Page 26 - Drumul_socialismului_1972_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 416 © JOI 8 IUNIE 1972

S e împlinesc azi 35 de un an închisoare pe care-l mi-au fost mamă in locul
mamei. Şi lingă ei eu n-am
ispăşeşte
In
la
Constanţa.
ani de la moartea
ştiut ce înseamnă să fii or­
luptătoarei comuniste
se a dat naştere fiului său.
Donca Simo, a cărei via­ bezna unei celule friguroa­ fan. Tata era şi el în puş­
ţă, închinată in întregi­ După eliberare petrece cite- cărie pe atunci. Dar îmi a-
me cauzei luptei pen­ va luni in tovărăşia băie­ mintesc totuşi ceva despre
tru libertate şi socialism, ţaşului său, la părinţii so­ mama. Aveam numai trei
constituie o pildă vie de ţului. Primind o nouă ani cind ne-am pregătit să
abnegaţie şi dăruire depli­ însărcinare din partea par­ mergem să vedem pe mama
nă ideilor comuniste. „M-am tidului, Donca se desparte la Dumbrăveni, in închi­
despărţit de copilul meu ca cu greu de copil, dar pleacă soare. Acolo fusese ea osin-
să arăt miilor de mame pentru că ştia că lupta dită pentru zece ani. Buni­
dreptul pentru fericirea co­ sa e pusă in slujba celor ca m-a deşteptat in zori.
asupriţi.
Da
Bucu­
piilor lor“ — declara cu mulţi, primeşte misiunea de Nu m-am supărat, ştiam că
mă duc s-o văd pe mama.
mtndrie
măr-
Simo,
Donca
reşti
urnit or easm In numărul 5 351 al zia­ turisindu-şi In acest fel cre­ a lucra Intr-o tipografie i- Apoi am plecat. Am ajuns
dimineaţa
la
Dumbrăveni.
legală. Cunoştea bine riscu­
zul vieţii sale.
rului nostru, în articolul S-a născut în' octombrie rile acestei munci, ştia La poliţie ne-a ţinut pină
„Varietatea, consistenţa 1910, In familia unor ţărani
meniurilor şi igiena găti­ săraci. Părinţii săi, neavind
tului la cantinele salaria­ cu ce s-o întreţină, o anga­
ţilor nu sînt treburi mi­ jează la virsta de 12 ani
de
covoare.
nore !" se vorbea şi de­ După cinci ani pleacă la O pilda de dăruire comunistă
intr-un
atelier
spre cantina constructori­
lor şantierului nr. 5 din O- oraş şi intră intr-un atelier
răştie, unde servesc masa de ţesătorie unde, alături
circa 1 000 de abonaţi. Şl de celelalte muncitoare, cu­ DONCA SIMO
exploatarea
noaşte
cruntă,
a Fapte eroice nu se vorbea prea frumos mizeria neagră. Cine ar fi
despre ea : dezordine în
sala de mese şi bucătărie, recunoscut-o pe viitoarea e- 11910-1937)
mîncare cam slabă şi ţi­ roină in acea fetişcană ca­
nută In condiţii neigienice re apăruse desculţă, intr-o ce o aşteaptă, dar nu a e- tirziu, la prînz. Apoi ne-au
şl altele asemănătoare. zi de toamnă ploioasă a a-
nului 1927, intr-unui din zitat nici o clipă. Tipogra­ dat voie să vorbim cu ma­
Conducerea Trustului de fia era aşezată intr-o man­ ma. Cind mama a intrat in
construcţii Hunedoara—De­ cartierele mărginaşe ale Ca­ sardă deasupra unei micu­ camera unde mă aflam,
pitalei 7 Aici, la oraş, Don­
va, verificînd cele sesiza­ ca începe să înţeleagă că, ţe băcănii din cartierul gardianul s-a răstit la noi
te, a dispus o serie de mă­ Griviţei. In urma acestei cu vorbe crude. Eu m-am
suri organizatorice care să la fel ca şi la sat, cei mulţi,
muncitorii, care produc toa­ activităţi Donca Simo este speriat. M-am ascuns după
ducă la o îmbunătăţire te bunurile materiale, n-au arestată şi judecată împreu­ poala bunicii şi nici n-am
substanţială a situaţiei de parte de o viaţă mai bună, nă cu alţi luptători. In lăsat-o pe mama să mă să­
la cantina din Orăştle. In iar atunci cind îndrăznesc timpul procesului a ară­ rute. Şi azi mă doare săru­
(Urmare din pag. 1) ţei Naţionale a partidului nu sînt numai simpli fero­ răspunsul trimis redacţiei să-şi revendice drepturile li tat :........am luptat ca să nu tul pe care nu l-am primit.
