Page 17 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 17
Proletari clin toate tarile, unifl-vă! C O M U N I C A T
Comitetul Central al Partidului Comunist Român a
hotărît ca lucrările Conferinţei Naţionale a partidului
să se desfăşoare în zilele de 19 — 21 iulie 1972, cu
următoarea ordine de zi, stabilită la plenara din 18
aprilie a.c. : „Cu privire la înfăptuirea hotărîrilor Confe
rinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea al P.C.R.
şi la măsurile de perfecţionare în continuare a condu
cerii şi planificării activităţii economico-sociale, la dez
voltarea democraţiei socialiste".
„PROIECTUL MUREŞ" IN perlor, obiectivele asistenţei
tehnice pe care o acordă
DEZBATEREA UNOR
Programul Naţiunilor Unite
ÎNALTE FORURI DE pentru Dezvoltare realizării
SPECIALITATE Proiectului Mureş.
Sub egida Departamentului INSTALAŢIE PENTRU
de îmbunătăţiri funciare din
Ministerul Agriculturii, In CALIREA IZOTERMA
ANUL XXIV Nr. 5 414 MARŢI 6 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI dustriei Alimentare şi Ape Inginerul Gheorghe Petru,
lor, luni dimineaţa au înce maistrul Nicolae Macovei şi
put în Capitală lucrările se muncitorii Jan Boiangiu, Ion
siunii consultative privind Buşlcă şi Marin Rîcu sînt
„Proiectul Mureş“. autorii unei instalaţii com
La sesiune iau parte ex plexe, concepută şi realizată
perţi ai Programului Naţiu la Uzina constructoare de
nilor Unite pentru Dezvolta maşini agricole „7 Noiem
re (P.N.U.D.), Organizaţiei brie" din Craiova, care i-a
Naţiunilor Unite pentru Ali permis colectivului acestei
mentaţie şi Agricultură întreprinderi să adopte pro
(F.A.O.). Organizaţiei Mon cedeul avansat de tratare a
diale Meteorologice, Organi pieselor prin călire izotermă.
zaţiei Mondiale a Sănătăţii, Aplicat pentru întîia oară la
U.N.E.S.C.O., Oficiului specia piesele de la plugul cu dis
Tehnic
curi PDU-4, noul procedeu a
Naţiunilor
al'
Unite,
Co/ectiVe/e hunedoren- angajate lişti români, şi instituţiilor dus la sporirea rezistenţei şi
reprezentanţi
ai
plugului
durităţii
reduce
ministerelor
şi
centrale şl locale beneficiare rea consumului de oţel.
ale lucrărilor ce se vor exe Un alt colectiv, format din
cuta în baza acestui proiect inginerul Gheorghe Dobre,
ferm in marea bătălie în bazinul Mureşului supe tehnicianul Dumitru Dîrboi
şi muncitorul Gheorghe Preo
rior.
După cum s-a mai anun
teasa, a conceput şi realizat
ţat, au fost luate măsuri pen pentru acelaşi produs mai
tru refacerea zonelor calami multe dispozitive şi instalaţii
ingeniozitatea
Măiestria şi fericit cu dărui se tate de inundaţiile din pri speciale, inclus pentru plugul
astfel
că
îngemănează
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! rea Marla In Acum, de in la muncitoa In tru preîntîmpinarea a noi vi oară în acest an în nomen
PDU-4,
întîia
măvara anului 1970 şi pen
şi
conştiinciozitatea
persoana
muncii,
rei
„Vidra"
Her,
de fabricaţie al
sesiune
ituri.
în
clatorul
la
Participanţii
cinstea
Orăştie.
pla
craiovene,
prevederile
Conferinţei
P.C.R.,
Naţionale
realizat
de
este angajată la a depăşirea definitivează amenajare comple treprinderii în condiţii calitative s-a
nului
planului lunar cu 20 la sută. xă a bazinului Mureşului su- superioare.
