Page 18 - Drumul_socialismului_1972_06

reş»r*TO®BP3BTOw
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 414 © MARjl 6 IUNIE 1972

0 angajare ferma pentru a îndeplini res­

ponsabil sarcinile de producţie - obiectivul

Colectivele hunedorene - central al comuniştilor de la E.M. Aninoasa

Fir««!, adunarea activului rea superioară a partidului spunea, după încheierea lu­ din sectorul VIII — au de­
pus în acest an poate mal
crărilor : „Nu putem înmulţi
şl statului nostru le-a acor­
da partid de la E. M. Ani­
ferm în mmm bătălie muncitorească noasa a o trăsătură ceea ce dat în permanenţă acestui numărul cu de productivitatea pe multe strădanii decît în anii
absenţe
nemoti­
avut
—
trecuţi.
obţinute
Rezultatele
vate
muncitoresc
(în
constituie
detaşament
defini­
torie a lucrărilor în care adunare s-a arătat că nu­ exploatare pentru a afla cît nu sînt însă pe măsura a-
sînt antrenaţi comuniştii — mai gratuităţile de care be­ am pierdut. Absenţele ne­ cestor eforturi, dar noi vom
un caracter de analiză rea­ neficiază minerii Aninoasei motivate înseamnă dezorgani­ persevera, ne vom mobiliza
listă, militantă, autocritică reprezintă echivalentul unui zare, la nivelul brigăzilor, a şi mai mult pentru ca mina
CINCINALUL I¡MINTE DE în aprecierea rezultatelor de salariu şi jumătate pe an, a- formaţiilor de deservire mult Aninoasa să-şi îndeplinească
şl,
sarcinile de plan şl angaja­
sînt
absolute,
în
pe­
pierderile
dică,
cifre
deci,
pînă acum, dar şl de anga­
jare nu hazardată, ci pe te­
Angajamentul
Analizînd însă rezultatele
Dezbaterile din cadrul a-
meiurile realităţilor obiecti­ ste 9 milioane de lei anual)... mal mari“. mentele asumate“. colectivului
r? n ve, a potenţelor native ale minei este de a extrage în
; ‘i ».w«*« «mw yi acest an 4 000 tone de căr­
tradiţii
jalameltB Eewsîe » lealizăii dsK prestigiu ■ iniţiative valoroase a Fapte erai« acestui colectiv cu caracte­ bune peste sarcinile de plan.
de
Această
hărnicie.
---- * --------------- -------------------------~~------- ¡f—¡'V ... .............. }1 ristică răspunde spiritului Iulie 1972 Adunări generale Deocamdată exploatarea
documentelor Conferinţei Na­ minieră are un minus. El
ţionale din decembrie 1967, ale comuniştilor trage înapoi realizările pe
Cu o lună îrva inie de termen ale Congresului al X-lea al CONFERINŢA bazin. Dar există posibilităţi
In activitatea desfăşura­ P.C.R., spiritului activităţii şi aie activelor şi hotărîre pentru a ieşi din
diurne a conducerii partidu­ NAŢIONAtĂ acest impas.