să-şi ridice activitatea la noi viari. El au ajuns să cunoas­ de către T. C. Deva sînt se răspunde cu bătaie şi mai existe războiul care a- Atunci am văzut-o pe ma­
cote calitative. Angajamentul că bine îndeletnicirile celor amintite măsurile ce s-au închisoare. duce moarte fiilor, fraţilor ma pentru ultima oară".
capăt la altul, întretălndu-se luat de a depăşi planul de care elaborează metalul, să luat şi lucrările de amena­ Curind a fost primită in şi soţilor noştri!“... „Prin Căci Donca Simo s-a îm­
şi bifurcîndu-se după o lo­ transport cu 2 la sută re­ ştie exact cînd şi unde tre­ jare ce s-au făcut. Astfel, rindurile Uniunii Tineretu­ mine vorbesc astăzi toate bolnăvit grav, iar la înce­
gică anume, se apropie de flectă înalta lor conştiinţă buie să Intervină. Fără a- sala de mese a fost zu­ lui Comunist, unde a pri­ mamele necăjite care vor putul lunii iunie 1937 a fost
300 km, puţind să acopere muncitorească. Bilanţul pri­ ceastă cunoaştere a activită­ grăvită, bucătăria — vop­ mit intlile sarcini de lup­ binele copiilor lor. Luaţi transportată din închisoare
distanţa Bucureşti-Braşov... melor 5 luni consemnează o ţii celorlalţi nu poţi asigura sită în ulei, deasupra pli­ tă. Începe in viaţa ei acea aminte ! Vom lupta pînă la la spitalul Colţea din Bucu­
Pe aceste artere vitale sînt depăşire substanţială a sar­ o aprovizionare promptă a (Urmare din pag. 1) telor s-a pus faianţă, in- epocă minunată, unde des­ izbindă reşti, unde a murit la 8 iu­
transportate zilnic, în cele cinilor de plan. locurilor de muncă cu mate­ jectoarele defecte au fost coperea in fiecare zi că în­ Pentru atitudinea ei dem­ nie.
două sensuri, peste 3 000 to­ Activitatea competentă, pa­ rii prime şi materiale... înlocuite, în magazia de ţelege tot mai bine viaţa, nă, pentru curajul ei ne­ Clasa muncitoare, poporul
ne de mărfuri. sionantă, responsabilă a me­ Secrertarul comitetului de — A fost înfiinţat un sec­ alimente s-au făcut rafturi, că desluşeşte tot mai bine înfricat a fost condamnată nostru păstrează o neştear-
Dacă siderurglştil hunedo- canicilor de locomotivă Ni- partid ne-a vorbit pe larg tor de concepţie care lucrea­ iar personalul care deser­ sensul existenţei ei. la 10 ani temniţă grea. îm­ să amintire acestei luptă­
reni se mîndresc astăzi cu colae Erdey, Alexandru Un­ despre accentul care se pune ză pentru... muncitori !. îna­ veşte cantina a fost com­ In atelierul unde lucra, preună cu celelalte tovară­ toare revoluţionare, a cărei
succesele pe care le cunoaş­ gur, Adrian Oprean, a im­ pe ridicarea calificării oa­ inte, în afară de un desen pletat cu încă două per­ Donca duce o intensă mun­ şe de luptă este transpor­ viaţă scurtă, dar bogată in
piegaţilor de mişcare Con­ menilor. Tehnica progresea­ nu prea se mai găsea altceva că de lămurire, ea arată tată la închisoarea Dum­ fapte şi acţiuni pe frontul
tem — cucerirea locului I pe stantin Popes'cu, Teodor Bul­ ză rapid şl dacă nu ţii pasul soane. De asemenea, se a- brăveni şi supusă unui re­ luptei pentru libertate şi
ţară in întrecerea socialistă gara şi Constantin Florescu, cu ea rişti să devii inutil. pe bancul de lucra al mun­ flrmă că mîncarea a fost muncitorilor cine sînt ade­ gim de distrugere a sănătă­ dreptate socială, o situează
— meritul revine şi lucrăto­ citorului. Acum el are fişa îmbunătăţită din punct de văraţii vinovaţi de starea
rilor din sectorul de trans­ a lăcătuşilor de revizie Ioslf Cu cîţiva ani în urmă — şi-a limită de materiale care il vedere calitativ, aceasta lor mizeră, le arată dru­ ţii. In aceste condiţii a pri­ la loc de cinste în rîndul
Popa şi Constantin Andrei, a argumentat el afirmaţia — mul spre o viaţă mai bu­ mit vizita copilului său in luptătorilor comunişti.