* \ Foto: V. ONOIU
ftijapiente eonerete i Realizări de prestigiu a iniţiative valoroase « fapte erolee ...Linişte deplină la Uzina muncitoresc. Fiecare ştia ce-i vedeam feţele radiind de bucu
„Victoria" Călan. Oamenii mun de făcut, fiecare rezolva ceva rie şl satisfacţie. Intervenţia se
cesc concentraţi cu dorinţa de anume, şi fiecare prin coduri dovedise oportună iar şarja
a adăuga succeselor de plnă a- încetăţenite In munca lor soli salvată.
sau
sprijin
anunţa
cita
faptă
Perfecţionarea calitativă - preocupare tens, metal. Deodată, o de agitaţie încercăm să secţiei furnale, Nicolae
cum
un
jpidicînd la cofe noi tradiţia de abnegaţie mensele încă agregate record. Doar in 1- te acorda sprijin. Pe platfor- că poa ce — au Este o aceşti eroică ceea
—
oameni
făcut
pulsează
miile
intrăm
vorbft
tone
plămădind
In
şeful
cu
de
(şi entuziasm de pe şantierele Hunedoarei cum n-a mai fost de multă Şarja PiUy. Intr-adevăr, însuşi răspunde
—
ne
furnalelor
pune
vreme
in
jurul
de prim ordin a colectivelor stăplnire comenzi toţi oamenii. execu nat, afectat nu era cele deblocată In
interlocutorul,
el
emoţio
Se
pe
intimplatc.
de
rapide,
dau
se
clapa
Dacă
j Constructorii furnalului nr. 9 tă mtnuiri de roţi, manete, bu acest timp extrem de scurt,
pentru
agregatu
oprirea
toane
lui. Se aud strigăte : „Urgent, a fo şarja ar fi „îngheţat". ceas. Trecuse de
Ne
uităm
la
s-au angajat cu înaltă industriale hunedorene urgent, şarja trebuie salvată salvată la Începerea bine de o In oră noul
lucrului
şeful
secţiei,
Pilly,
Nicolae
mal
şi
schimb
blocaj
diagnostichează
repede:
Dar
mulţi
din
oameni
şi
I
responsabilitate la clapa „snort" lăcătuşi şi simultan jumătate. Legaţi se de aflau interesele In ma u-
încă
schimbul
de
echipe
elec
două
zină.
cu
înarmaţi
ne
In contextul efortului ge S-au experimentat cu re ţelor la I.C.S.H. şi T.C. De tricieni se îndreaptă sculele locul ■ENBECUtf jore ale colectivului, conştienţi
spre
cesare
aceste
in
zile
neral de dezvoltare şi mo
muncitorească: dernizare a economiei na zultate bune o serie de teh de folosirea unor coloranţi cu pricina. Timp de 30 de mi mă, la aerul de conductei suflan- că Conferinţei Naţionale premergătoa
va,
ce
curbura
re
a
par
nologii noi, printre care fo
indigenă
fabricaţie
la
faţa
zări
putut
n-am
şefu
nute
transportă
la
tidului şi a celei de a 25-a a-
ţionale, imperativ major al losirea prafurilor exoterme vopsirea blănurilor Ia „Vi- lui de echipă Ioan Semeniuc, te In furnal, şi unde se con niversări a Republicii, efortu
„Furnalul va fi predat activităţii organizaţiilor de pentru turnarea oţelului a- nici a Aron muncitorilor Ioan Mül centrase munca, broboane de rile trebuie Înzecite, muncito
Alexandru
Frenţoni,
transpiraţie pe faţa fiecăruia...
Nista,
două
partid în actualul cincinal, llat la combinatul hunedo- Ing. C. ŞTEFAN ler, Viorel Pădurean, Gheza O voce anunţase: furnalul rii celor energia echipe şi-au re
vărsat
conştiinţa
şi
a-
a
siderurgiştilor cu 10 zile în cinstea Conferinţei Na rean, folosirea panourilor Precu in sau bătălie celorlalţi. Se ln- poate funcţiona din nou. pentru salvarea şarjei. C. ILIE
secundele
...Ei au mai rămas o clipă
cu
flau
ţionale a P.C.R., colectivele
tr-o deplină revărsare de patos
sub platformă şi comentau. Le
înainte de termen! 11 hunedorene se integrează mari în executarea locuin (Continuare in pag. a 2-a)
cu deosebită pasiune, com
petenţă şi dăruire.
