Page 3 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 3
^
gagsaesEasagagsa jaggat juixhsíseeí awiMBMfflMMBqigaiaam^uimîgi/amjgaa^^ mmigauiiags ' ’g™ 5aaEZMIBHaBMMm Ba
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 410 © JOI 1 IUNIE 1972
gBBgSSHBEBi
EjanapgaiEg:
JIUL - RÂP1D 0■
Vă prezentăm Hotelul S După primul egal, în retur, ratele mingi ce jucau bez
„Izvorul“ 3S rul), ieri Jiul a suferit pri metic în faţa lui Răducanu. cursului
pe teren propriu (2—2 cu Fa
împotriva
Astfel,
ma înfrîngere, din campio evident al jocului, Rapid dă
viitoarelor păduri Se întîlneso la Deva dru tă mult înaintea uşii de Camerele de confort II, în nat, la Petroşani. Dacă după un gol — cu largul concurs
murile care veneau din Ro intrare, care ne urează par număr de 24, însumînd un egalul cu Farul am avut al lui Suciu — şi obţine o
ma şl duceau la Sarmizege- că „Bun venit“ 1 total de 40 locuri, sînt dis toate motivele să fim indig victorie nesperată, nemerita
Preocupări multiple suprafaţă de 70 ari, a fost tusa ; se Intîlnesc drumuri La interior, In recepţia puse pe cele două niveluri VI naţi pentru acum, după c- tă (într-un realizează In nici schimb,
fel).
comportarea
La Simeria Veche, pa o
mă
Jiul
nu
Jiul,
şi VII. Confortul ce se asi
chipei
o
le de azi ale Istoriei ce duc
amenajată In primăvara a- spre Hunedoara oţelului, fastuoasă se află situat ba gură e aproape similar celor înfrîngere — culmea ! — nu car egalul, care şi aşa nu re
rul de zi. Tot la parter, în
pentru gospodărirea oraşului ceasta o pepinieră, în care spre Jiul cărbunelui şl al pă aripa dreaptă (sudică) a ho de confort I, pardoseala e putem reproşa nimic echipei flecta situaţia din teren.
vor creşte copacii din vii durilor, ori spre Crişul şi telului, un restaurant clasic, din parchet de stejar. din Petroşani, care, ieri, a In fino, nu e cazul să cău
toarele păduri comunale ale Arieşul aurului. Se intersec Microclimatul corespunză jucat unul dintre marile sa tăm explicaţii prea multe,
¡Nenumărate au fost lu accesul maşinilor de curăţe unor comune din judeţul cu o capacitate de 160 locuri, tor al camerelor este asigu le meciuri. pentru că meciul de ieri a
crările de gospodărire si nie. Cu puţin timp în ur nostru. Pepiniera este re tează la Deva şi drumurile un restaurant cu autoservire rat de instalaţiile de încălzi Şi, totuşi. Jiul a pierdut — avut doar... explicaţia hazar
înfrumuseţare a oraşului mă, în faţa celor mai im zultatul acţiunilor de mun ce coboară dinspre săgeţile (100 locuri) şl un restaurant- re şl ventilaţie care-şi au pe nedrept ! — un meci pc dului. In orice caz, specta
Simeria, înscrise în această portante edificii ale Sime- că voluntară la care au de piatră ale Retezatului şi terasă cu vederea spre ac centralele respective la sub care merita, după enormul torii, dacă n-ar fi fost în-
primăvară pe agenda edili riei — centrul oraşului, în zo participat locuitorii oraşu Parîngului cu cele care se tuala magistrală 23 August, solul hotelului. efort depus, după dăruirea frîngerea, ar fi plecat mul
lor oraşului şi totodată rea na blocurilor, parc, poştă, con lui Simeria. Avîndu-se în adună de prin văile Mureşu ne vor sta la dispoziţie. In ...Se vor gîndi oare bene totală a tuturor jucătorilor, ţumiţi de ia stadion pentru
lizate. Amintim numai cite- siliul popular etc. — au apă vedere necesitatea împădu lui, Crişului şi Arieşului ori aripa opusă, agenţia O.N.T. ficiarii de drept ai hotelu să-l cîştige la un scor con bunul spectacol oferit dc cele
