Page 2 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 2

l®3S£KaaSBSa2E®2S                                                                                                                                                                                                           wjj .uiiMiiuwanasB^ jsa^w
                                                                   5EEC                                    scwsswbbsbj
         2
                                                                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 410 © JOI 1 IUNIE 1972



                                                                                                                                                               1 I U N I E



                                                                                                                                                                                                                Ziua Internaţi



                                         INSUFLEŢITOAREA DEVIZA                                                                                                             pentru apărarea copilului




                          A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE                                                                                                        Bună  dimineaţa  lujeri  ai  vie­
                                                                                                                                                                 Bună  dimineaţa,  copilărie  I
                    T   -----------1-,  |  ...................................  ,,  jP______________________________________________________________________________________  ţii  I  V-am  aşteptat  în  zorii   DE 1 IUNIE
                                                                                                                                                               acestei   înălţătoare   veri   să
                                                                                                                                                               vă  strîngem  la  piept,  să  vă
                                                                                                                                                               sărutăm  obrajii  şi  să  vă  u-
              CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN!                                                                                                                    răm  —  aşa  cum  e  datina  ia                  M A M E I                             i I
                                                                                                                                                               noi  —  „să  creşteţi  mari  !".
                                                                                                                                                               Aţi  mai  crescut  cu-o  palmă
                                                                                                                                                               de  anul  trecut,  şi  cîtă  hrană
                                                                                                                                                               sufletească   n-am   adunat   în     Rămin copil, cu tine, şl-acum, ajuns bărbat,
                                                                                                                                                                                                    înduioşat mă-nvălul cu-arome în amiezi,/
                                                                                                                                                               noi,  în  timp  ce  vă  călăuzeam
                      11
            H  B *     i "   '' '                                             „,<■Mm^ri^VWîitwrJii-^~iTiSnrTii^nwiiüûr^-*r*--'i'rrrfir»Hiw~ií¿^iTraS¿ii>iii>Sjjiâiwtjw.iViu:j>i■■jüu^âljLajijllÜ-IT.*ij-u.i ujjXl__iCùlL JXu-ÚjXjjjjjuuu*uauu—
                                                                                                                                                                                                    In amintiri mă legeni, pe drumul ce-l străbat,
                                                                                                                                                               dezvoltarea, modelarea !
                 àpnsnie concrete m Realizări de presffgiii m Iniţiative valoroase » Fapte eroice                                                                Dimineaţa   acestei   zile   săr­  Şl faci să crească rodul in pomii din livezi...
                                                                                                                                                               bătoreşti  a  răsărit  sub  zodia
                                                                                                        v        am»n*mm>  »  n  «  «  n  —     — —-—------            ■•• —     altor   împliniri   înscrise   cu
                                                                                                                                                               izbînda   palmelor   noastre   sub   Tu creşti, în fii şi fiice, odorul cel mai drag
                                                                                                                                                               arcada  celui  de-al  doilea  an     Şl-n luptă arzi in inimi, cu freamătul de steag,
                                                                                                                                                               al   cincinalului^   L-am   vrut,    Sădeşti statornicie, cind mă aştepţi în prag
                                                                                                       Pe şantierul barajului                                  acest  an,  mai  plin,  mai  rod­    Şl înfloreşti nădejdea în cel mal sterp meleag.
                                                                                                                                                               nic,  şl  va  fi  mai  plin  şi  mai
                                                                                                                                                               rodnic.  Pentru  voi  îl  pregă­
                                                                                                                                                               tim,  ca  să-l  punem  la  treap­    Tu, mamă, eşti lumină, căldură, vatră, casă,
                                                                                                             „Valea de Peşti"                                  ta  ţării  în  care  v-aţi  născut,   Balada te evocă şl clara zi de vară,
                                                                                                                                                               în  care  creşteţi  şi  în  a  cărei
                                                                                                                                                                                                    Şl florile, seninul şl plinea de pe masă,
                                                                                                                                                                        sînteţi
                                                                                                                                                                               aşteptaţi
                                                                                                                                                               grădini
                                                                                                                                                                                        să
                                                                                                                                                               sădiţi   florile   viitoarelor   iz-   Iar gliei ii dai nume de PATRIE, de ŢARĂ I
                                                                                                                                                               bînzi.   Sînteţi   grădinarii   de                                    IRIMIE STRAUŢ
                                                                                                            Revărsare de                                       mîine  ai  acestui  pămînt  ro­
                                                                                                                                                                            care
                                                                                                                                                                                 bunicii
                                                                                                                                                                                        şi
                                                                                                                                                               mânesc,
                                                                                                                                                                        pe
                                                                                                                                                                                                                            pe  care  au  visat-o  înaintaşii,
                                                                                                                                                                                                                                                  visului.
