Page 22 - Drumul_socialismului_1972_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ©Nr. 5 415 © MIERCURI 7 IUNIE 1972

lupta pentru făurirea

acţiune a proletariatului român

Colectivele^ hunedorenmg apte t

Cu BO de ani în urmă, în prlaclpll şi de tactică, au Congresul sindical de la Congresului de la Sibiu i
sala „Unlcum“ din oraşul Si­ stăruit pe lingă cele două Sibiu a adoptat o serie de „Clasa muncitoare, sătulă de
ferm in mares bătălie muncitorească le Congresului general al centrale «lndlcale să-şl inten­ documente, dintre care au o voia mare de organizare pe
atâta vrajbă, împinsă de ne­
lucrări­
s-au
biu,
desfăşurat
statu­
importanţă
deosebită
eforturile
sifice
pentru
alcă­
care o reclamă lupta în con­
România,
din
sindicatelor
ne, să pregătească şl să ţină
niunllor sindicale şl Rezolu­
moment Important în lupta tuirea unei platforme comu­ tul Consiliului general al u- tra capitalului, analizînd în
proletariatului român pentru un congres sindical care să ţia asupra autonomiei sindi­ Congres această chestiune şi
făurirea unităţii sale as ac­ realizeze unitatea sindicală cale din România. trecînd peste orice conside-
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN ! uni­ pe plan naţional. Ca urmare ral al uniunilor sindicale de­ unitatea mişcării sindicale,
raţiunl, a înfăptuit la Sibiu
gene­
Consiliului
Statutul
realizarea
ţiune,
pentru
de
a
presiunilor
exercitate
tăţii sindicale.
astfel că, de la această dată,
Congresul
a
sindical
avut
al
central
de 25—26 martie 1922, s-a
„organul
sindica­
loc la sfîrşltul unei perioade masele muncitoreşti, în zilele finea Consiliul general ca întreg proletariatul din Româ­
de mare avînt revoluţionar, ţinut la Cluj o şedinţă în le­ telor, care stau pe baza nia se găseşte grupat sub
oare a cuprins Imensa majo­ gătură cu modalităţile de luptei de clasă", şl preciza scutul unui singur organ
I ângafarosnte csncrsts s Realizări de prestigiu s Mţiative valoroase ® Fapte eroice ritate a oamenilor muncii realizare a unificării mişcării că : „Cercul său de activitate central sindical, care zi cu
I din România şl s-a desfăşu­ sindicale, cu participarea a se întinde pe tot teritoriul zl, independent de curente şi
fracţiunile politice, va îndru­
României“. Prin aceste defi­
rat sub puternica Influenţă a
Partidului Comunist Român. patru reprezentanţi din par­ niţii se preciza, In fond, rea­ ma şi va conduce destinele
tea Comisiei generale şl a
Este cunoscut faptul că, încă organizaţiilor sindicale către
de la începutul existenţei sa­ emanciparea economică de
Calitate şi eficienţă le, P.C.R. a înscris po stea­ sub tutela claselor exploata­
»O 4 gul său de luptă principiul toare".
Întregii activităţi unităţii clasei muncitoare, Congresul general sindical de la După Congresul de la Si­
economice condiţie hotărîtoare pentru biu, P.G.R., milltînd pentru
îndeplinirea misiunii Istorice apărarea intereselor clasei
PETROŞANI. Sub im­ a proletariatului. In această Sibiu (4-7 inie 1922) muncitoare, a poporului şl a
pulsul succeselor obţinute luptă partidul a fost nevoit patriei, şl-a extins continuu
ia primul an al cincina­ să înfrunte prigoana dezlăn­ influenţa în mişcarea sindi­
lului şl al sarcinilor mo­ ţuită de clasele dominante. cală. Sub conducerea comu­
bilizatoare din acest an. Pe de altă parte, clasa mun­ niştilor, sindicatele au orga­
muncitorii, tehnicienii şl citoare din România se gă­ patru reprezentanţi din par­ lizarea unităţii sindicale pe nizat un lanţ neîntrerupt de
inginerii de la Uzina de sea pe atunci dezbinată, ca tea Consiliului general. Ea a plan naţional şl faptul că greve, prin care au fost cu­
utilaj minier Petroşani îşi urmare a faptului că după hotărît convocarea Congresu­ sindicatele vor activa pe cerite Importante revendicări
amplifică eforturile, hotă- Congresul din mal 1921 gru­ lui general sindical, în ora­ principiul luptei de clasă, în economice şl politice.