va dintre acestea... rut vaze decorative pentru ririi in prima etapă a unor descalecă din peşterile de îşi va oferi serviciile. lui, turiştii, la cei care l-au cludent. două echipe, de abnegaţia
Strada Traian, pe porţiu flori. Ele dau o notă apar terenuri supuse eroziunilor, basm ale Zarandului şi Bi De la parter, două lifturi construit ? — îl iscodim pe tî- Partida de ieri însă a re Jiului şi contraatacurile ra
nea situată între I.G.C.L. şi te peisajului citadin, spo- datorită intemperiilor natu horului. de cîte şase persoane fie flectat cel mai bine posibil pide şi periculoase ale giu-
Triaj, a fost pavată cu pia rindu-I frumuseţea şi dîn- rii, pentru Început suprafa Ospitalieră prin tradiţie, care vor asigura accesul ra nărui inginer Vasile Ţop şi caracterul hotărîtor al şan leştenilor. Dar, peste nemul
tră brută, fiind adusă, în du-i originalitate. De ase ţa pepinierei a fost semă Deva va putea oferi turişti pid şi comod al turiştilor la pe maistrul Gheorghe Balo- sei, al norocului, pe de o ţumirea pricinuită de înfrîn
prezent, la o cotă de folo menea, în faţa şcolii gene nată cu sămînţă de salcîm. lor, odată cu darea în folo oricare din etaje. (Mal exis sache. parte şi al ghinionului, pe de gere s-a aşezat justa indig
sinţă superioară. ¡La ieşirea rale a oraşului au fost Operaţia a fost efectuată sinţă în acest an a noului tă aparte un lift de serviciu — Poate 1... Noi însă ne alta. Rapidul, cu al său pro nare provocată de arbitrajul
din oraş, sub „Măgura U- plantaţi stîlpi electrici şi recent şl a necesitat o com hotel, o capacitate de cazare şi unul de materiale). Ur- vom gîndi cu siguranţă la verbial Neagu, a speculat o prestat de I. Rus (Tg. Mureş),
roiului", a fost construită corpuri de iluminat. plicată pregătire a terenu de peste două ori mai mare cînd pe jos cîteva scări, a- colectivul cu care am reali singură greşeală (plecată de care a dictat unele decizii
o rampă pentru depozitarea Merită evidenţiat faptul lui şi mai ales a seminţe faţă de cea actuală ; şi în jungem la mezaninul care zat această lucrare; la oa la Tonca, care l-a „scăpat" necorespunzătoare, în faze
gunoiului menajer. Rampa că toate aceste lucrări au lor care — amintim cu titlu condiţii excelente. Pentru că ni se destăinuie : salonul ho menii din echipele conduse pe Năsturescu şi continuată clare, dezavantajînd echipa
a fost împrejmuită cu plăci fost realizate prin muncă de exemplu — a trebuit să hotelul „Sarmis", cum îi va telului — chiar deasupra să de Andrei Kloos, Nlcolae Po inexplicabil de neatent de din Petroşani şi la goluri
din prefabricate din beton, patriotică. fie fierte în apă aproape o fi denumirea, va avea în lii de recepţie de la parter pa, Mihai Ilie, Sigismund Suciu, spectator la curioasa marcate. Dar, arbitrul e su
iar drumul de acces către zi pentru grăbirea proce cele 180 de camere ale sale, — o sală de banchete, agen Szabo, Nicolae Covaci, Vic traiectorie a mingii şutate de veran... şi scorul e cel sta
ea a fost, de asemenea, a- C. ANTONESCU sului de germinaţie. Cert de confort I şl II, 222 de ţia O.N.T. — internaţional. tor Rusu, Alexandru Cristei, Neagu, pînă la intrarea ei în bilit de Neagu în minutul . 13.
menajat pentru a uşura Simeria este că pădurile comunale locuri. ş.a., alături de care am cu plasă) şi a beneficiat de un
...Cazarea de confort I es
vor fi populate in viitorul Dar, anticipînd puţinele te asigurată de la etajele I noscut satisfacţiile muncii! car de noroc — la nenumă I N. STANC1U
Ce promisiuni faceţi în
—
învăţătorul apropiat cu copaci crescuţi luni care au mai rămas pî- la V : 60 de camere cu două legătură cu hotelul 7
în „grădina" proprie.