                                                                                                                                                                                                                                         realitate
                                                                                                                                                                                                                                    dat
                                                                                                                                                                                                                                a
                                                                                                                                                                                                                            el
                                                                                                       hărnicie si dăruire                                                                                                  Sub   ocrotirea   iui   desprindeţi
                                                                                                                                                                                                                                      dragostei
                                                                                                                                                                                                                            alfabetul
                                                                                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                                                                                                                    ţară,
                                                                                                                               9                                                                                            alfabetul   păcii,   prieteniei   şi
                                                                                                                                                                                                                            înţelegerii.   Sînteţi   copiii   din
                                                                                                          muncitorească                                                                                                     acel  colţ  minunat  de  pe  Ter­
                                                                                                                                                                                                                            ra,  care  n-aţi  auzit  zvon  de
                                                                                                                                                                                                                                            silabisit
                                                                                                                                                                                                                                   care
                                                                                                                                                                                                                                        aţi
                                                                                                                                                                                                                                                    cu­
                                                                                                                                                                                                                            armă,
                                                                                                                                                                                                                            vîntul   scump   „ma-ma",   în
                                                                                                                                                                                                                            armonia   silabelor   „pa-ce".   Şi
                                                                                                    Cînd   liniştea   pădurilor   a   la  Bicaz  şi  Argeş  ;  excava-                                                      pentru   această   caldă   armonie
                                                                                                  început   să   fie   tulburată   de   toriştii  Vasile  Ciocan  şi  An­                                                   de  cuvinte,  lui,  partidului,  îi
                                                                                                  zgomotul   puşcăturilor   şi   al   drei Pronoza — mai tineri                                                             închinăm,  noi  şi  voi,  fiii  noş­
                                                                                                  camioanelor,   pe   drumul   de   —   au  -învăţat  doar  aici  ade­                                                      tri, întreaga noastră vrere.
                                                                                                  la  Uricani  la  Valea  de  Peşti,   vărata  meserie  ;  şoferii  loan                                                      Ştim  că  voi,  cei  care  pur­
                                                                                                  un  proaspăt  absolvent  al  fa­  Sas   şi   Constantin   Moraru                                                          taţi  în  jurul  gîtului  un  crîm-
                                                                                                  cultăţii   de   hidrotehnică   pă­  nu-şi   mai   aduc   aminte   de                                                      pei   din   purpurul   steagului
                                                                                                  şea   agale,   făcîndu-şi   zeci   vremea   cînd   conduceau   pe                                                         nostru   de   izbînzi,   aţi   pornit
                                                                                                  de    planuri.   II   năvăleau   asfalt.  S-au  obişnuit  cu  liniş­                                                      cu  paşi  siguri  spre  calea  pe
                                                                                                  gîndurile  :  Oare  ce  oameni  va   tea   pădurilor,   a   serpentinelor                                                 care  vă  veţi  împlini  ca  cetă­
               Dulgherul   Francise   Laszlo   I.   împreună   cu   formaţia   sa   de   lucru,   obţine,   zilnic,   succese   de   Sntîlni  pe  şantier  ?  Cum  vor   tăiate   în   piatră   dură...   Pen­              ţeni   demni   ai   acestei   ţări.
           prestigiu   pe   şantierul   ile   construcţie   al   furnalului   nr.   0.   In   21   do   ani,   de   cind   lucrează   la   I.C.S.                                                                           V-am    auzit   chemarea-deviză
           Hunedoara, Francise Laszlo I nu a avut nici o absenţă nemotivată.                      fi   coordonate   lucrările  ?  Ce   tru  că  la  Valea  de  Peşti  se
                                                                                                  „talie" va avea barajul ?      înscrie   o   nouă   epopee.   Se                                                          cu  adîncă  semnificaţie  de  no­
                                                                                                    ...De  atunci  au  trecut  mai   construieşte   un   unicat,   se                                                       bleţe   şi   umanism,   cu   care
                                                                                                  bine  de  trei  ani.  11  regăsim   munceşte   altfel,   se   contopesc                                                   mergeţi  pe  acest  drum  :  „In
                                                                                                  azi   pe   inginerul   Mihai   Ne-   conştiinţe,   se   modelează   ca­                                                   fiecare  zl  din  viaţa  de  pio­
                                                                                                  feru   pe   creasta   barajului   de   ractere,                                                                           nier,  o  faptă  demnă  de  un
                                                                                                  la  Valea  de  Peşti,  la  numai      — Viitorul barajului apar­                                                          viitor comunist !“.