tă pentru contractarea de
lui nostru. Este necesar pentru a-
animale şl produse anima­ „Adunarea activului de A P.C.R. dfc partid ceasta — arătau tovarăşii
liere în satul Prăvăleni, Lucrătorii SJA Deva eu îndeplinit plenul partid da astăzi — se arăta Constantin Moraru, directo­
un preţios sprijin ÎI dau în informarea prezentată de rul minei, şi Gheorghe Feier,
comuniştii Pasou şl Gheor- Dumitru Her, secretarul co­ secretar al comitetului mu­
mitetului de partid al minei muncii colectivului nostru dunării de activ au avut un nicipal de partid Petroşani
ghe luga. Cetăţenii aces­ — îşi propune să analizeze trebuie să arătăm că acestea caracter angajant. Minerii —■ să se insiste pentru în­
tui sat de munte au con­ le lucrări şi venituri pe primul semestru în profunzime modul în ca­ nu s-au ridicat, în toate ca­ şefi de brigadă Aurel Cris- tărirea disciplinei în pro­
tractat cu întreprinderea re comuniştii de la mina zurile, ia nivelul sarcinilor tea şi Vasile Mereuţă s-au ducţie, pe creşterea răspun­
indu iei laptelui din Si- noastră au muncit pentru în­ posibilităţilor create...”. angajat să dea pînă la Con­ derii faţă de angajamentele
Anul acesta, datorită măi- semestru el acestui an cu o sporirea rodniciei pămîntu- făptuirea sarcinilor ce le-au Da, într-adevăr, colectivul ferinţa Naţională a partidu­ luate, faţă de flecare cuvînt
meria 1 300 litri lapte de spus, pe întărirea muncii
surilor luate pentru mai bu-, lună înainte de termen. O lui, ca agricultura ţării noas­ stat în faţă în perioada ani­ minei Aninoasa a înregistrat lui cîte 1 000 tone de cărbu­
vacă. Un bun exemplu în na organizare şi desfăşurare contribuţie de seamă la do- tre să devină o agricultură lor 1967—1972... Ne propu­ în acest an o răminere în ne peste plan, inginerii şefi colective a organelor de con­
această privinţă îl dă în- a muncii, a folosirii cu ma­ bîndirea acestui succes de intensivă, de mare randa­ nem, de asemenea, să sta­ urmă care nu îi stă în obi­ de sectoare Cornel Capri- ducere dusă pînă la amănun­
ximum de randament a ca­ prestigiu şi-au adus mecani­ ment, să-şi sporească tot mai bilim măsuri care să condu­ cei, care confruntă conştiin­ ţescu, Constantin Fiorea, tul concret, pe creşterea res­
pacităţii tractoarelor şi ma­ zatorii secţiilor din Şoimuş, mult contribuţia la aprovi­ că la continua îmbunătăţire ţa comuniştilor, a tuturor Teodor Cosma să recupereze ponsabilităţii personale a
şinilor agricole din dotare, Ilârău, Cristur şi Deva, pre­ zionarea populaţiei cu produ­ a întregii noastre activităţi muncitorilor, inginerilor şi Integral sau parţial minusul fiecărui comunist.
lucrătorii S.M.A. Deva — cum şl muncitorii care au a- se agroalimentare, la forma­ în scopul realizării ritmice tehnicienilor de aici. Rămî- din primele 5 luni, secreta­ La adunarea activului de
naţional.
Acor­
mecanici,
şi
U.T.C.
nerealiză-
Fruntaşi la tractorişti ingineri şl sudori, sigurat întreţinerea parcului buna rea venitului atenţia executării a sarcinilor de plan şl a an­ a- nerea productivităţii planificate rul organizaţiei Nagy, a a- partid de la E. M. Aninoasa
se
a
datoreşte
dezbătut,
de
cu
asumate
s-au
în
consecven­
gajamentelor
a
toată
tehni­
funcţionare
dăm
strungari,
rii
Tlberiu
minei,
cieni — dovedind o înaltă maşini şl tractoare. în continuare, la timp şi de cest an, creării condiţiilor — cu toate implicaţiile ei nunţat adunarea că tinerii ţă, şl laturile activităţii po-
responsabilitate faţă de sar­ Aş dori să subliniez şi bună calitate, a lucrărilor de pentru desfăşurarea normală financiar-eeonomice — şi la din sectorul IV au hotărît litico-educaţionale desfăşura­
ne
că,
te­
pregătim
originea
au
contractări cinile ce le revin în sporirea faptul agricole, paralel cu lucră­ o întreţinere, pentru recoltarea In­ a producţiei în viitorii ani generat-o cauzelor care in­ să organizeze o zi de pro­ te de această mare organi­
producţiei agricole, au execu­
rile
acordat
am
ai cincinalului“.
zaţie de partid hunedoreană.