la
recepţionarea
de
nă
că
i tre beneficiar a Impunătoru paturi, 20 camere cu două — Ca pînă la 23 August
paturi comunicante şi 20 ca
V. MEGLEl a.c. lucrarea să fie termina REZULTATE : Jiul — Rapid 0—1 ; C.F.R. Cluj —
A fost dascălul atîtor ge munca de peste patruzeci Simeria lui edificiu, . încercăm să mere cu un singur pat. Par tă. E un angajament pe care Sport club Bacău 1—0 ; Crişul — ■ Dinamo 3—3 ; „U" Cra-
neraţii de copii de moţi ca de ani cu cel mai înalt ti fim, imaginar, oaspeţi ai ho doseala e din mochetă, zu vrem neapărat să-l îndepli iova — Petrolul 3—0 ; Steaua — Politehnica 1- -1 ; A.S.A.
re s-au ridicat din satul tlu acordat profesiei sale, telului „Sarmis“. grăveala pereţilor din calcio nim. Tg. Mureş — Steagul roşu 3—1 ; U.T.A. - “ >,U" Cluj 1- -0;
Criş al comunei Blăjeni. acela de învăţător Emerit. ...Privirii i se impune de vechio. Intr-o nişă a unui ....Meşteri mari, calfe şi Farul — F.C. Argeş 0—0.
Mulţi dintre cei cărora le-a Vorbeam de visuri de ti departe arhitectura deose perete, o placă de marmură, zidari“ lucrează încă pe
pus condeiul în mînă şi i-a nereţe. Unul dintre ele era Un pst bită a edificiului, concepută ieşită în consolă, serveşte ca schelele noului hotel. Prind CLASAMENTUL
învăţat să pătrundă mira acela de a vedea copiii în- cu un bun gust şi corelată suport pentru telefon. Lumi din ce în ce mai mult con 1. F. C. Argeş 2G 16 2 8 42—31 34
colul cuvîntului scris sînt văţînd în şcoli noi. Şcolile cu peisajul. Impresionează na zilei pătrunde prin gea tur finisajele de faţadă. Şl 2. U. T. A. 20 13 7 G 45—24 33
astăzi oameni care au pă din Criş, Grosuri Deal, Gro- semnificativ jocul volumelor, al bovin- murile bovindourllor (o pre cît de curînd drumeţii ce se 3. „U" Cluj 2G 13 5 8 3G—25 31
şit dincolo de maturitate, suri Vale au îngropată în dourilor (balcoane închise lungire a camerei spre exte aduhă la răscrucile Devei 4. A.S.A. Tg. Mureş 26 12 7 7 29—27 31
oameni realizaţi pe diferite pereţi dragostea de oameni cu geamuri pe faţa rior şl care privit din exte vor apela la serviciile hote 5. Sport club Bacău 2G 13 4 9 40—31 30
Călătorii sosiţi zilele tre
planuri ale vieţii. a învăţătorului care acum cute in autogara din O- dă) şi al balcoanelor obiş rior apare ca un balcon), lului „Sarmis". G. Rapid 2G 12 4 10 38—30 28
Din 1928, de cînd e das închide cartea de muncă. O răştie îşi ocupaseră locurile nuite. Ajungem sub coperti îmbiindu-te să admiri peisa 7. Steagul roşu 2G 10 7 9 28—20 27
căl în satul Criş, învăţăto închide în respectul una PAUL MARGINEANU 8. Dinamo 2G 10 7 9 37—31 27
rului Avram Rusu i s-au nim al atîtor semeni care in autobuzul care urma na de beton armat, prelungi jul citadin de la înălţime. 9. „U“ Craiova 2G 11 5 10 34—31 27
împlinit multe visuri de ti văd în el un exemplu de să-i ducă spre Deva. Din 10. Steaua 2G 9 8 9 31—23 2G
nereţe, visuri generoase, dăruire profesiei, oamenilor. clipă în clipă trebuia să 11. Farul 2G 8 9 9 25—32 25
legate de împlinirea perso N1COLAE CRĂCIUN vină impiegatul cu diagra 12. Jiul 2G 9 G 11 23—32 24
nalităţii omeneşti. Anii so directorul Şcolii generale ma. Dar, de autobuz s-a 13. Petrolul 2G 8 7 11 19—33 23
cialismului i-au încununat de 10 ani Blăjeni apropiat în fugă casieriţa CONFRUNTAREA 14. Politehnica Iaşi 2G 5 10 11 28—39 20
Niculina Nicula. 15. C.F.R. Cluj 2G G 7 13 21—33 19
— Cine a luat ultima 1G. Crişul Oradea 2 G 2 7 17 13—47 11
Un harnic colediv de muncă dată bilete pentru Simeria 7 - Crişul Ora-
ETAPA VIITOARE: Politehnica Iaşi
— Eu ! — s-a ridicat in pi SEESIZĂRi-RĂSPUNSURI dea ; „U‘‘ Craiova — U.T.A.; f i'.C. Argeş — A.S.A. Tg.