porturi, care se achită cu altor comunişti cărora II s-au în combinat a fost adusă încadrează perfect în consu­ reieşind din discuţiile pur­ nă. Pentru ideile ce le nu­ vîrstă de trei ani care-şi a-
răspundere şi conştiinciozita­ încredinţat locuri de muncă prima locomotivă Diesel. As­ murile specifice, planurile tate cu majoritatea abona­ trea, ttnăra luptătoare, la minteşte; „Eu n-am cunos­ GHEORGHE PIRVULESCU
te de sarcinile încredinţate, cheie, constituie o garanţie tăzi tracţiunea este asigurată de operaţii şi alte materiale ţilor. cut-o pe mama, pentru că cercetător la Muzeul
creînd condiţii optime de sigură că angajamentul va fi în proporţie de 30 la sută care înlătură bîjbîiala. Sec­ vîrsta de 20 de ani a fost nu aveam decit un an şi de istorie a Partidului
muncă tovarăşilor lor furna- onorat. de aceste locomotive. S-a în­ torul de concepţie stabileşte, arestată. Supusă la cele trei luni cind marna a fost Comunist Român, a
‘lişti, oţelari şi laminatorl. — Oamenii noştri — speci­ registrat un salt spectaculos totodată, colaborarea între mai grele chinuri, Donca închisă la puşcărie. Eu am mişcării revoluţionare şi
Respectînd obiceiul de a fica Ilie Toma, secretarul co­ dar progresul nu se va opri secţiile întreprinderii. Şl a- nu-şi trădează tovarăşii de fost crescut de bunici. Ei democratice din România
întîmpina marile evenimente mitetului de partid, omul nicidecum aici : plnă în 1975 cesta este un factor care luptă. Este condamnată la
din viaţa ţării cu realizări care de peste 20 de ani par­ este prevăzută dieselizarea a contribuie la realizarea îna­ fi eurîrad
de prestigiu, feroviarii din ticipă activ la toate preface­ 60 la sută din capacitatea de inte de termen a angajamen­
cetatea siderurgiei sînt de­ rile înnoitoare înregistrate în tracţiune. telor. revista
cişi oa în cinstea Conferln- sectorul de transporturi — Introducerea In exploatare Din toate discuţiile purta­ n
a locomotivelor Diesel a re­ te, din cele văzute la faţa II FF
clamat şl va reclama per­ SI
fecţionarea necontenită a ca­ locului, In secţii şl ateliere, j In cursul lunii iunie a.c. n
drelor. Mecanicii au urmat rezultă că întregul colectiv ! cititorii judeţului vor găsi o fapta demnă de un viitor comunist
al I.I.L, Orăştle este animat
\ cursuri de policalificare, de­ de dorinţa fierbinte de a în­ I la chioşcurile de difuzare
:.M0, firi ! servind astăzi la fel de bine, ; a presei revista ilustrată Gazeta îl prezintă pe cei
- , • ambele tipuri de locomotive. deplini prevederile cincina­ Răspunzînd deopotrivă che­ Spicuim cîteva din ştirile
IPÉ
care depun eforturi, dar nu
V" ' ' puri Dealtfel, trebuie să subli­ lului înainte de termen. A- i „Pentru patrie" editată de mării pionierilor Văii Jiu­ trimise de pionieri în legă­ neglijează nici pe cei ce ma­
tură cu aceste preocupări.