                                                                                                  cîţiva   metri   de   cota   finală.   ţine unor folosiri complexe                                                          Cîte   fapte   ale   răspunderii
                                                                                                  Maturizat,   cu    experienţa   —   ne  explică  Mihai  Ştefăni-                                                          şi   responsabilităţii   etice   şi
                                                                                                  muncii   şi   a   vieţii   dobîndită   ţă,   secretarul   comitetului   de                                                civice  n-aţi  înscris  sub  aceas­
                                                                                                  în  angrenajul  pe  care-1  naşte   partid   al   şantierului.   Sîntem                                                   tă   educativă   deviză   I   Sînt
            BOŞOROD.    Comitetul   e-   ganizat  două  centre  de  co­  din  satul  Urslci,  Vasile  Bă-   construirea   oricărui   nou   o-   conştienţi   de   acest   lucru.                                            poate   mărturiile   cele   mai
          xecutiv  al  consiliului  popu­  lectare   a   linii   contractate.   luşe,  cu  75  kg,  loan  Monu,   biectlv,  şeful  de  lot  pare  să   De  aceea,  paralel  cu  barajul                                     limpezi,  mai  curate,  mai  trai­
          lar,   sprijinit   şi   îndrumat   Pînă   acum   am   colectat   cu  85  kg,  Ilie  Monu,  cu   fie  destul  de  afectat  că  tre­  urgentăm   lucrările   Ja   ma­                                               nice,   mai   înălţătoare   şi   mai
          de   comitetul   comunal   de   7  800  kg  de  lină.  In  preda­  75   kg,   din   satul   Alun.   buie   să   vorbească   despre...   gistrală,   la   staţia   de   epura­                                     frumoase  cu  care  păşiţi  de  pe
          partid,  a  desfăşurat  o  mun­  rea   linii   contractate   şi   a   Gheorghe  Bodea,  cu  00  kg,   început.         re,  staţia  de  tratare  şi  ame­                                                         acum   la   împlinirea   voastră,
          că  susţinută  pentru  a-şi  a-   calităţii  acesteia  se  eviden­  loan  B.  Grecu,  cu  128  kg,   —   începutul   e   acelaşi   najările   pe   verticală.   Lîngă                                             la împlinirea ţării.
          duce   contribuţia   la  realiza­  ţiază   ţăranii   cooperatori   Nicolae  S.  Grecu,  cu  70  kg   pentru   oricare   constructor   :   lucrările   de   la   Valea   de                                       -   Acum,   în   ceas   de   sărbă­
          rea  fondului  central  de  li­  Ion  Burzan,  care  a  contrac­  şl alţii.             nopţi  nedormite  din  cauza  a   Peşti   vor   veni   alţi   oameni,                                                     toare,   cînd   ne   simţim   mal
          nă.  In  acest  scop  au  fost   tat  şi  predat  30  kg  lină,   In   zilele   care   urmează   sute  de  întrebări  la  care  îţi   vor   admira   monumentalfta-                                               mult  -  chemaţi  să  vă  apărăm-,
          iniţiate  şi  organizate  discu­  loan  Dăniloi,  cu  23  kg,  Se-   cetăţenii   comunei   noastre   cauţi   răspuns.   Cu   timpul,   tea   lucrării.   Vor   bănui   oare                                       să  vă  ocrotim,  vă  mărturisim
          ţii  cu  crescătorii  de  oi,  lă-   bastian   Dimulescu,   cu   52   vor   livra   în   plus,   peste   lucrurile   îşi   capătă   limpezi­  revărsarea   de   patos   a   sute­                                 că   dragostea   noastră   vă   va
          murindu-i   asupra   avantaje­  kg,  Moise  Petric,  cu  37  kg,                        me,   devin   fapte   cotidiene;   lor  de  constructori  de  acum,                                                       călăuzi  neîncetat,  ca  un  ne­
          lor  economice  ce  le  dobîn-   iar   din   sectorul   individual   cantitatea   contractată,   încă   întrebările   nu-ţi   mai   dau   strădania   lor   de   a   modifica                                     auzit   cîntec   de   leagăn,   un
          desc   vînzind   surplusul   lor   Nechifor  Toncea,  cu  120  kg.   200 kg de lină.    tîrcoale aşa des ca înainte.   natura   în   corelaţie   cu   pre­                                                        neauzit,   dar   responsabil   cîn­
          de   lină   organelor   care   se   Ilie  T.  Părău,  cu  120  kg,                        —  Adică ?                   tenţiile viitorului ?                                                                      tec.