Sub îndrumarea permanentă au fost realizate în proporţie cioare unul dintre călători. Mureş; Steaua — Dinamo; Rapid — Farul; Petrolul —
a organizaţiei de partid, colec de 236,7 la sută, cele mai mari
tivul de muncă de la Centrul realizări fiind obţinute la cea — Poftiţi restul. D-aţi ui tru evitarea în viitor a unor C.F.R. Cluj; Sport club Bacău — Steagul roşu; „U" Cluj
pentru producerea şi valorifica pă şl cartofi deshidrataţi. Pro tat pe tejgheaua de la ca MASURI PROMPTE In răspunsul trimis redacţi — Jiul.
rea legumelor şi fructelor din dusele semîindustrializate sînt să. ei, aceasta arăta că golurile întîmplări asemănătoare. In
lila acţionează cu perseveren exportate în 12 ţări ale lumii, în aprovizionare au fost ge răspunsul trimis redacţiei se
ţă şl simţ de răspundere pen de unde primim aprecieri elo Şi călătorului grăbit i s-a Un grup de locuitori din
tru îndeplinirea sarcinilor în gioase la adresa calităţii. De întins o sumă cu care pu municipul Hunedoara ne-a nerate de neacoperirea cu spune: ,,...S-a dispus condu
fiecare sector de activitate : a- altfel, datorită bunei organizări scris semnalînd lipsa înde repartiţii a necesarului soli cerii cooperativei „Mureşul“
provizionare şi desfacere, achi a procesului de muncă, a in tea cumpăra cel puţin 10 citat pentru semestrul I 1972, Deva dotarea centrului de
ziţii şi preluări de produse, teresului şi hărniciei tuturor bilete de la Orăştie la Si lungată din reţeaua comerci P R O N O E X P RES
semiindustrializarc. lucrătorilor, planul la export a meria. Dar pentru noi, ală a texurilor de orice mă apoi ne Informează despre primire al secţiei foto cu
Astfel, sectorul preluări, prin fost îndeplinit in proporţie de măsurile luate pentru reme condică de sugestii şi recla
contractări şi achiziţii, şi-a în 192,5 la sută. restul de călători, nu su rime şi altor articole de ciz dierea promptă a neajunsu maţii. De asemenea, s-a re
deplinit planul pe primele pa ma restituită avea impor mărie. Rezultatele concursului nr. 22, din 31 mai 1972 :
tru luni ale anului in procent BUJOREL MARCU lui creat. Astfel, se spune: comandat ca tovarăşul Ci- Extr. 1: 35, 13, 22, 25, 21, 18.
de 261,7 la sută, la legume, iar locţiitorul secretarului tanţă, ci gestul casieriţei. Sesizarea a fost cercetată „Urmare a unor intervenţii bian Emil, responsabilul cen
la fructe în procent de 132 la Comitetului comunal repetate, Ministerul Comer trului de primire, să fie sanc Fond dc premii: 2 138 824 Ici.
sută; în sectorul de scmiindus- şl rezolvată de către Direc
trlaiizare, prevederile Iniţiale de partid llia E. RADUUSSCU ţia comercială a judeţului. ţului Interior, cu repartiţia ţionat cu avertisment pentru Extr. a Il-a : 11, 30, 9, 2G, 27.
nr. 13/2235 din 5. V. 1972, a nerespectarea termenului de Fond de premii : G71 G19 lei.
atribuit judeţului nostru can executare a comenzii".
titatea de 3 tone texuri cu Deci, U.J.C.M. a dispus, a
fă
a
dar
Pe urmele scrisorilor primire din GheSar termene de livrare 30 mai, recomandat..., departe ce conducerea
5 şi 25 iunie. Pînă la intra
mai
cut
rea primei cantităţi, ce se cooperativei „Mureşul" ? Am Economia naţională are nevoie
va livra conform termenului vrea să ştim...