• Ministerul de Interne. In
sarcinile
vedere
în
că
i. _ • / niem transporturi cadrul Direcţiei vîndu-se în realizate în ur­ i revistă, amatorii de lltera- lui, precum şi scrisorii adre­ nifestă, încă, atitudini de ne­
sate de către tovarăşul Vir-
trebuie
ce
salaria­
de
toţi
'§1 ţii învaţă, urmînd cursuri de mătorii ani, în prezent se lu­ I tură vor găsi reportaje şi giliu Radulian, preşedintele păsare.
îmbogăţire a cunoştinţelor crează la o prognoză de dez­ anchete despre cazurile re­ Consiliului Naţional al Orga­
. profesionale sau diverse şcoli voltare a întreprinderii pe o zolvate de lucrătorii de nizaţiei Pionierilor, pionierii Comandamentul unităţii din
“f de specialitate. perioadă îndelungată. securitate, miliţie, pom­ şi şcolarii din toate unităţile Şcoala generală nr. 5 Vulcan
j&kri uf pieri, schiţe, povestiri, judeţului nostru îşi intensifi­ a editat o gazetă de perete In fiecare vineri, la ora 12
l<v
jf i convorbiri, interviuri şi că, în aceste zile, eforturile „Comandamentul în acţiune“, în camera pionierilor, coman­
alte materiale de larg in­ pentru încheierea cu succes unde apar relatări despre damentul unităţii din Şcoala
teres din activitatea orga­ a anului şcolar, pentru îm­ preocupările acestuia, acţiu­ generală Simeria se întilneş-
nelor şl formaţiunilor Mi­
m iy ie slavă“ nisterului de Interne. bunătăţirea situaţiei la învă­ nile ce se întreprind pentru te pentru a discuta operativ
ţătură în toate grupele şi de­
încheierii
suc­
cu
asigurarea
şi concret modul cum au fost
taşamentele. ces a anului şcolar. rezolvate sarcinile din săp-
(Urmară din pag. 1) cele nouă pexechi de dansa­ tămîna precedentă şi ce mă­
tori. Domoli şi molcomi in suri trebuie să se ia pentru
paşi, ori dezlănţuiţi Intr-un înlăturarea unor lipsuri. Pio­
trele/Să le dau măicuţei iureş nestăvilit cind ritmul niera Adriana Scrintiţă, co­
mele...“ — glăsulau inter­ melodiei o impunea, cei
pretele bucăţii „Flori pen­ optsprezece dansatori (in­ mandanta unităţii, pretinde
multă
cu
so
să
autoritate
tru mama", in versurile fi structor Ştefan Gal), elevi discute la obiect, fără ezitări.
melodia ce făceau să vi­ in clasa a Vl-a a profesoa­
breze plnă la porţile lacri­ rei dirigintă Mariana Hal- La detaşamentul clasei a
milor mesajul pe care-l magy, făceau să triumfe in IV-a A pionierul Anton
purtau, Întruchipat in ele. valorificare o altă perlă a Rusu învaţă cu Mircea Co-
De la frumosul spectacol nesecatului nostru folclor — dreanu, Gheorghc Barna în­
„Noi te cinstim in ctntece focul popular. vaţă cu Claudiu Nistor, la
de slavă'', închinat de pio­ ...Clţiva instructori şi, sub clasa a IV-a B, Vladimir
nierii şi şcolarii liceului din îndrumarea lor, 130 de „ini­ Luncan ajută pe Lucian Je-
Haţeg evenimentului pe ca­ moşi" au închinat partidu­ ler la matematică şi limba
re prin forţa muncii şi dă­ lui măiestria şi energia lor. română. Cazan Dorin lucrea­
Taplţlera Noemi Fafori execuţii rofrarea tapiseriei de la şezu­ ză lecţiile cu Stelian Ţibea,
tul scaunelor destinate exportului. Munca el, ea şl a celorlalţi ruirii ii cinsteşte întregul Răsplata le-au oferit-o cîte-
muncitori de la I.I.L. Haţeg, cu noaşte noi Impulsuri acum In popor, spectatorii au plecat va sute de spectatori, care Cornelia Poenar o ajută pe
preajma marelui eveniment politic şl economic al ţării: Confe­ Mariela Pătraşcu, Gabriela
rinţa Naţională a partidului. sub influenţa lăsată şi de i-au felicitat şi aplaudat.