          ocupă   de   contractarea   linii.   Ionel  V.  Ursic,  cu  73  kg,   IERONIM GRECU       —    Realizăm   lucruri   care   ...Gîndurile   succed   gînduri.                                                         Priviţi-ne,   dragi   copii,   în
          In cadrul comunei s-au or-  Iacob FI. Ursic, cu 80 kg,      primarul comunei Boşorod    nu   s-au   realizat   pînă   acum.   Inginerul   Mihai   Neferu   se   străbunicii   voştri   l-au   apărat   bucuria   şi   nădejdea   noastră   această   dimineaţă,   cu   purita­
       v_.                                                                                  J     Şi  asta  ne  dă  putere  şi  în­  gîndea  ce  talie  va  avea  ba­  cu  preţul  vieţii  şi  cu  nădej­  şi  a  ţării,  cînd  aţi  văzut  lu­  tea   vîrstei   şi   a   frumuseţii
                                                                                                  credere  mai  ales  acum  cînd   rajul.  Acum  îl  găseşte  de  o   dea  că  voi  veţi  şti  să  le  pre­  mina  zilei  în  seninul  socia­  voastre   sufleteşti   şi   luaţi   de
                                                                                                  întregul   popor    întîmpină   mărime   obişnuită   pentru   ţuiţi  jertfa  şi  să  faceţi  din   lismului   biruitor,   sub   flamu­  la   noi   exemplul   faptei,   bu­
                                                                                                                                                                                                                                    zîmbetul,
                                                                                                  Conferinţa   Naţională   a   parti­  puterea   lui   şi   a   oamenilor   munca   pentru   dragostea   dc   ră  de  purpură,  şi  fiecare  pas,   nătatea,  Aflîndu-le   la  tăria   ome­
                                                                                                                                                                                                                                               noi,
               Puternic factor mob                                                       m        dului  cu  un  noian  de  fapte   treabă  dacă  „Valea  de  Peşti"   vostru de viaţă.       ocrotit   şi   îndrumat   de   acel   luaţi-le  spre  a  le  purta  ca
                                                                                                                                                                                                                                                    pre-
                                                                                                                                                                                                                            niei.
                                                                                                                                                                                              fiecare  an  v-a  fost  şi  vă  este
                                                                                                                                                               ţară  şi  de  neam  —  crezul
                                                                                                                                 de  aici.  loan  Bîrsan  se  în­
                                                                                                  remarcabile.
                                                                                                                                                                                                                  destinul
                                                                                                                                                                                                         călăuzeşte
                                                                                                    —  Vorbiţi-ne despre ele.    va  fi  aidoma  „Bicazului"  un­  Şi  cum  să  nil  doriţi  să  vă   părinte   ce   nostru   popor.   El,   modeste   dar   durabile   podoa­
                                                                                                                                                                                              întregului
                                                                                                                                                                                                                            be  cu  care  să  vă  aureolaţi
                                                                                                    —   Am  încorporat  pînă  a-   de   şi-a   lăsat   anii   tinereţii.   ataşaţi   acestui   înălţător   crez   Partidul   Comunist   Român,   munca,   viaţa,   chipul   vostru
                                                                                                  cum   în   inima   barajului,   cu   Acum  găseşte  că  noul  baraj   cînd  v-aţi  născut  pe  pămînt   portdrapelul   năzuinţelor   şi   de mîine.
                       propăşirea loca                                                            oamenii  de  aici,  peste  1,2  mi­  este  mai  ingenios,  mai  trai­  ghina   exploatării,   a   războiu­  intereselor  fiilor  ţării,  e  pă­  La mulţi ani, dragi copii !
                                                                                                                                                               liber,  curat,  primenit  de  ne­
                                                                                                                                 nic.
                                                                                                                                      Mihai
                                                                                                                                                       afirmă
                                                                                                                                             Ştefăniţă
                                                                                                  lioane  mc  de  piatră.  In  cin­
                                                                                                  stea   Conferinţei   Naţionale   că  barajul  este  construit  pen­  lui,  a  mizeriei,  a  foamei  !   rintele   ce   a   dăruit   copilă­
                                                                                                  am   hotărît   să   mai   depunem   tru   destinaţii   complexe   dar   Cum să nu doriţi să fiţi  riei   surîsul,   lumina,   bucuria     LUCIA LICIU
             (Urmare din paq. 1)     tulul,   făcîndu-se   taluzarea   şl   zaţia  de  bază  şi-a  propus  să   în  baraj  peste  100  000  tone   se  întreabă  încă  de  pe  acum
                                     decolmatarea   canalelor   de   ia   măsuri   pentru   a   asigura   de  piatră,  astfel  îneît  la  1   dacă   urmaşii   vor   fi   mulţu­
       constatat  cu  satisfacţie  mem­  scurgere  a  apei  pe  o  lungi­  în   continuare   popularizarea   iulie   să   încheiem   construc­  miţi   de   el,   de   munca   lor.