l Pentru constructorii side- a participa activ la punerea Rezultate bune au fost Acf final în concursul „Buchete hunedorene“
1 rurgişti hunedoreni, cei care furnalului nr. 9 în funcţiune obţinute la C. S. Hunedoa ■ ■ ■ ■ ■ !■ un mm\ tm mm ——————
»în ultimele două decenii au înainte de termen, contribu ra unde numai în acest an
făcut din vechea uzină de ind prin aceasta la înfăptui au fost asimilate 10 noi Judeţul Hunedoara, integrat
s - fier de la Hunedoara un mo- rea politicii economice a par mărci de oţeluri cu carac Izbînda prestigioasă a artei
\ dern combinat siderurgic, a tidului, la dezvoltarea şi în teristici fizico-mecanice su
4 devenit o tradiţie ca marile tărirea patriei noastre socia perioare pentru autoturis plenar şi armonios
/ evenimente să fie întîmpinate liste. me, bare trase şi organe de Iată-ne, aşadar, la capătul caldă şi amplă manifestare mul, dăruirea şi dragostea (
1 cu realizări deosebite. Acum, Vorbind în numele mon- asamblare. De remarcat es unei prestigioase şi pasio cultural-artistică închinată care artiştii amatori l-au pi
(în cinstea Conferinţei Naţio- torilor Teodor Malancea, te faptul că oţelul pentru în procesul dezvoltării nante întreceri, care a an istoricelor evenimente din a- mit şi au răspuns, prin ţim
i nale a partidului, şi aniver- maistru principal, şi Gheor axe de vagoane şi ţevi, da trenat în universul artei sute cest an. Genericul spectaco ta la oare s-a ridicat. Ch
I sării Republicii, fiecare colec- ghe Anatolie, şef de echipă torită caracteristicilor teh şi sute de iubitori ai melo lului — un film documen marea artiştilor amatori d
\ tiv de pe şantierele indus- la şantierul montaj-instalaţii nice este tot mai mult so sului şi jocului din toate o- tar, realizat de Ioan Lehocz- municipiul Hunedoara a g
l triale şi social-culturale s-a I, s-au angajat să organizeze licitat pe piaţa externă. şi modernizării economiei raşele noastre hunedorene. ky — a introdus publicul în sit un neaşteptat ecou, facil
/ angajat, în adunări entuzias- mai bine munca, să foloseas La Uzina „Victoria“ Călan Iniţiată de Comitetul de cul atmosfera de muncă creatoa ca epilogul întrecerii să i
1 te, să participe mai activ la că din plin timpul efectiv s-a asimilat fabricarea lin- tură şi educaţie socialistă şi re, de viaţă citadină şi spi deosebit de fructuos. L-;
marea întrecere pentru în- de lucru pentru a devansa gotierelor din fontă nodu- Consiliul sindicatelor din mu rituală a locuitorilor din cele
t i deplinirea actualului cincinal termenele de punere în lară, a cilindrilor calibraţi nicipiul Hunedoara, competi trei municipii care în ulti îmbogăţit formaţiile noi ere
1 înainte de termen. funcţiune a obiectivelor la şi a buretelui de fier. 6 ţia „Buchete hunedorene" a mele săptămîni şi-au trimis te cele revitalizate, nenum
rate talente ridicate din ri
\ O asemenea adunare însu- care lucrează, asigurîndu-se preocupare susţinută pentru revitalizat formaţii artistice, mesagerii cîntului şl jocului dul iubitorilor artei de toa
i fleţită a avut loc ieri pe şan- prin aceasta condiţiile nece îmbunătăţirea calităţii exis â dezvăluit talente de o rea intr-o prestigioasă competiţie virstele. Buchetul artei h
' tierul furnalului ¡nr. 9 de sare intrării furnalului în tă şi in majoritatea unită lă valoare, ţinînd vie făclia artistică hunedoreană. Dacă nedorene la nivelul munic
1000 mc, unde sute de con funcţiune cu 10 zile mai de ţilor miniere. Astfel, căr artei amatorilor pe itinera am încerca să consemnăm pnlor a fost îmbogăţit cu
structori, montori, zidari şa- vreme. In acest scop, partea bunele brichetat exportat rul multor luni. După ce spectacolul de duminică, de prestigioasă formaţie coral