Găină ajută pe Maria Bodro-
jan.
exemple
Asemenea în unitatea sînt
multe
de
foarte
vor pionieri de la Şcoala gene­
rală Simeria.
angaj Pionierele Lucia Popa, Li-
liana Marian, Elisabeta Ka-
luza, Mirela Dovechiu şi Li-
Pentru hărnicia de care necesitatea îmbunătăţirii ac­ cum este organizată munca unitatea prezentîndu-se cu liana Buciuman de la Liceul
dau dovadă, cooperatorii din tivităţii în fermele zootehni­ în cadrul fiecărei formaţii de depăşiri la planul producţiei din Simeria au hotărît să a-
Simeria sînt binecunoscuţi, că şi horticolă, al căror a- lucru — afirma secretarul or­ de lapte, lină şi miei pre­ jute pe colegii lor Dănilă,
realizările înregistrâte situînd port ia consolidarea economi­ ganizaţiei de partid din ca­ daţi la complex pentru în-
această cooperativă in rîndul că a unităţii şi la sporirea drul brigăzii Cănptniş, Ion grăşare. Amplificarea reali­ Muncitoarea Aurelia Zaharia, împreună cu ucenica Kodica Dînşoreanit flo la „Vidra*' Orăştle, Kovacs, Faur, Groza şi Giur­
in
arc
imităţilor agricole de frunte veniturilor cooperatorilor poa­ Delapeba. In brigada noastră, zărilor ne obligă însă să ma­ execută pregătirea materialelor textile pentru celei croit. Munca lor aniversări un a singur scop să : producă cinstea giu, atît pentru teze cit şi
de
a
partidului
şi
25-a
Republicii
doar
a
Conferinţei
Naţionale
a
pentru
ale judeţului. Măsurile adop­ te şi trebuie să fie mai sub­ organizaţia de partid se nifestăm maximă răspundere lucrări de înaltă calitate. lor finale. perioada recapitulări­
tate în ultima vreme de par­ stanţial. preocupă îndeaproape şi cu faţă de strîngerea fără pier­
tid — măsuri menite să asi­ Asumîndu-şi sarcina să răspundere de îndeplinirea deri a tuturor resurselor de
gure traducerea în viaţă a fructifice eficient întregul po­ sarcinilor economice. Proble­ furaje.