       brii  organizaţiei  de  bază  —   me  de  un  km,  valoarea  aces­  hotărîrilor  partidului  şi  a  le­  ţia propriu-zisă a barajului.  Şi,  în  acest  „brîu  de  gîn­  In scopul ocrotirii mamei                   şi copilului
      sub   conducerea   şi   îndruma­  tor  acţiuni  de  muncă  patrio­  gilor   statului,   pentru   a  îm­  —   Ce  gîndeau  oamenii  la   duri",   în   aceasiă   spirală   ce
      rea   comuniştilor,   ţăranii   co­  tică  ridieîndu-se  la  95  000   bunătăţi   întreaga   agitaţie   vi­  începutul   construcţiei   ;   cum   parcurge   conştiinţa   sutelor
      operatori   din   satul   Ociu   au   lei.  Concomitent  se  vor  efec­  zuală  în  mobilizarea  coopera­  gîndesc ei acum ?  de   constructori   care   întîm­  In   scopul   ocrotirii   sănătă­  în  1966  la  peste  1  800,  iar  al   natalităţii.   Astfel,   s-au   dat
      reuşit  să  execute  prin  muncă   tua  lucrări  de  curăţire  a  pă­  torilor   la   înfăptuirea   sarcini­  —  La  Valea  de  Peşti  gîn­  pină   Conferinţa   Naţională   a   ţii  mamei  şi  copilului  statul   obstetricienilor  a  ajuns  la  pe­  în   folosinţă   noi   spitale   de
      patriotică   taluzarea   malurilor   şunilor  şi  fîneţelor  pe  35  de   lor  ce  le  revin,  abonarea  tu­  durile   mele   de   început   au   partidului   şi  a  25-a  aniver­  nostru  a  alocat,  an  de  an,   ste  1  300.  De  asemenea,  a   pediatrie  la  Oradea,  Iaşi,  Bir-
      şi  a  şanţurilor  pentru  elimi­  hectare,   iar   întreţinerea   cul­  turor   comuniştilor   la   presa   fost   uitate.   Şi   ale   minerilor   sare  a  Republicii  cu  angaja­  fonduri  materiale  tot  mai  în­  crescut   şi   numărul   cadrelor   lad  şi  Suceava,  iar  în  nu­
      narea   excesului   de   umidita­  turilor,   strînsul   furajelor   şi   de   partid,   să   ajute   căminul   Nicolae   Abalaşei   şi   Gheor­  mentele   îndeplinite,   cîştigă   semnate.  Ca  urmare,  în  pre­  medii   şi   auxiliare,   care   îşi   meroase  alte  oraşe  s-au  con­
      te  pe  o  lungime  de  peste   recoltei   de   cereale   se   vor   cultural   în   constituirea   unei   ghe  Buhoi,  şi  alte  pietrarului   munca  care  i-a  înnobilat  pe   zent,  există  în  întreaga  ţară   desfăşoară   activitatea   în   a-   struit  spitale  generale  şi  po­
      6  500  m,  să  facă  lucrări  de   face   în   condiţii   ireproşabile.   brigăzi  de  agitaţie  şi  la  or­  David  Stoian  şi  ale  săpăto­  toţi  cu  puterea  de  a  se  con­  o  largă  reţea  de  unităţi  spi­  cest   profil   medical,   de   la   liclinici   cu   secţii   modern®
      îmbunătăţire   a   pajiştilor   na­  Imediat   după   eliberarea   te­  ganizarea   unor   activităţi   cul­  rilor   loan   Lavric,   Gheorghe   topi  organic  cu  amplul  pro­  taliceşti  cu  aproape  42  500   18 500 în 1966 la peste 29 000.  de  pediatrie,  dotate  cu  apa­
      turale  pe  150  hectare  şi  să   renului,  o  atenţie  maximă  se   tural-educative.      Grigoraş   şi   Valentin   Gyer-   ces  de  metamorfozare  a  eco­  de   paturi   faţă   de   circa   In  ultimii  ani,  baza  mate­
      planteze   150   pomi   fructiferi   va   acorda   executării   arătu­  Chiar  şi  numai  simpla  e-   gy.   In   masivul   „Păroa­  nomiei   şi   vieţii   din   Valea   29  700  cîte  erau  în  anul  1966.   rială   a   asistenţei   materno-   ratură   şl   Instrumentar   me­
      pe  marginea  drumului  comu­  rilor   pentru   pregătirea   te­  numerare   a   acestor   acţiuni,   sa“,   la   carieră,   minerii   Jiului.           Concomitent,   numărul   cadre­  infantile   s-a   dezvoltat   în-   dical modern.