meinic
ducţie
întimpina-
în
oarecum,
stă,
mărită
tat la timp întregul volum de mare atenţie şl executării o- tr-o perioadă de timp cit mai Şi, după ca informarea a consecvenţa comitetului oa­ rea acestui Istoric eveni­ A străbătut, din dezbateri,
lucrări de pregătire a terer blectlvelor de investiţii — scurtă şi fără pierderi a ce­ evidenţiat că în perioada a- menilor muncii pentru fina­ ment (urmată, desigur, de hotărîrea comitetului de par­
nulul, de fertilizare, însămîn- construcţia de ateliere meca­ realelor păioase. In acest nalizată producţia minei a lizarea deciziilor luate. Aşa altele), Ştefan Puşcaş, se­ tid, a comuniştilor de a mo­
ţare şi întreţinere a culturi­ nice în mal .multe secţii, a- scop am luat măsuri Şi la crescut cu 27,6 la sută — s-a subliniat în adunarea ac­ cretar de organizaţie de ba­
lor. menajarea de platforme be­ ora actuală întregul utilaj — biliza întregul colectiv la
*ăşi familia comuniştilor Folosind in mod raţional tonate pentru reglajul maşi­ ca urmare a eforturilor sus­ tivului de partid. S-a mal ză din sectorul II, a arătat ridicarea prestigiului minei
Pascu. Această familie a 21 combine, 8 prese de ba­ ţinute de investiţii şi a precizat că la rămînerea în că toţi membrii de partid şi realizarea sarcinilor de
şi cu randament sporit par­ nilor, a parcajelor şi împrej­ muncii colectivului — ea a din sector se vor mobiliza
contractat 400 litri lapte Ş cul • de maşini şl tractoare, muirea secţiilor de mecani­ lotat pale, 6 batoze, 20 se­ consemnat: „Minerii Văii urmă a mai contribuit şi in­ plan în cinstea Confer-Â'toi
de vacă şl £00 kg brînză mecanizatorii noştri au făcut zare. Execwtîndu-le în regie mănători pentru cereale, 18 disciplina ; aproape 4 000 de pentru a recupera rămîne­ Naţionale a partidului 'T ’ a
printre
şi
cei
telemea, din care a şi li­ lucrări de pregătire a terenu­ proprie, cea mal mare parte grape cu disc, precum şi alte Jiului, Aninoasa, care cunoscut absenţe nemotivate şi nu­ rea în urmă. „Comuniştii din celei de-a 25-a aniversări a
din
maşini agricole — a fost re­
au
vrat 200 kg. De asemenea, lui pe 1 858 ha, fertilizare, a lucrărilor de construcţie vizuit şi reparat. De ase­ şi s-au bucurat de sprijinul meroase alte perturbări in sectorul nostru — spunea Republicii.
participant
la
Marin Jifcu, membru al bi­
Un
producţie.
a mai contractat cu statul precum şl combatere a bo­ s-a făcut şl se face prin menea, s-au revizuit şi repa­ şi ajutorul pe care conduce­ adunarea activului de partid roului organizaţiei de bază I. MIRZA
4 tăuraşl şl a livrat 3, în- lilor şi dăunătorilor la se­ munca patriotică a mecaniza­ rat tractoarele care vor fl fo­
casînd suma de 8 000 lei. mănăturile de toamnă, la torilor. Asemenea obiective losite în campania de vară.
Din livrarea porcilor şi culturile de primăvară şi în se află în construcţie la Şoi­ Pînă 1a 1 iulie vor fl ter-
berbecuţilor contractaţi va livezi. Au fost însămînţate muş, Deva şi Cristur. Ate­
914 ha cu porumb, 174 ha cu lierul mecanic de la Hărău mîŞste şl date în folosinţă a- La Grădiştea de Munte
realiza un venit de peste cartofi, 100 ha cu sfeclă de a fost terminat şi dat de cu- telierele mecanice de la Şoi­
10 000 lei. Totalul venitu­ zahăr, precum şl 614 ha cu rînd In folosinţă. muş şi Cristur — cu o lună
rilor pe care le va realiza alte culturi. In acelaşi timp In cinstea Conferinţei Na­ mai repede faţă de plan •—
această familie din creş­ s-au executat lucrări de în­ ţionale a parttduîui şi împli­ iar cel de la Deva spre sfîr-
terea şl valorificarea ani­ treţinere cu sapa rotativă pe nirii unui sfert de veac de şitul lunii iulie. De aseme­
malelor şl produselor ani­ 526 ha, prăşitul mecanic pe la proclamarea Republicii, nea, se vor realiza economii S-su inaugurat două edificii cvitsr
maliere trece de 40 000 lei. 810 ha porumb, 176 ha cartofi mecanizatorii noştri — mîn- la combustibil, lubrifianţl şl
Iată deci că această în­ şi 55 ha sfeclă de zahăr. In drl că fac parte din noul de­ cheltuieli generale de peste
deletnicire este un Izvor acest fel staţiunea noastră a taşament al clasei muncitoa­ 300 000 lei.