motori, dulgheri, fierari-beto- metalică de la şticul de în s-a bucurat de aprecierile mesagerii cîntecului şi ai jo la Deva, n-am face altceva — cea mai tînără 'din jud«
nişti, electricieni, oameni ca cărcare se va monta cu 7 zile beneficiarilor externi, iar cului din oraşele Haţeg, Că decît a repeta participarea dar care a cîştigat admir,
re participă direct la con mai devreme decît graficul. concentratele neferoase de lan, Simeria, Orăştie şi Brad formaţiilor pe care le-am în- ţie şj_ respect; Corul sind
struirea acestui important Electricianul Ilie Manda, la E. M. Deva şi I. M. Bar ¡ 1 au purtat pe scene, cu alea tîlnit, de fapt, şi la întrece catukn învăţămînt din m
obiectiv siderurgic al ţării, de la şantierul electrotehnic, za s-au încadrat în toate să măiestrie, solia folclorului rile municipale anterioare. Şi, mcipiul Deva. Sub baghe
dovedind o înaltă conştiinţă şi Vasile Man, şef de briga cazurile în prevederile con local, în ultimele săptămîni, totuşi competiţia de la Deva cunoscutului compozitor 1
socialistă, S-AU ANGAJAT dă la zidari-şamotori, s-au tractuale cu uzinele prelu la rampa întrecerii s-au în- a oferit surprize încă de la t,, f animator al vieţii cu
vîs- S1Ö0Z
SA PREDEA SIDERURGIŞ- angajat să efectueze toate crătoare. La F.F.A. „Vîsco- tîlnit peste 1 000 de artişti primul punct. Dacă cu o săp- turale d judeţ, prof. I 0£
ln
. TILOR FURNALUL AMIN- lucrările aferente la terme za" Lupeni s-a asimilat pre amatori din municipiile Hu tămînă în urmă, la Petro hH il r ’ men
n an 11 cei 140 de
1 TIT CU 10 ZILE MAI DE nele prevăzute şi în condiţii lucrarea buretelui de nedoara, Petroşani şi Deva. şani, municipiul gazdă s-a , ai formaţiei corale— ,
c
VREME FATA DE TERME- de calitate pentru ca şi for coză pentru tapiţerie auto întrunind formaţii corale prezentat cu o formaţie co 3C H Ce Şi al ti intele
\ NUL PREVĂZUT IN PLA- maţiile de lucru ale zidarilor şi, ca urmare a unor mă şi de muzică cultă, tarafuri, rală de circa 50 de persoa tuah din Deva — au adus
i NUL DE STAT. Este un şamotori şi celor de la elec suri organizatorice şi de în fanfare, orchestre de muzică ne, la Deva, spectacolul a rampa „buchetelor hunedor.
in
' angajament de onoare, de trotehnic să-şi aducă contri tărire a controlului pe flu uşoară, solişti vocali -de şi dan fost deschis de un cor mixt, ne , ^ intr-o aleasă interpreţi
xul de fabricaţie, s-a înre
echipe
din peste 180 de membri (co
strumentişti,
1
ţ cinste . pentru acest co- buţia la înfăptuirea angaja ra 5 ţinută artistică, piese
4lectiv care deţine steagul mentului luat de către con gistrat un salt calitativ şi suri populare şi de moderne, rurile reunite ale oraşelor „Partid, pe tine te eînt" c
brigăzi
la firele de vîscoză, reuşin-
artistice
agitaţie,
Lupeni şi Petrila, susţinut de
- roşu de întreprindere frun structori în cinstea Conferin du-se ca în acest an să se montaje artistice, rapsozi orchestră, care a dat mai Zaharia Popescu şi Suita hi
taşă în întrecerea pe ramură, ţei Naţionale a partidului. elimine integral desele re populari şi recitatori, între multă prestanţă, acurateţe şi nedoreană, semnată de dir
distins cu Ordinul Muncii Hotărîrea constructorilor clamaţii primite din partea cerile dintre cele trei muni sensibilitate pieselor muzica jorul formaţiei. întrecerea
clasa a Il-a. hunedoreni a început să se beneficiarilor. .■c¿íu, cipii au fost generoase în le „Glorios partid" şi „Noroc cărei încheiere o consen
In cadrul adunării au luat materializeze la cîteva minu Au mai fost asimilate dezvăluirea comorilor locale, bun", interpretate sub baghe năm, dar care e de fapt pra
cuvîntul numeroşi construc te după terminarea adunării produse din material ter- în îmbogăţirea tezaurului ar ta dirijorilor Ilarie Nucă şi pentru viitoarele competiţ