obiectivelor stabilite de Con­ tenţial uman şl material al mele care privesc realizarea In vederea susţinerii în­
ferinţa Naţională a partidu­ unităţii, cooperatorii din Si- producţiilor planificate sînt făptuirii angajamentelor —
lui din anul 1967 şi de Con­ spunea Rozalia Doda, secre­
gresul al X-lea al P.C.R. — tarul organizaţiei de partid
privind îmbunătăţirea orga­ lulle 1972 Âckmârl genérale din brigada Biscaria —, pen­
nizării, conducerii şi planifi­ tru a întîmpina Conferinţa
De
cum
desprimăvă-
se
şi
mecanizatorii
cării agriculturii, ridicarea CONFERINŢA || ale comuniştilor Naţională a partidului cu rează şi pină toamna tirziu, măvară. Şeful de secţie pe Batiz, toţi cooperatori s-au nă cu ceilalţi tineri meca­
membrii
care îl avem la Batiz, Pe­
nivelului de viaţă al ţărani­ succese tot mai de seamă, es­ cooperatorii din satul Ba- tru Stinea, deşi e tînăr, e nizatori de aici, lucrînd la
lor cooperatori, stimularea şi ale activelor te important ca toţi cel 148 gindit la Stinea. Ştiau ei de construirea unui nou ate­
dezvoltării sectorului zooteh­ NAŢIONALĂ comunişti din C.A.P., toţi co­ tiz nu-şi mai potrivesc cea­ un bun organizator. A ter­ ce! Asta se intimpla în a- lier al secţiei. Vremea in
nic şi sporirea producţiei a- de pariîd operatorii să-şi înzecească e- surile ca să se scoale odată minat şcoala profesională nul 1965. Dar unii — e cimp nu era bună de ieşit
niroaliere — să amintim doar A P.CR, forturile în scopul valorifi­ cu zorile. Ei se trezesc du­ de mecanizatori agricoli in drept puţini — mai scep­ cu tractoarele. Noaptea,
pă
cailor
pu­
zumzetul
cîteva dintre ele — au de­ cării depline a potenţialului anul 1963. După absolvire a tici credeau că lucrurile la plouase mult! Şi cum meca­
terminat o mobilizare susţi­ productiv al unităţii. tere ai tractoarelor pe fost repartizat la Batiz. brigadă nu vor merge bine. nizatorii îşi aveau utilajele
nută a cooperatorilor la în­ meria s-au angajat ca în a- dezbătute cu comuniştii şi Strîns legată de materiali­ care mecanizatorii le scot Membrii cooperatori de a- „Cum va şti copilul ăsta şi tractoarele revizuite, doar
făptuirea sarcinilor economi­ cest an să depăşească pro­ cooperatorii, stabllindu-se mă­ zarea obiectivelor economice in cîmp cu mult înainte colo l-au privit cu neîncre­ să-i îndemne pe ceilalţi nu era să stea degeaba!
ce cu care sînt confruntaţi ducţiile planificate în fiecare suri eficiente pentru a nu în­ cu care este confruntată u- de răsăritul soarelui. De­ dere pe tinărul mecaniza­ mecanizatori care sînt tot I-am privit cum munceau
în actualul cincinal. sector de activitate, creînd registra restanţe la efectua­ nitatea — apreciau vorbitorii spre băieţii aceştia — mulţi tor, care părea cam firav, copii ?“ E drept că in bri­ la turnatul betonului, la
Informarea prezentată de astfel premise favorabile su­ rea lucrărilor care condiţio­ — este problema întăririi ro­ dintre ei consideraţi ca şi aproape că nici nu se ve­ gadă erau numai tineri, dar căratul prefabricatelor. Şe­
tovarăşa Otilia Teodorescu, plimentării prevederilor con­ nează soarta recoltei. Urmă­ lului conducător al organiza­ localnici datorită vechimii dea de volan, pe scaunul toţi erau harnici. Nicolae ful de secţie, Petru Stinea,
secretarul comitetului de par­ tractuale de livrare a produ­ rind finalizarea acestui de­ ţiei de partid, desfăşurarea pe care o au de cînd lu­ tractorului. Brici, Simion Mutolea, A- îl ajuta pe tîmplarul şi zi­
tid, în faţa activului de par­ selor la fondul de stat. ziderat, flecare cooperator a- unei activităţi susţinute pen­ crează aici — sătenii au lexandru Pop, Traian Ione­ darul venit de la Staţiunea
tid din C.A.P., a evidenţiat — Avem toate motivele să cordă grija cuvenită întreţi­ tru educarea cooperatorilor numai vorbe bune. Cu ei — Nu stă băiatul ăsta le, Nicolae Vodă şi alţii ca­ de mecanizare a agricultu­