bogat de venituri pentru reuşit să-şi realizeze întregul re care munceşte pe ogoarele Avem convingerea că mo- La Gr&diştea da Munte,
toţi ţăranii cooperatori. volum de lucrări agricole patriei, detaşament apărut şi bilizîndu-ne şi mai mult for­ sus, pe x>echi pămtnturi da­
contractate cu unităţile din format în procesul de ţele, folosind din plin capa­ cice, a avut loc, duminică,
IOAN COTOI cadrul consiliului intercoope- transformare socialistă a a- citatea maşinilor şi tractoa­ sărbătoarea inaugurării şco­
ratist Deva, precum .şi veni­ griculturii — vor munci cu relor, vom reuşi să ne înde­ lii generale de 4 ani şi a
turile planificate pe primul toată puterea lor pentru în­ plinim şl să depăşim anga­ căminului cultural — g,dificil
jamentele asumate, să ne a- care marchează o însemnată
făptuirea sarcinilor pe care ducem o contribuţie substan­ cotitură in viaţa satului res­
partidul le-a pus în faţa a- ţială la sporirea producţiei a- pectiv. Au fost prezenţi la
j griculturli în acest cincinal, sărbătoarea inaugurală de la
c pentru traducerea In viaţă în grtcole.
■ mod neabătut a politicii a- Grădiştea de Munte tova­
grare a partidului, să con­ Ing. AUREL CHIR1LA răşii Cornel Stoica, in­
tribuie prin munca lor la directorul S.M.A. Deva spector general al Inspecto­
ratului şcolar judeţean, Petre
Ţirău, vicepreşedinte al Co­
mitetului pentru cultură şi
educaţie socialistă al judeţu­
Perfecţionarea lui Hunedoara, reprezentanţi
ai organelor locale de partid
şi de stat, numeroşi invitaţi
vă—preocupare de prim din partea unor întreprin­
deri şi instituţii, zeci de lo­
ordin a colectivelor cuitori din oraşul Orăştie şi
satele învecinate.
Noua şcoală generală şi
industriale hunedorene căminul cultural se înscriu
cu majuscule in istoria satu­
lui, construcţia acestor lăcaşe cămin cultural nu se pome­ tuagenarul Stănilă Luncan. Şcoala generală dfn Ludeştii
fiind ea însăşi un exemplu nise... După luarea hotăririi care nu are nici copii, nici de Sus şi acum Şcoala gene­
i (Urmare din pag. 1) care întreprindere să se în­ viu de dăruire şi abnegaţie a fost ales un comitet de nepoţi. Acest bătrin a vrut rală şi căminul cultural din
cadreze compartimentele umană, o pildă de rară fru­ construcţie şi s-a trecut la
dra“ Orăştie eto. Un aport C.T.C. cu personal califi­ museţe de ceea ce înseamnă muncă cu doi ani şi jumă­ să lase o părticică din el in Grădiştea de Munte. Promo­ la
tor
măreţia celor două lăcaşe ca­
participant
activ
şi
deosebit In obţinerea aces­ cat, capabil să intervină în efortul colectiv al oamenilor tate in urmă. re vor dura ani îndelungaţi.
tor rezultate l-au avut or­ procesul de producţie pen­ care construiesc societatea Cele 1 500 de zile de mun­ La efortul colectiv al locui­ înfăptuirea noului în satul
ganizaţiile de partid şl sin­ tru asigurarea calităţii ce­ din Munţii Orăştiei, învăţă­
dicat care au mobilizat ca­ rute şi să folosească efi­ socialistă multilateral dezvol­ că patriotică efectuate de să­ torilor din Grădiştea de torul Ioan Şerban şi-a legat
drele tehnice din întreprin­ cient aparatura de măsură tată. Să redăm pe scurt a- teni vorbesc de la sine de­ Munte s-au adăugat ajutorul pentru totdeauna numele şi
deri şi comitetul oamenilor şi control din dotare. Or­ ceastă istorie... spre hărnicia locuitorilor din acordat de stat, sprijinul ce­ destinul de Grădiştea de
muncii pentru întărirea ganizaţiile de partid, prin Satul Grădiştea de Munte Grădiştea de Munte. Aproape tăţenilor din Costeşti, ajuto­ Munte.