CU CETĂŢENII! calendaristic amintit, I.C.R.M. PROPUNEREA SE VA metal Să-l revalorificăm cu
Deva a . expediat cantitatea
de
în
desfacerea
lui 20 kg texuri magazinu REALIZA dublu avantaj pe cel vechi I
cu
profil
vinzAtoarele de la iată-ne în unitatea respecti tori care voiau doar să cum nare se simte foarte firav. acestor articole din munici Tovarăşul Popa Văleanu,
ALIMENTARA IŞI FAC vă. Şefa e absentă, dar fete pere pîine, de nişte nereguli Unităţile de alimentaţie pu piul Hunedoara. De aseme din satul Cinciş, comuna Te- Economia românească în talelor vechi devenind pen
le îşi amintesc repede de ce trebuiau căutate la sec blică sînt încadrate, de re nea, I.C.R.M. Deva a coman liuc, face, în scrisoarea tri plină dezvoltare şi afirmare tru fiecare salariat, pentru
„DREPTATE" dat, prin relaţia directă cu
,,ziua cînd şefa s-a urcat pe ţia de panificaţie, ori chiar gulă, cu lucrători sancţionaţi, misă redacţiei, o propunere reclamă folosirea cu maxi fiecare cetăţean un act pa
tarabă". la alimentara respectivă. In trimişi disciplinar la Ghelar ; deplasare la furnizorul „Me pentru decalarea cu 15 mi mum de eficienţă a oricăror triotic.
Un grup de mineri din nici un caz la cei ce aştep la unităţile alimentare, cofe talurgica" Galaţi, 7 tone
— Nu ne mai puteam în
Ghelar ne scria: „Intr-una ţelege cu oamenii. Trebuiau tau. tărie, legume şi fructe am texuri, această cantitate asi- nute a plecării din Hunedoa resurse materiale. O parte Depozitele întreprinderii de
din zilele trecute, la ali puşi la punct cumva — ne — Mai avem multe de fă descris mai sus cum merg gurînd în întregime cererea ra a autobuzului de Cinciş din aceste resurse se pretea colectare a metalelor pri
mentara din cartierul Cuţ, spune Dorina Lobonţ, şefa cut cu privire la educaţia lu treburile. populaţiei la acest articol“. de la ora 21, arătînd şi de ză la valorificări multiple, mesc metalul vechi începînd
unitate condusă de Livia raionului pîine. crătorilor din comerţ — a- ce cere această modificare. succesive. Exemplul cel mai de la utilaje casate şi pînă
Branga, s-a petrecut urmă Dar la ce oră a fost adusă răta secretarul comitetului Lipsă de discernămînt în NEGATIVE LA „FOTO" Consiliul popular al muni concludent de folosire şi re- la vasele de bucătărie uzate.
torul fenomen : Pîinea a fost pîinea în ziua aceea, nu ne comunal de partid. Conduce repartizarea fondului de mar cipiului Hunedoara a studi folosire a resurselor mate Resturi de plumb, de cosi-
fă am constatat ia O.C.L. pro
riale îl oferă metalele vechi.
adusă cu multă întîrziere. poate spune. Din simplul rea O.C.L. alimentara Hu Tovarăşa Ştefana Petrescu at propunerea făcută şi a • tor, de cupru îşi găsesc o
Din acest motiv, s-a produs motiv că, nerespectîndu-şi o- nedoara nu ne sprijină sufi duse industriale Hunedoara, din Deva ne-a scris despre luat legătura cu I.T.A. Hu Să ne gîndim numai cîte nouă folosinţă dacă sînt
o mare aglomeraţie. In loc bligaţiile de serviciu, nu tre cient. Mulţi lucrători mai ai cărei merceologi nu s-au necazurile ce le-a întimpinat nedoara, care, la rîndul ei, cheltuieli nu se evită la ob smulse la timp degradării şi
unei
metal
tone
de
ţinerea
să explice oamenilor cauze ce pe bon ora sosirii maşi consideră că miile de cum văzut de ani şi ani prin la o secţie foto a cooperati este de acord cu modificări nou din metalele vechi, tre predate la depozitele I.C.M.
le întîrzierii şl să înceapă nii, oră pe care n-o menţio părători sînt la cheremul lor Ghelar. Iată un exemplu re vei „Mureşul" din Deva. le cerute. Consiliul popular cute prin focul purificator Am vorbit pînă acum de
servirea cît mai rapidă, şefa nează nici secţia de panifi şi nu ei, vînzătorii, ia dispo latat de secretarul comitetu Sesizarea a fost trimisă Uni al comunei Teliuc urmează al oţelăriilor de la Hunedoa conţinutul patriotic al actu
unităţii s-a urcat pe tejghea caţie Ghelar. ziţia publicului larg. lui comunal de partid ; unii judeţene a cooperative să consulte majoritatea locu ra, de la Galaţi. lui de a preda metal vechi.