rîţi să raporteze rezultate parea de dreapta a fostului şul Sibiu, a stabilit ordinea spiritul apărării Intereselor In anii construcţiei societă­
de prestigiu in cinstea partid socialist, care s-a opus de zi a acestuia, modul de proletariatului român. Acest ţii socialiste, rolul sindicate­
partidului
comunist,
creării
Conferinţei Naţionale a reprezentare a organizaţiilor statut a Intrat în vigoare de lor a sporit şl mal mult. Ţi-
partidului şi a aniversării a trecut la constituirea Fe­ sindicale şl de tineret şl alte la 1 iulie 1922. nînd seama de faptul că so­
unul sfert de veac de la deraţiei Partidelor Socialiste detalii privitoare la desfăşu­ cialismul este orînduirea par­
proclamarea Republicii. Pî- (iunie 1921) şi, apoi, la con­ rarea congresului. In rezoluţia asupra auto­ ticipării directe şl conştiente
nă Ia conferinţă, ei s-au stituirea Partidului Social- nomiei sindicale se arăta că, la conducerea societăţii a ce­
orga­
politică
„Socialismul',
fiind
sciziunea
dată
Ziarul
angajat să realizeze un Democrat. scindarea mişcării nul P.C.R., sublinia, în nu­ a clasei muncitoare, şi, ţinîn- lor mai largi mase de oa­
După
spor de un milion lei la muncitoreşti din România pe mărul său din 4 Iunie 1922, du-se seamă că legea asupra meni ai muncii, ultimul
producţia globală, de un plan politic, în obiectivul li­ importanţa deosebită a Con­ organizării muncitorilor în Congres al U.G.S.R., definind
milion ft-i la producţia | derilor social-democraţi de gresului sindical de la Sibiu, sindicate interzicea orice acti­ rolul sindicatelor în etapa
marfă, economii la preţul j dreapta a fost mişcarea sin­ arătînd că: „de hotărîrile ca­ vitate care nu e pur sindi­ actuală, arăta : „în actualul
de cost in valoare de ; dicală care îşi păstra carac­ re se vor lua acum la Sibiu, cală : „Sindicatele din Româ­ stadiu de dezvoltare, sindica­
320 000 Iei şl 400 000 Iei i terul său unitar. Astfel, ei depinde mal mult decît for­ nia, care stau pe baza luptei tele trebuie să asigure cadrul
Comunistul
maistru
beneficii peste plan. ur- i UJWJW.R. Slmcrla, Tralan Haţcgan, acest Ioc la de secţia a dc IV-a mecanică, sectorul de vagoane, din de echi­ la au reuşit în Iunie 1921 să ma viitoare a organizării, de­ de clasă, sînt organizaţii de organizat prin care oamenii
muncă
19
cu
muncitorii
ani.