      nal.   Paralel   cu   acţiunile   de   meinică   a   recoltei   anului   care   fără   îndoială   vor   fi   loan   Bîrsan   şi   Petru   Xitel          lor  de  medici  specialişti  pe­  tr-un  ritm  accelerat,  pentru  a
      îmbunătăţiri   funciare,   im­  următor.                     transpuse   în   fapte,   oglindeş­  au uitat de peregrinările lor       ILIE COJOCARU      diatri a crescut de la 1 535  face faţă cu succes creşterii                   (Agerpres)
      portante   forţe   au   fost   con­  In   programul   adoptat,   un   te   hotărîrea   locuitorilor   satu­
      centrate   la   întreţinerea   şi   loc  aparte  îl  ocupă  acţiunile   lui   Ociu.   a   comuniştilor   de
      repararea   drumului   comunal   de  gospodărire  şi  înfrumuse­  aici,  de  a  întîmpina  cu  re­
      pe  7  km,  la  curăţatul  şi  des-   ţare   a   localităţii,   pentru   a-   zultate   meritorii   Conferinţa                                             Io scripte tot porumbul este prăşit şi  frumos,
      fundatul  şanţurilor  pe  2,5  km,   ceasta   fiind   prevăzut   a   se   Naţională   a   partidului.   La   Lucrăm în contul
      la   aliniatul   şi   îndreptatul   repara   drumurile,   curăţa   şi   baza   angajamentelor   asuma­
      gardurilor   etc.   Din   calculele   desfunda   şanţurile   pe   a-   te   stă   hărnicia   locuitorilor
      sumare   efectuate   reiese   că   proape 5 km.              satului,   dăruirea   şi'   abnega­
      valoarea   lucrărilor   realizate   Manifestînd   întreaga   răs­  ţia  cu  care  ei  se  străduiesc                                                       pe simp însă o parte ilie el iu se de din buruieni
      prin   muncă   patriotică   însu­  pundere   pentru   îndeplinirea   să   înfăptuiască   politica   par­  semestrului 11
      mează  peste  275  000  lei.  Demn   sarcinilor   economice,   organi­  tidului   de   emancipare   rapi­
      de   menţionat   este   şi   faptul   zaţia   de   bază   desfăşoară   o   dă a localităţilor rurale.                                                          (Urmare din pag. 1)       însoţiţi   de   primarul   comu­  Necşa,  Nicolae  Săliştean,  Ni­
      că   producţiei   agricole   i   s-a   susţinută   muncă   politică   şi   Urmînd   iniţiativa   valoroa­  (Urmare din pag. 1)  cutăm  Ia  timp  şi  de  bună                          nei,   tovarăşul   Ilie   Rădulea,   colae   Turcu,   Maria   Pleşa,
      asigurat   o   temelie   trainică,   organizatorică   pentru   a   mo­  să  a  organizaţiei  de  bază  din                calitate   toate   lucrările   pen­  şef   al   cooperativei,   tovarăşul   ne-am   deplasat   în   cîmp   să   Aron   Popa,   Petru   Dubar,
      pregătirea   terenului,   semă­  biliza   toţi   locuitorii   satului   satul   Ociu,   fiecare   organiza­               tru  a  ne  aduce  în  acest  fel   Cornel   Tărăpoancă,   ne   relata   vedem   cum   se   desfăşoară   Elena  şi  Remus  Cînda,  pre­
      natul   şi   întreţinerea   culturi­  la   realizarea   planului   de   ţie  de  partid,  toţi  comuniştii   obţinerea   acestor   rezultate   întreaga   contribuţie   Ia   creş­  că   întreaga   suprafaţă   culti­  munca.   Mulţi   ţărani   coope­  cum  şi  mulţi  alţi  ţărani  co­
      lor   făcîndu-se   la   un   nivel   contractări   şi   achiziţii,   con­  şi   locuitorii   satelor   judeţu­  şi-au   adus   contribuţia   tova­  terea   producţiei   agricole.   De   vată  cu  cartofi  —  30  ha,  sfe­  ratori,   pătrunşi   de   răspun­  operatori.  Nu  ieşiseră  încă  la
      agrotehnic   superior,   ceea   ce   tribuind   astfel   la   îmbunătă­  lui  nostru  îşi  .vor  aduce  o   răşii   loan   Pantea,   loan   O-   asemenea,   ne-am   pregătit   clă  de  zahăr  şi  furajeră  —  14   derea   ce   o   poartă   pentru   prăşit   Eugenia   Priş,   Maria
                                                                                                  prea.  Vasile  Florea,  Iosif  Ră-
      garantează   că   recoltele   pla­  ţirea   aprovizionării   popu­  contribuţie  tot  mai  de  seamă                      temeinic   în   vederea   campa­  ha,  a  fost  prăşită  atît  meca­  soarta  recoltei,  lucrau  de  zor   Toma,  Nicolae  Poenar  şi  al­
                                                                                                                Ifrim,
                                                                                                         Vasile
      nificate vor fi depăşite.      laţiei   cu   produse   agroalimen-   la   edificarea   societăţii   socia­  bulea,  Noagy,   tractorişti,  Alexan­  niei   de   vară   avînd   reparat   nic  cit  şi  manual,  iar  la  car­  la   prăşitul   porumbului.   Au­  ţii.  Aşa  cum  marea  majori­
                                                                                                                         pre­
                                                                                                  dru
                                                                                                                                                                                                     Munteanu,
                                                                                                                                                                                                                 Eleonora
                                                                                                                                                                                             relia