şi a început să urle la oa Credem că dintr-o astfel — Satul Ruda, sat de itorilor din satul Cinciş, iar La noi în ţară se duce do Dar el aduce după sine un
meni, să-i insulte. La aceas Să judecăm un pic. Ce de „judecată“ au încercat munte, locuit de pădureni, lor meşteşugăreşti I-îunedoa- dacă aceştia vor fi de acord mulţi ani o campanie asiduă al doilea avantaj şi acesta îl
tă unitate se întîmplă frec vină aveau consumatorii că să-şi facă... dreptate şi lu care ştim cît ţin la portul ra-Deva, care. după ce a cer cu propunerea tovarăşului pentru colectarea pe toate priveşte exclusiv pe predă-
vent şi alte nereguli. Casie pîinea nu sosise la timp, ca crătoarele de la alimentara lor tradiţional, are în maga cetat temeinicia aspectelor căile a metalului vechi şi tri tor. Căci orice kilogram do
Popa Văleanu, ea se va rea
ra Onorica Pal mereu nu altă dată ? Nici o vină) Dar din cartierul Cuţ... zin sute de perechi de pan relatate, a luat măsuri pen liza. miterea lui spre oţelării. în metal vechi predat la I.C.M.
are mărunţiş să înapoieze în loc să li se explice cau tofi cu toc cui, care stau de treprinderile şi unităţile eco este compensat în bani. Iată
restul, vînzătoarea Elena A- zele întîrzierii — dacă au PE ADRESA multă vreme, fără ca cine .vcæuzstsssoa nomice îşi fac un titlu de deci, pe lîngă motivul major
lic vorbeşte urît cu oamenii, fost cu adevărat nişte cau va să se uite la ei. Femeile onoare din a colecta şi pre al actului — întărirea şi pe
părăseşte raionul la care ze — ori să se fi concentrat CONDUCERILOR de aici vor sandale şi bo Siidînd munca da la unităţile şi subunităţile această cale a economiei noas
lucrează şi se ocupă cu alte 3-4 vînzătoare la pîine pen canci. Aşa se poartă. Dar întreprinderii de colectare a tre — încă unul în plus ca
treburi în timpul programu tru a descongestiona cît mai Se ştie că reţeaua comerci aşa ceva găsesc numai la... metalelor cît mai mult metal re trebuie să-l îndemne pe
lui : se machiază, îşi face repede aglomeraţia, gestio ală a centrului minier Ghe oraş !? Zilele trecute au fost a- cii — să trăiască folosind folosit. La rîndul său, între fiecare cetăţean să colecteze
unghiile etc.". nara găseşte de cuviinţă să lar este coordonată de con Se impune conducerilor or restaţi în municipiul Deva metode de existenţă necin prinderea aceasta a dinami şi să predea metale vechi la
se urce pe tejghea şi să-i ducerile T.A.P.L., O.C.L. ali numiţii Costică C., din jude stite. Astfel ei au comis mai I.C.M.
împreună cu secretarul Co ganizaţiilor comerciale amin zat şi mobilizat forţe multi
pună pe oameni la punct !? mentara şi produse industri ţul Taşi, şi Virgil A., din ju multe acte de tîlhărie. Pen ple în acţiunea de colectare Nu stăruim asupra a ceea
mitetului comunal de partid Adică să-i facă vinovaţi pe ale, precum şi de către C.L.F. tite să nu uite că au unităţi deţul Vaslui Aceşti tineri au tru faptele lor vor suporta a metalelor vechi. Organiza ce se poate realiza în gospo
Ghelar, tovarăşul Ioan Julea, cei cîteva sute de consuma Hunedoara. Această coordo- şi la Ghelar... preferat ca — în locul mun consecinţele aspre ale legii. ţiile de tineret, de pionieri, dăria fiecărui om din veni
se întrec an de an în a pre turi realizate pe această cale.
da oţelăriilor prin T.C.M. cît Vom reveni spre a demon
mai multe metale vechi. In stra pe bază de exemple
Despre căminele muncito- REVENIM LA CĂMINELE MUNCITOREŞTI tul de des abatajele unde acţiune au fost antrenaţi cu concrete că e predarea meta
lului vechi
acţiune a-
o
eştt am scris acum aproxi- lucrăm, dar pe la clădirea avantaj dublu şi colectori in
îativ două luni. Readucem în care sîntem cazaţi nu trec dividuali, actul colectării me vantajoasă în dublu sens.