împreună
lucrează
In
mind ca pină la 30 De- ; pele de reparaţii pe care le conduce, s-a angajat ca In cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­ scindeze şl pe planul organi­ pinde Însăşi existenţa sindi­ sine stătătoare". muncii să-şi exercite atît
cembrie aceste cifre să fie i lui şl a ceilel de-a XXV-a aniversări a Republicii să execute reparaţii de calitate şl Înainte de zării profesionale mişcarea catelor. El va trebui să adu­ Congresul de la Sibiu a drepturile, cit şi obligaţiile
realizate Încă o dată. termenele planificate. Fotografia vi-i prezintă dînd Indicaţiile necesare unul grup de muncitori ce le revin, să participe' la
pentru repararea unul vagon. Foto: V. ONOIU muncitorească prin consti­ că în toate părţile o împros­ adoptat şl o serie de mo­ rezolvarea tuturor sarcinilor
tuirea a două centrale sindi­ pătare a vieţii sindicale, un ţiuni şi rezoluţii în legătură construcţiei socialiste, a pro­
cale : Consiliul General Sin­ impuls de jos în sus, care să cu diferite evenimente inter­ blemelor care privesc pro­
dical, cu sediul la Cluj, In aducă sînge proaspăt munci­ ţiune exprimă solidaritatea gresul multilateral al socie­
ne şl externe. Astfel, o mo­
toresc In vinele organizaţii­
dominau
SIÍM JE VORBĂ CU EONSUTÎ elementele de dreapta, şl Co­ lor“. Congresului ge­ participanţilor o la altă moţiune tăţii româneşti contempora­
componenţa
căruia
I (
cu
congres
1300 metri
ne".
închişi,
misia generală sindicală pro­
cei
Lucrările
„In
oamenii
muncii
A A avansări peste vizorie, cu sediul la Bucu­ neral sindical s-au deschis salută muncitorimea rusă. lucrărilor. cialistă, orînduirea noastră so­
au
reşti.
In
încheierea
la Sibiu în ziua de 4 iunie
SIILRURGISTII ICI ÎNFRUMUSEŢEAZĂ FAPTELE Congresul de la Sibiu a ales nevoie de sindicate — a sub­
politic
pe
Scindată
plan
1922 şl au durat pînă la 7
prevederi
liniat în cuvîntul său 1a Con­
profesional,
munci­
şl
clasa
general,
din
Iunie 1922. In sala „Unicum"
Consiliul
care
j DEVA. Răspunztnd fap- ; toare va în acţiona totuşi cu din localitate erau prezenţi făceau parte reprezentanţi ai gresul U.G.S.R. tovarăşul
Nicolae Ceauşescu — ca de
realizării
hotărîre
direcţia
tic înflăcăratel chemări a | 163 de delegaţi ai organiza­ tuturor curentelor din miş­ o organizaţie largă a lor, In
Din multitudinea do iniţiative Dialogul cu conştiinţa are loo drum spre conştiinţa oamenilor unităţii sindicale, factor Im­ ţiilor sindicale din întreaga carea muncitorească din ţara
hunedorene, din care organele şl la temperatura miuncll de fleca­ — îşi exprimă părerea secreta­ minerilor din Lupeni, an- j portant de luptă împotriva care să-şl spună în mod or­
organizaţiile de partid au făcut re zl şl el se fructifică cu fle­ rul comitetului de partid pe u- gajîndu-se plenar Ia în- | ţară. La congres participau noastră, printre care: E. ganizat cuvîntul, să participe
un element determinant al mun­ care nouă intlinire. zină, tovarăşul Ionel Hodorog. ofensivei patronale. Toate reprezentanţi al tuturor cu­ Gherman, Al. Niculescu, Gh.
cii politice de masă, cea născută — Multe roade bune se culeg Fiecare echipă, flecare loc de făptuirea noilor obiective \ partidele muncitoreşti, tre- rentelor din mişcarea munci­ N. Petrescu-Chempet, N. Bă- la adoptarea tuturor măsuri­
la Uzina „Victoria" Călan — „De In urma acestor confruntări to­ muncă © mal bine organizat, u- asumate In vederea intim- ; cînd peste deosebirile de lor privind dezvoltarea socie­
vorbă cu conştiinţa" — ciştlgă vărăşeşti la locul de muncă _ tilajelo slnt mai bine păstrate, pinării cu cinste a Confe- ! torească, Inclusiv comuniştii. lănescu-Damlan, F. Gheller, tăţii româneşti".