controlului pe fazele proce­ comisiile lor economice, are 55 de „fumuri", răsfira­ că n-au lipsit de la nici o rul deosebit al U.E.l.L. O- După şedinţa festivă de
sului de fabricaţie, respec­ şi-au propus să studieze şi te pe văi împădurite şi coa­ lucrare cetăţenii Traian Dăn- răştie. inaugurare, pe scena căminu­
tarea instrucţiunilor de lu­ să organizeze pînă la Con­ me de munţi, în condiţii de ciulescu, Pavel Şerban, A- Dintre aceste chipuri şi lui cultural au urcat artiştii
cru şi proceselor tehnologi­ ferinţa Naţională experi­ izolare deosebită. Singurul dam Podea, Ionuţ şi Mihăi- fapte luminoase se desprin­ satului de la copii pînă LV'
ce în vederea obţinerii u- mentarea şi extinderea sis­ mijloc prin care se poate a- lă Herban, Aurel Inuşescu. de un puternic caracter li­ cei mai vîrstniai, prezentind
nor produse de calitate su­ temului de verificare a ca­ junge şi pleca din sat este Romulus Garaiacu, Mihăilă man, un exemplu de conto­ cu măiestrie un spectacol i-
perioară. S-a introdus şi lităţii produselor prin au­ trenuleţul forestier. Cu toate Bogdan, Dumitru Dăneasă, pire a omului cu viaţa nedit. Aproape toţi sătenii
extins metoda autocontrolu­ tocontrol, la cît mai multe aceste greutăţi naturale, cele Vasile Pantiloiu, Miron Ma- au evoluat pe scenă. La
lui pe faze de fabricaţie, semifabricate, produse in­ 30 de familii localnice şi 25 rinca şi mulţi alţii. Ar tre­ locurilor in care trăieşte, a- muncă — toţi sătenii, la via­
fapt ce a condus la dimi­ termediare şi faze de lucru, de familii de forestieri, sta­ bui să cităm aici fiecare nu­ nume acela al învăţătorului ţa culturală a satului —
nuarea remedierilor ce se prin creşterea răspunderii tornicite pe vatra satului, au măr de casă din Grădiştea Ioan Şerban, directorul şcolii toţi! Aceasta exprimă dura­
execută la produsele finale. salariaţilor faţă de munca hotărît să construiască in sa­ de Munte, fiecare nume de din Grădiştea de Munte. De bilitatea unei colectivităţi,
Organizaţiile de partid şl depusă şi asigurarea calită­ tul lor o nouă şcoală şi un sătean. lată un fapt care numele acestui uni se leagă sudura sufletească ce există
sindicat desfăşoară o susţi­ ţii cerute. Se are de aseme­ cămin cultural. Şcoala care spune multe despre acest en­ „naşterea“ mai multor edifi­ Intre aceşti oameni. Aşa pot
nută muncă politică şi edu­ nea în vedere Introducerea exista era clădită, cu mulţi tuziasm general in muncă: cii de invăţămint şi cultu­ fi învinse orice greutăţi!
cativă pe linia îmbunătăţi­ în programele de califica­ ani in urmă, din lemn şi a- la cioplirea lemnului a par­ ră : Şcoala generală şi cămi­
rii calităţii produselor, a- re şi reciclare a personalu­ meninţa să se dărime. De ticipat, printre alţii, şi sep­ nul cultural din Costeşti, MARIN NEGOIJA
plicînd noi forme eficierţ- lui din întreprinderi a unor
te. Astfel la I.P.B. Bîrcea, teme referitoare la posibili­
I. M. C. Bîrcea, „Visează” tăţile concrete şi necesita­
Lupenl au fost înfiinţate tea îmbunătăţirii calităţii
cercuri de calitate, în ca­ produselor realizate, a mij­
drul cărora personalul teh­ loacelor şl metodelor mo­ zbînda prestigioasă a artei
nic şl muncitoresc analizea­ derne folosite pe plan mon­
ză unele aspecte privind ca­ dial pentru controlul cali­
litatea şi propune măsuri tăţii. In acţiunea de norma­ (Urmare din paa 1) asupra repertoriului original
pentru îmbunătăţirea aces­ re a muncii, conducerile în­ românesc. In al doilea rînd
teia. In unităţile miniere, treprinderilor şi-au prqpuş — continuitatea în mişcarea
de asemenea, iniţiativa să introducă alături de ele­ lor hunedoreno“ în întrece­ artistică de masă, care ţine