faptul că producţii de 3 500 nerii culturilor pe terenurile în spiritul respectării disci­ cooperativele agricole din mult la noi. Cînd o ajunge re au venit după numirea rii din Călan, Eugen Vi-
kg grîu, 3 700 kg porumb, credem că angajamentul va repartizate a fl lucrate in a- plinei muncii şl a democra­ Batiz şi Sîncrat au realizat cu tractorul pe rlpele de lui Stinea ca şef de briga­ şoiu, la montarea unui co-
27 650 kg sfeclă de zahăr şi fi respectat — remarca în cord global. ţiei cooperatiste, a participă­ în anii trecuţi cele mai bu­ la Sîntămăria de Piatră sau dă — Nicolae Săceanu, Ion fraj. Toţi, dar absolut toţi
17 500 kg cartofi la hectar cuvîntul său Ioari Fleşeru, La grădina de legume în rii active la îndeplinirea ne producţii de griu şi po­ la G.A.P. Sîncral, acolo il Băişau, Nicolae Vodă, Gh. lucrau cu dăruire şi serio­
obţinute în anul trecut — secretarul organizaţiei de perioada actuală trebui® e- sarcinilor care condiţionează rumb la hectar. ,£tiu să lasă şi fuge — îşi spuneau Lazea, David Berindei, Gh. zitate. Seriozitatea lor, pa­
niveluri superioare prevederi­ fectuat un volum mare de progresul cooperativei agrico­ lucreze aşa cum trebuie pă- unii cooperatori. Oargă — au căutat să mun­ siunea şi răbdarea cu care
lor ultimului an al cincina­ partid din brigada Urol. A- lucrări — spunea brigadiera le şi ridicarea bunăstării mirvtul“ — spun oamenii Sătenii Intr-un fel a- cească nici mai mult nici ştiu să-şi facă datoria — nu
lului — nu reprezintă o li­ plicarea retribuirii muncii în Emilia Bembea. Deoarece u- membrilor acesteia. Astfel, despre ei. veau dreptate. Mulţi dintre mai puţin decit aşa cum a numai atunci cînd e vorba
mită superioară a posibilită­ acord global constituie un nele acţiuni sînt întîrziate, cooperativa agricolă din Si­ — E cea mai bună secţie mecanizatorii de la Batiz făcut-o şeful lor de briga­ să se afle la volanul trac­
ţilor şi a potenţialului econo­ puternic factor stimulator şl este imperios necesar să mo­ meria va continua să se si­ S.M.A. pe care o avem pe dă cind a fost mecanizator. torului — te îndreptăţesc
mic al cooperativei agricole. bilizăm toate forţele din fie­ tueze în rîndul unităţilor Valea Streiului — ne spu­ care deserveau şi cele două Recent, Petru Stinea a să spui că aceşti tineri, toţi
Deşi meritorii, rezultatele mobilizator în participarea care brigadă pentru a evita fruntaşe din judeţ, înscriin- nea directorul Staţiunii de sate au dat bir cu fugiţii. fost numit şef de secţie utecişti, mulţi dintre ei co­
nu-i satisfac pe deplin po cooperatorilor la realizarea diminuarea recoltei de legu­ du-se cu un aport tot mal mecanizarea agriculturii din Stinea insă n-a plecat. A S.M.A. la Batiz. Deşi nu­ munişti, merită pe deplin
comunişti, pe cooperatori. Ca în bune condiţii a acţiunilor me. substanţial la realizarea pro­ Călan, inginerul Ion Cotu- muncit cu abnegaţie, cu dă­ mit în această nouă funcţie, să fie luaţi drept etalon de
urmare. în dezbaterile acti­ iniţiate pentru sporirea pro­ Candiano Brînză, şeful fer­ gramului adoptat de partid ţiu, despre cei 12 tineri me­ ruire, oriunde a fost tri­ Stinea nu a părăsit bancul mulţi alţi tineri care îşi
vului de partid s-au eviden­ ducţiei agricole. mei zootehnice, a evidenţiat privind dezvoltarea intensivă canizatori de la Batiz. Au mis. Cind s-a pus proble­ de lucru. Din contră mun­ caută un ideal.
ţiat noi resurse de creştere a faptul că în sectorul de creş­ şi modernizarea producţiei terminat printre primii ma numirii unui şef de bri­ ceşte şi mai mult. L-am
producţiei agricole. punin- — Fără îndoială, succesul tere a animalelor angajamen­ agricole. campania agricolă de pri­ gadă la tractoarele de la văzut zilele trecute, împreu­ N, PANAITESCU
du-se accentul îndeosebi pe deplin este hotărît de modul tul are un suport temeinic, , N. T1RCOB