                                                                                                                                                                                                                            tate
                                                                                                                                                                                                                                 a
        De   asemenea,   acţionînd   în   tare.                    liste   multilateral   dezvoltate   cum  şi  Laurean  Dancea,  me­  şi   pregătit   întregul   parc   de   tofi   şi   sfeclă   furajeră   s-a   Popa,   Aurelia   Ilie,   Valerla   au   prăşit  ţăranilor   cooperatori
                                                                                                                                                                                                                                                 angajat
                                                                                                                                                                                                                                       porumbul
      lumina    Hotărîrii   plenarei   In  ceea  ce  priveşte  munca                                                                                          făcut  şi  a  doua  praşilă.  Intr-a­  Crişmaru,   Rozalia   Maier,
      C.C.  al  P.C.R.  din  3—5  no­  de   culturalizare   şi   educare   pe   pămîntul   României   soci­  canicul   secţiei.   In   continua­  maşini  care  va  fi  folosit  la   devăr,   aceste   culturi   sînt   Clara   Crişmaru,   membre   ale   în  acord  global,  o  puteau  fa­
      iembrie   1971,   biroul   organi­  socialistă   a   maselor,   organi-  aliste.            re noi ne străduim să exe­    recoltarea cerealelor păioase.  bine   întreţinute   şi   frumoase.   brigăzii   de   cîmp   din   satul   ce  şl  toţi  ceilalţi.  Timpul  nu
                                                                                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                                                                                                        lucrările
                                                                                                                                                                                                                                                    în­
                                                                                                                                                                                                                            aşteaptă
                                                                                                                                                                                                                                    şi
      zaţiei   de   bază   a   organizat                                                                                                                       Se   impune   însă   intensifica­  Balata,   aparţlnînd   C.A.P.
      ample   acţiuni   pentru   popu­                                                                                                                        rea   muncii   la   prăşitul   po­  Şoimuş,  sînt  primele  care  au   treţinere   trebuie   făcute   cît
      larizarea   politicii   partidului                                                                                                                       rumbului   pentru   ca   aceas­  terminat   prăşitul   porumbu­  mai  grabnic  şl  ori  de  cîte
                                                                                                                                                                                                                            ori  este  nevoie.  De  aseme­
      şi   a   legilor   statului,   înar-                                                                                                                     tă  lucrare  să  se  încheie  cît   lui,  sfeclei  de  zahăr  şi  car­  nea,  aci  sînt  2  ha  cu  sfeclă
       mîndu-i   pe   cooperatori   cu        Fiecare brigadă cu pianul îndeplinit exemplar                                                                   mai  grabnic  pe  toată  supra­  tofilor.   Tovarăşa   Ioana   Jula,   furajeră  care  încă  n-a  văzut
      temeinice   cunoştinţe   privind                                                                                                                        faţa.                          brigadiera  de  cîmp  din  acest   sapa.  Intre  cel  care  nu  au
      politica  internă  şi  externă  a                                                                                                                         In  cadrul'  acestui  raid  am   sat,  ne  spunea  că  sfecla  de   prăşit   suprafeţele   repartiza­
                                                                                                                                                                              comuna
                                                                                                                                                                      şi
       ţării noastre.                     (Urmare din pag. 1)      ţă   pe   firul   realizărilor   lor,   de  mulţi  care  ar  putea  avea   întîmpinarea   Conferinţei   Na­  poposit   Cultura  în   cartofului   Şol-   zahăr  —  3  ha,  cartofii  —  15   te  sînt  Rozalia  Delean,  De-
                                                                                                                                                               muş.