prestigios teren. Izvorltă din e mai multă ordine la locurile Pe ordinea de zi au fost în­ C. Bartha, P. Buciumean, L.
strădania şi dorinţa comuniştilor de muncă, căile de acces sînt rinţei Naţionale a partldu- j scrise următoarele probleme: Somlo, P. Bernau, R. Gai-
dc la secţia furnale de a dina­ întreţinute mai corespunzător. lui şi a anului 25 de la j IOAN DON
miza procesul de producţie şl de ‘T PMSKlMtfl Propunerile venite din colectiv proclamarea Republicii, co- ; a) Raportul moral şl mate­ dorch, Şt. Dan. Da 12 iulie
a oontribui la educarea socialis­ incumbă şl mai multă răspunde­ lectivul de ingineri, tehni- ; | Jăranl cooperatori | rial; b) Orientări asupra sta­ 1922, Consiliul general a di­ muzeograf principal
tă a oamenilor, iniţiativa a fost re din partea celor care sint tutului general; c) Autono­ fuzat un manifest intitulat Muzeul de istorie a
Îmbrăţişată la scurtă vreme şl DE E0UCATIE chemaţi să le rezolve. Şi se re­ eleni şl muncitori din ca- :
de colectivele din alte secţii, Iar zolvă. Din aceste dialoguri ale | drul Întreprinderii de pros- I !a odihnă mia sindicală; d) Reorgani­ „Către muncitorimea din în­ Partidului Comunist Român,
acum ea e generalizată pe În­ conştiinţei s-au ridicat propuneri zarea; e) Presa; f) Alegerea treaga ţară“, în care se sub­ a mişcării revoluţionare şi
treaga uzină. In operativele oe SOCIALISTĂ privind aprovizionarea corespun­ I pecţiuni şi explorări geo- i comlsiunli generale. linia importanţa deosebită a democratice din 1 România
au loc 1« Începutul fiecărei sâp- zătoare, la locurile de muncă, cu j logice Deva şi-a onorat cu ! şi tratament
tămlni — pe echipe, brigăzi, materii prime şi materiale, asi­ I prisosinţă sarcinile aferen- j
schimburi — oamenii analizează gurarea cu fontă lichidă de ca­ i
cum nu muncit, ce s-a dovedit ÎN Af|l UNI litate superioară. Se simte un in­ ; te primelor cinci luni ale j j Incepînd din anul trecut j
bun şl ce nu In activitatea şi L ! •*' • teres tot mai mare pentru cali­ i anului. ; I membrii cooperativelor de j
conduita lor, fao propuneri, se tatea produselor. Muncitorii spun: i producţie beneficiază, în j
angajează şl toate acestea poar­ no mărturiseşte Ion Liscău, loc­ „bunul face multul“. Adică, da­ I Ridicind angajamen- ;
tă amprenta unor discuţii princi­ ţiitor al secretarului comitetului că au produse de calitate, au şi I tul reînnoit la valenţele po- ; j urma măsurilor adoptate j
piale, tovărăşeşti, do In om la om. ele partid de la turnătoria I. S-a cantitate. Pentru că ce rost are ; de partid şi de stat, de j
propus, la un astfel de dialog, să faci 50 de piese, dacă rebu- i sibilităţilor interne, colec- j
După ce primele colective g-au i concedii de odihnă şi tra- i
raliat Iniţiativei fuxnallştllor — să se pună Î4a punct modelele tezl 20 din ele ? Adevărul esto I tivul I.P.E.G. Deva şi-a ; i tament in condiţii avanta- |
turnătorie I şl n, oocserie — co­ pentru format radiatoare şi să că iniţiativa găseşte ecou în i suplimentat, printre altele, j
mitetul de partid şl comitetul se completeze utilajul dc turna­ conştiinţa oamenilor, în întreaga : angajamentul iniţial luat • j joase.