tori, printre care Teodor care a avut loc pe şantier, moplastic destinate indus tei, în afirmarea unor certe Vladimir Ureche. Dacă cu o de acest gen, a afirmat foi
Malancea şi Ilie Manda, ingi pentru că fiecare constructor triei alimentare şi farma talente. Ziarul nostru a con- săptămînă în urmă mesagerii maţii ca cele ale sindicatul)
nerul Mircea Bîrsan, Vasile s-a îndreptat direct spre lo ceutice la F.C. Orăştie, fî- seiţinat, la timpul oportun, jocului aceluiaşi municipiu învăţămînt din Hunedoai
Man, Gheorghe Anatolie, in cul său de muncă. Aşadar, şii cu goluri precomprima- J valorile incontestabile ale se prezentau în concurs cu (montajul „Te cînt pârtie
ginerul Gheorghe Moldt, di furnalul nr. 9 — care va am te la I.P.B. Bîrcea, blaturi formaţiilor artistice munici o formaţie de şase perechi, care a întrunit peste 200 c
rectorul general al întreprin plifica vatra siderurgică a ornamentale şi tapet mo- pale din Deva şi Hunedoara la întrecere de pe scena artişti amatori), coruri]
C.S.H. şi I.C.S.H., . fanfar
derii, Cornel Covaliov, secre Hunedoarei, producţia de zaicat la „Marmura" Sime- După cum rezultă din graficul prezentat, in etapa dintre (întîlnlte în concurs la Hu „Arta“, petroşănenii au adus
tarul comitetului de partid, metal a ţării — va primi bo ria, diferite confecţii din Conferinţa Naţională a partidului din 1067 şi primul an al actualu nedoara) şi din Hunedoara şi trei generaţii de dansatori Deva, prestigioşii dansato:
şi Mihai Grigore, secretar al tezul focului cu 10 zile mai blană la „Vidra" Orăşţie, lui cincinal, productivitatea muncii in industria judeţului mar Petroşani (întîlnite în con care — într-o suită hunedo din Hunedoara şi Deva, br
valoric.
dinamică
Şi
Comitetului municipal de devreme. Este angajamentul precum şi o gamă variată chează o Hunedoarei, ascendentă. exemplu, aceasta nu numai exprimată In curs la Petroşani). Competi reană — au cules aplauzele gada artistică de agitaţie di
vocal
spre
grupul
Petroşani,
in
productivitatea
oţelăriile
di
partid Hunedoara. Construc constructorilor siderurgişti de bunuri de consum la în tone pe muncitor şi an a crescut cu 24,7 la sută, producţia de ţia de duminică, din sala binemeritate ale sutelor de Deva, tarafurile din Petre
pe
la
sporit
an
18,8
cărbune
torii care au luat cuvîntul au hunedoreni, al comuniştilor. treprinderile de industrie sută. Este salariat şi direct in al Valea Jiului a producţiei, cu organizării „Arta" din Deva,, în care au spectatori. şani, Hunedoara, Deva, dar
efectul
modernizării
exprimat hotărîrea colecti- locală şi cooperaţia meşte ştiinţifice şi creşterii gradului de calificare a salariaţilor. evoluat formaţiile locale şi „Buchetele hunedorene" de sul modern (Hunedoara, D«
velor din care fac parte de MIRCEA NEAGU şugărească. cele din municipiul Petro la Deva au încheiat un con
f va, Petroşani) sau talente ir
şani a fost, dincolo de afir curs prestigios prin unicita terpretative ca Doina Deci
marea frumuseţilor artei, o tea lui în ţară, prin entuzias- seară (muzică Ludovic Sori
cultă),
Tri
(pian),
Barbu
mME-lUii’ŞliWMDIţllI! ţiu (vioară), Marius Tudorai
Pienari
Zoe
Ricu
Tudoran,
Pătrăşcoiu,
'Bote
Nelu
m
VREMEA Gina Vladimir Ursu Munteam
gel,
(muzrc
uşoară),
Drăgan
Ţăranii cooperatori din coş, Victoria Puiţ, Irina culturilor în cele mai bune Doina Todea, Viorica Cor
C.A.P. Veţel, în frunte cu Popa, Lăscuţ Braţe, Dan Lo- condiţiuni. PENTRU 24 ORE doş, N. Ciucă (muzică popu
comuniştii, muncesc cu hăr ghin, Gaşpar Cioancă şi In cooperativa noastră — Vremea va fi frumoasă, cu Iară), Pavel Szabo, Vasil
nicie la întreţinerea culturi mulţi alţii. ne relata preşedintele — s-a cerul variabil ziua şl mai Cîlţea (solo instrumentişti
lor şi recoltarea furajelor. Preşedintele cooperativei a- trecut de cîteva zile şi se mult senin noaptea şi dimi Vasile Oros, Grete Morari
neaţa.