                                                                                                                                                                                       —
        Dînd  expresie  voinţei  una­                              nu  sînt  traşi  unii  tovarăşi  ia   o   ocupaţie   mai   productivă.   ţionale   a   partidului,   se   ba­  care  ocupă  în  C.A.P.  Şoimuş   ha,   au   fost   prăşiţi   meca­  neş   Vasiu,   Aurelia   Jula,
       nime   a   comuniştilor,   de   a   cipline   ferme,   din   convinge­  răspundere.   Deci   disciplina   De  pildă,  la  cele  3  abataje   zează  pe  cei  28  membri  de   şi  Bejan  o  suprafaţă  de  46   nic  şi  manual,  iar  din  cele   Florea   Stolchlţă,   Severut
       întîmpina   Conferinţa   Naţio­  re  în  brigadă.  Fără  discipli­  trebuie   întărită   la   toate   ni­  frontale   din   sectorul   nostru   partid  din  brigadă,  pe  orta­  ha  —  este  de  toată  frumu­  51  ha  cu  porumb  s-au  execu­  Maier,   Cornel   Gabor,   Flores
       nală  a  partidului  cu  noi  şi   nă  nu  se  poate  face  produc­  velurile   de   la   brigadă   şi   sînt 12   manipulanţi de   cra-  cii  săi  apropiaţi  Mircea  Dă-   seţea,   fiind   prăşită   şi   bine   tat  aceste  lucrări  pe  43  ha.   Mihăieş,  Nicolae  Tămaş,  Fio»
       însemnate   succese,   organiza­  ţie  în  minerit,  nici  respecta   pînă la conducere.   ţere (semnalişti) şi 12 lăcă­  nilă,   Nicolae   Iancu,   Alexan­  întreţinută.   Este   o   cinste   In   cursul   acestei   săptămîni   re   Irimie   şi   alţii.   Preşedin­
       ţia  de  bază  şi-a  propus  să   normele   de   tehnica   securi­  Mina  Anlnoasa  are  posibi­  tuşi. Or, aceştia din urmă   dru   Bognar,   Iosif   Presecan,   pentru   ţăranii   cooperatori   şi   •—  spunea  dînsa  —  se  va   tele   C.A.P.,   tovarăşul   Teofil
       înfăptuiască  o  serie  de  obi­  tăţii   muncii.   Fără   disciplină   lităţi   de   îndeplinire   a   pla­  pot să   facă   şi munca  de  Cornel   Romulus   Miclea,   Ion   mecanizatori   din   aceste   uni­  termina   de   prăşit   întreaga   Munteanu,   ne   asigura   că
       ective   menite   să   amplifice   nici  cuvîntul  spus  —  adică   nului   şi   a   angajamentelor.   semnalist,   iar   cu   actualii   Sularea,   pe   toţi   componen­  tăţi  care  şi-au  dat  tot  inte­  suprafaţă.  s-au  luat  măsuri  şi  pînă  joi
       aportul   locuitorilor   satului   la   un   angajament,   o   chemare   Ar  trebui  însă  să  se  mai  re­  semnalişti   să   se   completeze   ţii formaţiei de lucru.  resul  să  aibă  o  cultură  aşa   La   brigada   din   Şoimuş.   —  1  iunie  —  se  va  termina
       propăşirea   localităţii   lor.   către  alţi  ortaci  —  nu  poa­  vadă  regia.  Aveni  numai  cir­  efectivele   unor   brigăzi,   adică   — Cînd voi ieşi la pensie   de  frumoasă.  La  porumb  s-a   aşa  cum  am  avut  prilejul  să   prăşitul  la  sfeclă  şi  se  vor
       Intre   altele,   s-a   stabilit   să   te fi cuvînt de comunist.  ca  36  la  sută  din  efectiv  în   să producă ceva.       — se destăinuia Aurel Cris-   făcut   prima   praşilă   mecani­  ne  convingem  la  faţa  locului,   intensifica   lucrările   de   în­
       se   depună   eforturi   stăruitoa­  Din  toamnă  fac  parte  din   cărbune.  Restul  sînt  la  pre­  ...Omul, comunistul care a   tea — vreau ca să las ca   că  şi  manuală  pe  120  din   erau   la   prăşitul   porumbu­  treţinere   la   cultura   porum­
       re   in   scopul   finalizării   lu­  comitetul   oamenilor   muncii   gătiri,  la  ateliere,  la  deser­  chemat   toate   brigăzile  de  şef de brigadă şi şefi de   cele  255  ha  aflate  în  cultu­  lui,   sau   terminaseră   aceas­  bului   pentru   ca   în   zilele
       crărilor   de   îmbunătăţiri   fun­  şi  văd  că  deciziile  luate  sînt   vire.  Ajută  şi  ei,  dar  cărbu­  mineri  de  la  Aninoasa  ca  fi­  schimb oameni tineri, dar în   ră,  precum  şi  la  sfecla  de   tă   lucrare,   Marea   şi   Aron   care  urmează  să  se  termine
       ciare  şi  de  ridicare  a  poten­  bune,   gîndite,   dar   nu   se   nele  se  dă  din  abataje.  Şi,   ecare   să-şi   realizeze   exem­  aşa fel pregătiţi incit să nu   zahăr  şi  furajeră  pe  21  din   Gabor,   Dionisie   Jula,   Albuţ   prima   praşilă   manuală   pe
       ţialului   productiv   al   pămîn-  merge  cu  suficientă  insisten­  pe lingă abataje, sînt destul  plar sarcinile   de plan  în  se cunoască că am plecat...  cele 23 ha.           Chiţiba, Ion Păcurar, Ana     întreaga suprafaţă.
   1   2   3   4   5   6   7