sindicatului pe uzină au organi­ re şi formare. Se cereau refăcu­ lor conduită. Se simte acest lu­ i In staţiunea Vaţa de Jos i
că
mal
se
zat un schimb do experienţă te pentru STAS. nu Propunerea a înca­ cru în combativitatea oamenilor | în vederea obţinerii unui i i s-au aflat ia odihnă şi j
în
fost
drau
pentru a vedea cum se desfăşoa­ la şedinţele noastre de partid, se i însemnat volum de econo- :
ră iniţiativa şl a o generaliza pe preluată de Comitetul oamenilor simte In problemele majore pe j mii Ia preţul de cost. De j I tratament, de Ia începutul i
Întreaga Întreprindere. Pentru că muncii şi i s-a dat curs. S-a care le ridică, în răspunderea pe | anului şi pînă în prezent, I
Iniţiativa, deşi a „prins" Ia fie­ stabilit un program de lucru pe care o manifestă faţă de ei în­ i remarcat că numai în prl- ; I peste 70 de ţărani coope- j
grafic
se
care colectiv, se desfăşura In bază de lucrărilor. şi Pină urmăreşte şişi. Pentru că, stând „de vorbă i mele patru luni ale anu- j
stadiul
acum,
mod diferit. In funcţie de spe­ cu conştiinţa“, ei îşi înfrumuse­ i lui angajamentul iniţial a j j ratori din judeţul nostru j
cificul muncii şl al formaţiilor trei maşini de format au fost ţează înseşi faptele, aceste fapte I şi alte judeţe ale ţării, j
(le lucru. Astfel, In timp ce la realizate. Acestea lucrează cu un care acum, In preajma Conferin­ ; fost îndeplinit, fapt ce ofe- i i Dintre aceştia amintim pe i
furnale discuţiile se fac pe grupe rebut minim. Adică rebutul s-a ţei Naţionale, sînt tot mai boga­ ; ră posibilitatea ca şi în j
(7—8 oameni), in cele trei schim­ redus, de la 13—14 la sută, la te în miez. Şi, cred eu, aici ini­ j Ana Vlaiconi, din C.A.P. i
buri, ia turnătorii Inttlnirlle au mai puţin de 0,5 la sută. Şi ac- ţiativa îşi afirmă cu adevărat i continuare să se obţină in- j j Toteşti, judeţul Huncdoa- j
loc la Început de schimb, pe sor­ ţiunea continuă. valoarea. i semnate economii. j ra, Domnica Chindreş, j
timente (ctte 50—60 de salariaţi). — Iniţiativa şî-a croit repede LUCIA LICIU I C. A. P. Larja, şi Leontina ■
i Filip, C.A.P. Libptin, ju-
i deţul Maramureş, Dcneş
I Tamaş, C.A.P. Tomcşti, ju-
Cuvântul de ordine i deţul Harghita şi alţii. O.S.M. 1, lşl continuă ...drumul spre laminoare!© combinatului hune dor ©an.
O nouă garnitură do lingotlere, încărcate ou otelul elaborat dc harnicii oţelarl do la
ION COJOI
5000 tone de cărbune peste plan In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului,
Valorificarea deplină a pofenflaiului ¡producfsv al pămînfuiui impune
7000 tone pînă ia 23 August şi cu cel puţin 10000 tone în plus se va încheia anul [
TERMINAREA LUCRĂRILOR
In încheierea Informării tative înregistrate în acest Rezultatele obţinute în a- pune în centrul preocupărilor
prezentate în adunarea acti­ an, adunarea activului de cest an de colectivul minei sale stabilizarea în Uricani a
vului de partid de la E. M. partid a vizat toate laturile Uricani în condiţiile progra- tinerilor nou angajaţi — a
Uricani, tovarăşul Miluţă Ru­ activităţii politice, economi­ muLui de lucru în subteran spus Nicolae Popescu, secre- H
gină, secretarul comitetului, ce şi sociale. „Intre proble­ de 6 ore — „muncite, nu dis­ tarul comitetului organizaţiei H DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE!