Grija şi responsabilitatea de gricole, tovarăşul Lazăr Gaş- munceşte intens şi la recol potrivit Vinlul va sufla slab la (rapsozi, recitatori). „Buche
şi
est
sud-est.
din
care dau dovadă se concre păr, ne spunea că ţăranii tarea furajelor. Zilnic se Temperaturile minime vor fi tele hunedorene“ au oferi
tizează în terminarea primei cooperatori, fiind stimulaţi află la muncă peste 15 coo cuprinse între 8 şi 12 grade, frumuseţi care au făcut spec
praşile manuale la porumb de avantajele muncii în a- peratori. Intre cei care au iar maximele Intre 22 şi 26 tatorii să se simtă ei înşiş
grade.
pe întreaga suprafaţă culti cord global, participă în început printre primii cositul participanţi la punctele d.
vată şi începerea praşilei a mod activ la lucru şi îşi dau lucernei se numără Mihai PENTRU URMĂTOARELE pe scenă (revelaţia copiilo
doua. Prima praşilă manua tot interesul pentru ca pră- Ştainer, Cornel • Mica, Adraş Şcolii generale nr. 1 Petri
la).
lă s-a încheiat şi pe cele 10 şitul să fie făcut la timp şi Bulea, Loghin Cătălina, Ro DOUA ZILE
Dar despre ceea ce a în
ha cultivate cu sfeclă fu în bune condiţiuni. Aceasta man Gaşpăr, Braţe Lăscuţ şi Vremea va fi in general fru semnat cu adevărat aceasti
rajeră. La cultura cartofu pentru- că s-au convins că alţii. Pînă în prezent s-a moasă şi călduroasă, cu cerul pasionantă întrecere artistici
lui. care ocupă o suprafaţă numai în acest fel se pot ob recoltat şi pus pe prepeleci temporar acoperit ziua şi mai ne-a relevat însuşi Artistul E-
de 15 ha, s-au aplicat două ţine producţii superioare ce- lucerna pe mai bine de 8 din mult senin noaptea şi dimi merit, Florin Comişel, pre
praşile. Intre cei mai harnici ior planificate şi cîştiguri cît cele 10 ha cultivate. Exem neaţa. După-smiaza sînt posi şedintele juriului „Buchete-
ţăranilor
cooperatori
Cooperatori şi care au ter mai bune pentru fiecare coo plul Veţel este demn de bile averse locale de ploaie,
din
minat primii praşila la car perator. Mecanizatorul Aurel urmat şi de cei din celelal însoţite de descărcări electri LUCIA LICIU
Momentul folcloric „Frumos
tofi, ■ sfeclă şi porumb se Cătălină a făcut şase lucrări te cooperative agricole de ce. dură pentru autenticitatea iuL u-i Ctaipu lui Neag" (municipiul Petroşani) a fost primit ou c&l-
află Ana Puiţ, Aurelia On- de întreţinere mecanică a producţie din judeţ. Foto: I. LEHOCZKY (Continuar# In pag. a 2-a) ‘Ţ