   unei   caricaturi   faţa   pasajelor   pentru   pietoni".   put   să   studieze   cauzele   acciden­  nereze   în   coşmaruri.   La   orele   do   problema   prestărilor   către            vice  numai  în  raza  munici­
         publicată   In   presa   germană   a   a-   Albert   Sting,   doctor   In   psiholo­  telor.   Acestea   sint   numeroase   :   vlrf,   In   timpul   week-end-ului,   preluarea  de  comenzi  cu  a-   populaţia  de  la  sate  în  pri­  nostru,  cunoscînd  că  are  un   piului   Deva,   pentru   care
         nului 1906.                   gie   la   Ludwigsburg,   este   mal   ca­  concepţii   defectuoase   de   ordin   trebuie   să   te   înarmezi   cu   o   răb­  ceastă   ocazie,   autoînreglstra-   vinţa   întreţinerii   şi   repară­  grad  mare  de  urbanizare,  iar   ne-am  prevăzut  ca  la  actuala
          De   atunci   însă   lucrurile   s-au   tegoric:   „In   momentul   în   care   o-   tehnic   ale   maşinilor,   ciocniri,   dare   deosebită   pentru   a   putea   rea,   înregistrarea   cu   ajutorul   rii   aparaturii   electrocasnice,   amplasarea   oraşelor   în   ju­
         schimbat   mult.   Autoritatea   auto­  mul   se   aşează   la   volan   îşi   scoa­  drumuri   necorespunzătoare,   stare   aştepta   cu   calm,   în   Interminabi­  recensorului.                                 staţie   să   construim   o   hală
                                                                                                                        deplasează
                                                                                                                     se
                                                                                                                care
                                                                                                         coloane
         mobilului   asupra   omului   a   cres­  te   masca.   Viaţa   sa   Interioară   iese   de   ebrietate...   Şi   mai   există   încă   lele   ritm   de   melc.   Statisticienii   din   electrotehnice şi electronice ?  deţ  creează  condiţii  ca  popu­  pentru   reparaţii   mijlocii   şi
                                                                                                    în
                                                                                               în
                                                                                   profundă,
         cut   concomitent   cu   puterea   mo­  la suprafaţă".       o   cauză,  este  mai   treoută   sub   care  tăcere.   R.F.G.   au   calculat   că   automobi­  După  stabilirea  pe  plan  ju­  —  Pentru  activitatea  de  în­  laţia   sătească   să   poată   fi   capitale  la  autoturismele  pro­
                                                                      general
         torului   său.   Potrivit   unul   sondaj   Foarte   adesea   Importanţa   auto­  Ea   a   fost   semnalată   de   profe­  lele   slnt   mal   mult   imobile   declt   deţean  —  cu  sprijinul  orga­  servită   prin   atelierele   mobi­
         efectuat   de   Institutul   LVlckert   din   mobilului   întrece   orice   limită.   sorul   Helmut   Schclsky   la   un   In mişcare.  nelor  locale  —  a  nevoilor  ce   treţinere  a  bunurilor  de  fo­        prietate personală.
         Tubbingen,   numai   23   la   sută   din­  Iată un fapt incontestabil:   in  congres   de   circulaţie   rutieră,   Cu   toate   acestea,   automobilul   losinţă   îndelungată   se   vor   le  ale  unităţilor  la  care  ne   In   celelalte   localităţi   ale
         tre   locuitarii   R.F.G.   consultă   un   R.F.G.,   o   persoană   din   nouă,   o-   desfăşurat   la   Essen.   Accidentele   rămîne   idolul   publicului,   copilul   trebuie   satisfăcute   în   toate   stabili   normative   de   organi­  referim.  judeţului,   dezvoltarea   acestei
         medic   peiftru   un   examen   profi­  eupată   direct   sau   nu   în   indus­  mortale,   a   declarat   el,   „reprezin­  drag   al   destinului.   Problemele   profilele   de   activitate,   vom   De  asemenea,  în  comunele
         lactic,   dar   75   la   sută   fac   regu­  trie,   munceşte   pentru   automobil.   tă   una   din   consecinţele   constrin-   sale,   viitorul   său   fac   obiectul   de­  trece  la  îmbunătăţirea  planu­  zare  şi  desfăşurare  a  deser­  activităţi,   după   indicaţiile
         lat   revizia   motoarelor   maşinilor   In   S.U.A.   statisticile   sint   mai   im­  gerii   economice   şi   a   concurenţei   liberărilor   de   la   tribuna   parla­  virii   populaţiei   în   condiţii   mari  cu  solicitări  mai  deo­  primite,   se   va   realiza   prin
         lor.   Un   om   din   trei   consacră   presionante.   Un   patron   şi   un   sa­  existente   în   sistemul   economic   mentarilor,   în   congresele   ştiin­  lui  cincinal  de  dezvoltare  a   sebite   vom   organiza   puncte   unităţile   Consiliului   popular
          cea   mai   mare   parte   a   timpului   lariat   din   şase   şi-au   legat   soar­  occidental".  ţifice,   în   faţa   standurilor   din   sa­  reţelei  de  unităţi  de  deser­  optime.  Aceste  normative  vor   de  depanare,  care  vor  func­  judeţean.
          său   liber   Îngrijirii   maşinii   ;   tmul   ta   de   automobil.   Un   dolar   din   loanele   de   automobile,   in   Jurul   vire a populaţiei.  asigura   o   cuprindere   mai
          din   cinci   o   întreţine   şi   o   repară   patru   este   cheltuit   pentru   maşi­  La   Paris   există   de   oîţiva   ani   meselor familiale.                               ţiona  în  permanenţă  sau  cu
                                                                                              or­
          singur.   Se   înt.implâ   adesea   ea   a-   nă.   >       o   federaţie   de  internaţională   a  Aceasta               In  următorii  ani  ai  cinci­  completă   a   întregului   terito­  program  redus.  In  această  di­  Convorbire consemnată de
                                                                      ganizaţiilor
                                                                                    pietoni.
          reastă   pasiune   să   fie   fatală   pen­  „Prosperitatea   noastră   s-a   in­  luptă pentru drepturile „omului  (Va urma)  nalului ne propunem să in-  riu al judeţului în funcţie  recţie vom solicita sprijinul
          tru liniştea familială, fapt care  stalat pc roţi, scrie „Gcneral-An-                                                                                                                                                       ION CIOCLEI
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20