spunea : „Apreciem că şi de mele principale care au stat cutate", cum spunea un vor­ U.T.C. Ne-am propus, de a- i
această dată comuniştii, toţi în permanenţă pe agenda de bitor — au generat o încre­ semenea, să întreprindem |
muncitorii mineri de la ex­ lucru a comitetului nostru de dere robustă în potenţele sa­ cîteva acţiuni de muncă vo­ In ansamblul măsurilor i- Pînă la jumătatea lunii toate sectoarele, de activita­ clara pe deplin satisfăcuţi
ploatarea noastră îşi vor în­ partid — se sublinia în in­ le. luntară cu tinerii în spriji- j niţiate pentru ridicarea po­ mai a.c., la desecări preve­ te, au înţeles rolul şl însem­ de stadiul lucrărilor de îm­
zeci eforturile pentru înde­ formarea prezentată — a stat — Am reuşit să ne ridicăm nul îndeplinirii angajamente- j tenţialului productiv al pâ- derile anuale s-au depăşit cu nătatea majoră a lucrărilor bunătăţiri funciare. Deoarece
plinirea în continuare, în şi stă preocuparea de a sădi deasupra greutăţilor şi acest lor pe care şi le-au asumat 9 mîntulul un loc de maximă peste 60 la sută, iar la de- de îmbunătăţiri funciare, considerăm că acţiunile nu
mod exemplar, a sarcinilor la flecare comunist, la fieca- lucru este foarte Important comuniştii, muncitorii noştri ] însemnătate îl ocupă lucră­ colmatări de canale s-au rea­ partlcipînd masiv la efectua­ trebuie să aibă doar un ca­
pe care ni le va pune în fa­ mineri în întîmpinarea Con­ rile de îmbunătăţiri funcia­ lizat în plus lucrări pe 17 rea acestora — spunea pri­ racter de campanie, vom ur­
ţă Conferinţa Naţională a ferinţei Naţionale a partidu­ re — respectiv desecările, km. La celelalte categorii de marul comunei, Teodor Va- mări să mobilizăm în conti­
partidului din luna iulie". Iulie 1972 ^ Atâwărf generale lui şi a împlinirii unui sfert combaterea eroziunii solului acţiuni se constată însă că siu. Aşa se explică de ce pe­ nuare cetăţenii la finalizarea
Comuniştii de la această mi­ de veac de la proclamarea şl Irigaţiile. Avînd în vede­ există restanţe, unele destul ste 4 000 de oameni şi-au a- lucrărilor începute. In acest
nă, reprezentanţii lor cei CONFERINŢA H ale comuniştilor Republicii. re eficienţa acţiunilor amin­ de îngrijorătoare. Spre exem­ dus o contribuţie preţioasă la scop, sarcinile s-au repartizat
mai autorizaţi — activul de — Colectivul minei Uricani tite, care se concretizează în plu, la amenajări pentru iri­ îndiguiri şl înlăturarea exce­ pe oameni, astfel că fiecare
partid — şi-au stabilit, pe |l aie activelor a ajuns în situaţia — subli­ sporuri anuale substanţiale gaţii nu s-a îndeplinit nici sului de umiditate şi a bălti­ ştie ce are de făcut la talu-
baza unei temeinice analize, NÁfiONALÁ nia tovarăşul Gheorghe Feier, de recoltă, în programul ju­ jumătate din sarcina stabili­ rilor apel de pe mai mult de zarea canalelor efectuate cu
obiectivele întrecerii pentru secretar al Comitetului muni­ deţean de îmbunătăţiri fun­ tă, iar la combaterea eroziu­ 1 000 hectare, precum şi la draglina. Este un prilej de
acest an : 5 000 tone de căr­ A P.CR. de partid cipal de partid Petroşani — | ciare s-au stabilit o serie do nii solului restanţa este de refacerea digurilor pe 2,5 km, mîndrle şl satisfacţie ca în