„Nici un vagonet de mine­ mentele cantitative şi cri­ rea dintre cele trei munici­ vie flacăra artei între mari­
reu rebutat” dă rezultate terii care să vizeze stimula­ pii. le concursuri, ceea ce face
pozitive. rea muncitorilor pentru îm­ — Aş dori de la bun în­ ca perfecţionarea şi gustul
In preajma Conferinţei bunătăţirea calităţii produ­ ceput să felicit Iniţiativa — să fie cultivate permanent în
Naţionale a partidului, co­ selor, iar organizaţiile de e unică în ţara noastră, o în­ vibraţia pentru frumos. In
lectivele industriale hune­ partid şi sindicat vor de­ trecere artistică lnterrnunicl- al treilea rînd, apreciez per­
dorene, în frunte cu orga­ termina conducerile între­ pală —, să felicit organiza­ manenta preocupare a orga­
nizaţiile de partid, depun prinderilor să asigure asis­ torii şl realizatorii. „Buche­ nizatorilor pentru arta ama­
serioase strădanii pentru a tenţa tehnică necesară pe tele hunedorene“ au demon­ torilor. Mărturisesc că, partl-
ridica la cote superioare toate schimburile, pentru a strat că în judeţul dumnea­
valenţele calitative ale pro­ asigura fabricarea unor voastră există forţe artistice clpînd la cele trei etape ln-
ducţiei. Organizaţiile de produse de cea mai bună mart, multe, şi sînt convins termuniclpale, m-«m simţit
partid şi comitetele oame­ calitate. că mai sînt şi alto valori ca­ în faţa unui adevărat serial
nilor muncii îşi îndreaptă Fără îndoială, acest an­ re aşteaptă să fie puse în lu­ muzical-artistic, aşteptînd cu
atenţia şi acţionează hotă- samblu de strădanii şl mină. Acest unic concurs a încordare surprizele. Şi ele
rît pentru ca producţia in- preocupări colective va con­ relevat trei aspecte excep­ s-au relevat în toată frumu­
dustială şi de construcţii duce la obţinerea în jude­ ţional de importante : In pri­ seţea lor. Aştept cu încrede­
pe 1972 şi anul viitor să ţul nostru a unor rezultate mul rînd revitalizarea for­ re ediţia viitoare a „Buche­
nu fie contractată fără pre­ calitative la nivelul anga­ maţiilor, interesul pentru telor hunedorene' care, des-
vederea tuturor specificaţi­ jamentelor şi realizărilor tradiţia corală, şi aici aş re­ făşurîndu-se în preajma ce­
Matriţerul Ioan Berci de la F. C. Orăştie lucrează în fatal­
ii de peste 20 de ani, timp în care s-a situat mereu printre ilor privitoare la calitate, cantitative ce se vor rapor­ marca unirea unor forţe în lei de-a 25-a aniversări a Re­ Alături de celelalte formaţii care au evoluat în cadrul „Bu­
'untaşi. Precizia şi calitatea lucrărilor sale, exemplu de disci- atît pentru aprovizionare ta în cinstea Conferinţei unităţi mai mari care au re­ publicii, va aduce cu sigu­ chetelor hunedorene“, grupul vocal al sindicalului invăţămint din
linâ, abnegaţia şi devotamentul său în soluţionarea dezideratelor cit şi ia produsele care se Naţionale a P.C.R. şi a a- Deva s-a remarcat priit armonie, acurateţe interpretativă, cule-
tliricii slnt citeva caracteristici cu care comunistul Ioan Berci zultate finite mult mai valo­ ranţă în aria tezaurului ar­ grlncl şi dc astă dată aplauzele publicului.
t , aBă angrenat in marea bătălie pentru a intimpina Conferin- vor livra. Comitetele muni­ niversării sfertului de veac roase şi a formaţiilor cor şi tistic noi valori şi va face,
1 Naţională a partidului şi cea de-a 25-a aniversare a procia- cipale şi orăşeneşti de par­ de la proclamarea Repu­ orchestră. Aş vrea să reco­ ca şi de astă dată, din aceas­ Foto: I. LEHOCZKY
tăvli Republicii cu fapte deosebite, prestigioase. tid au în vedere ca la fie­ blicii. mand, aici, mal multă grijă tă întrecere să ciştige arta.