bune peste plan pînă la Con­ cînd fiecare om care doreşte obiective a căror finalizare peste 70 de procente. In lo­ apărînd astfel suprafeţe în­ cinstea Conferinţei Naţionale
ferinţa Naţională a partidu­ să intre în rîndurile sale să exemplară trebuie să consti­ calităţile unde organele co­ semnate de pericolul Inunda­ a partidului fiecare coopera­
lui, 7 000 tone pînă la 23 Au­ re om al muncii înalte cali­ pentru confruntarea cu sar­ poată fi bine cîntărit. Şi e tuie preocuparea de căpetenie munale de partid şi de stat ţiilor. Pe terenurile respecti­ tor, toţi locuitorii satelor
gust, 10 000 tone în cinstea tăţi moral-politice, noi trăsă­ cinile de viitor — arăta normal de a avea pretenţii | a comitetelor de partid şi a au manifestat o răspundere ve culturile se prezintă bine să-şl aducă întreaga contri­
celei de-a 25-a aniversări a turi de caracter : principiali­ maistrul miner Nicolae Bă- faţă de cei care solicită să i consiliilor populare comuna­ sporită faţă de materializa­ şi garantează obţinerea unor buţie la materializarea o-
Republicii. îndeplinirea şi tatea comunistă, umanism, a- descu din sectorul I. intre într-un asemenea colec- I le, a conducerilor unităţilor rea obiectivelor propuse, mo- sporuri substanţiale de re­ biectivelor cuprinse în pro­
depăşirea sarcinilor de plan tltudlni înaintate în muncă, — Este un adevăr Incon­ tiv pe care îl caracterizează I agricole şi a tuturor locuito­ bilizînd masele largi de ce­ coltă, de ordinul sutelor de gramul judeţean de îmbună­
se va asigura prin organiza­ familie şi societate, respectul testabil că organizaţia de voinţa, hotărîrea şi elanul. § rilor satelor. Potrivit preve­ tăţeni la efectuarea lucrărilor tone de cereale. tăţiri funciare.
rea superioară a producţiei faţă de legile statului". Or­ partid, comitetul oamenilor Fiecare participant la dez­ derilor, în cel de-al doilea de îmbunătăţiri funciare, pre­ Acţiuni eficiente s-au în­ Fără îndoială, în acest an
şi a muncii, prin crearea po­ ganizaţia de partid a minei muncii au determinat, prin baterile din adunarea activu­ an al actualului cincinal s-a vederile propriilor programe treprins şi în comuna Berlu s-a efectuat un volum apre­
sibilităţilor ca toate forma­ a reuşit, într-adevăr, să In­ activitatea depusă, prin e- lui de partid s-a angajat pe planificat să fie efectuate lu­ s-au îndeplinit şl depăşit. E- — relata primarul losii Nis- ciabil de lucrări menite să
ţiile de lucru să-şi depăşeas­ fluenţeze scăderea număru­ xemplul dat mutaţii în con­ măsura posibilităţilor. Mine­ crări de desecări pe 1 843 xemple pozitive în acest sens torescu. Datorită lucrărilor contribuie la valorificarea de­
că normele şi ca productivi­ lui de absenţe nemotivate şi ştiinţa oamenilor — a spus, rul Mihai Ceucă şi-a supli­ hectare, combaterea eroziu­ ne sînt oferite de către co­ întreprinse, o suprafaţă de plină a potenţialului produc­
tatea pe mină să fie supli­ de învoiri faţă de ultima între altele, tehnicianul Vln- mentat angajamentele cu 100 nii solului pe 1 000 hectare munele Ilia, Densuş, Bretea 20 de hectare, care în anii tiv al pămîntului. Nu tre­
parte a anului trecut. Totuşi,
mentată în medie cu 10 tllă Florescu. Oamenii tre­ metri cubi de pregătiri, mi­ şi amenajări noi pentru iri­ Română, Burjuc, Vaţa de trecuţi nu producea nimic, buie uitat însă că, în unele
kg/post. Prin reducerea chel­ în ce priveşte întărirea disci­ buie ascultaţi, puşi la mun­ nerul Ştefan Nagy cu 50 me­ gaţii pe 850 hectare. De a- Jos, Riblţa şl altele. Nu a- neputînd fl cultivată, acum localităţi, mai există res­
plinei mal trebuie muncit şi
tuielilor pe 1 000 lei produc­ că, dar într-o atmosferă des­ tri cubi, Gheorghe Scorpie semenea, în programul adop­ celaşi lucru se poate spune este însămînţată cu porumb. tanţe mari la o serie de ac­
ţie netă cu 2,7 lei, în prin­ la E. M. Uricani ; în primele tinsă, de încredere recipro­ cu 300 tone de cărbune. Fie- E tat s-a mai înscris realizarea despre comunele Unirea, Bo- De asemenea, s-a făcut în­ ţiuni, pentru înlăturarea că­
cipal prin economisirea ma­ 4 luni s-au pierdut datorită că. care angajament a venit în I combaterii băltirii apelor pe şorod, Băcla, Şoimuş, Hărău, dreptarea albiei rîulul pe 5 rora este necesar ca organi­
terialului lemnos, energiei şi absenţelor nemotivate şi — Pentru colectivul nostru întîmpinarea obiectivului cen- fi 10 000 hectare, decolmatarea Mărtineşti şi altele, pe teri­ km, creîndu-se posibilitatea zaţiile de partid de la sate,
altor materiale, se va obţi­ celor motivata pe puţin 8 000 constituie un mare lucru fap­ trai al organizaţiei de par- ] reţelelor de evacuare pe 20 toriul cărora s-au înregistrat să fie făcut şl un eleşteu consiliile populare comunale
ne un beneficiu de 647 000 tone de cărbune. Pentru a- tul că, în imensa lor majoritate, tid, al harnicului colectiv de î km, îndiguiri şi consolidări restanţe apreciabile la dese­ pentru peşte. şi conducerile unităţilor agri­
ceasla
adunarea
a
activului
lei. fiecare înţelege ce are de fă­ muncitori, ingineri şi tehni­ de maluri. Fireşte, se pune cări, combaterea eroziunii Deşi rezultatele pe care
stabilit măsuri de intensifi­ cole să se preocupe în per­
Axindu-se în mod deosebit care a activităţii politico-e- cut ; nu mai mergem cu cieni de aici : 5 000 tone de întrebarea : cum s-au mobi­ solului sau la irigaţii. le-am obţinut sînt net su­ manenţă de mobilizarea ma­
pe sarcinile de producţie, pe ducaţionale şi îndeosebi a capul plecat — arăta mine­ cărbune în plus pînă la Con- jj lizat lucrătorii ogoarelor la Locuitorii comunei Ilia, perioare realizărilor din anii sivă a cetăţenilor la realiza­
rul Gheorghe Scorpie, condu­ ferinţa Naţională, 10 000 tone | dornici de a întîmpina Con­ anteriori — remarca prima­
evidenţierea factorilor care muncii politice de la om la cătorul unei brigăzi fruntaşe. pînă la sfirşitul anului. îndeplinirea sarcinilor ce le ferinţa Naţională a partidu­ rul comunei Geoagiu, Aurel rea exemplară a obiectivelor
au determinat creşterile cali­ om. — Organizaţia U.T.C. va I. MIRZA 1 revin 7 lui cu realizări meritorii în Zaharia — nu ne putem de­ planificate in fiecare comu­
nă.