7 actualitate aceeaşi pro- niciodată.
lemă, pentru că în aceste Faţă de cele constatate,
dificil locuiesc o mare par- se simt ca acas este absolut necesar ca fac
5 din tinerii muncitori an- torii de răspundere de la în Predarea metalelor vechi - sursă
ajaţi în întreprinderile şl treprinderea minieră Hune
istituţiile existente în Jude- doara să ia iniţiativa ca, mă de venituri pentru gospodăria
al nostru, care aduc o în- car o dată pe lună, sau ori
emnată contribuţie Ia rea- masurile impuse de de cîte ori este necesar, să-şi
zarea sarcinilor de plan. îndrepte paşii şi înspre că dumneavoastră, un valoros
minele muncitoreşti pe care
Dar, pentru ca potenţia le au în administrare. Ace
li lor de muncă să fie me- jocuri distractive etc. Admi tal la blocul CM 5. Cînd ti mă, care nu pare să fie com concret împotriva acelora ca laşi lucru îi invităm să facă sprijin dat economiei!
eu proaspăt, au nevoie de nistratorul Miron Mitan şi nerii din celelalte cămine au plicată de vreme ce alte u- re sînt certaţi cu viaţa de
ondiţii bune de viaţă şi de personalul de serviciu se văzut că li s-au acordat sti nităţi au rezolvat-o cu bine. colectiv ? Din cîte am * fost şi pe factorii de răspundere In fiecare gospodărie se a- cu cositor 0,25—2,40 Iei/kg,
:-ai. In multe din unităţi, străduiesc să gospodărească mulente locatarilor care şi-au întreprinderea minieră Hu informaţi, nu s-a făcut ni de la întreprinderea de con flă obiecte metalice care aliaje dc bronz cu plumb
um ar fi de pildă Trustul cu grijă fiecare spaţiu din gospodărit şi păstrat curăţe nedoara dispune de un bloc mic în această privinţă. De strucţii siderurgice Hunedoa şi-au pierdut folosinţa. Şi to 0,25—2 Iei/kg, alpaca 3,80
e construcţii Deva, cadrele dotare. Aceeaşi preocupare nia în locuinţe, ei au cerut cu locuinţe pentru tinerii patru ani de cînd s-a dat în ra. Lansăm această invitaţie tuşi, ele pot căpăta una lei/kg, aluminiu laminat 1,80
întrucît prea puţine din ne
e conducere acordă o per- am întîlnit la căminele ad să se iniţieze un alt concurs, mineri, construit de aproxi primire blocul, nu s-au ţi regulile constatate la blocu nouă. Nu aruncaţi la coş tu Iei/kg, aliaje de aluminiu
îanentă grijă faţă de tinerii ministrate de Centrala mi care să fie extins la toate mativ 4 ani, precum şi de nut cu locatarii decît două rile nr. 114, 115 şi 116 s-au burile rezultate de la pasta 0,50—2,40 Iei/kg, zinc şi alia
ngajaţi pe şantiere. Pentru nereurilor neferoase Deva, blocurile. Pe lîngă aceste ac alte spaţii de cazare mai şedinţe. Nimeni din comite rezolvat. Nici acum apa cal de dinţi. Nu aruncaţi nici je de zinc, 0,50—1,90 Iei/kg,
umcitorii nefamilişti s-au ceea ce denotă că ancheta ţiuni cu corespondent în ma vechi în localităţile Teliuc tul U.T.C. sau din comitetul dă nu este suficientă, duşu cutiile de conserve. Orice o- plumb 0,20—3 lei/kg, cositor
onstruit în municipiul Deva precedentă a avut efect. sa de tineri, se simte nece şi Ghelar. Deşi blocul de ne sindicatului de la I.M. Hu rile nu au fost montate sau biect metalic ce vă priso şi aliaje dc cositor 5 lei/kg,
n număr însemnat de apar- La blocurile de nefamilişti sitatea rezolvării şi a altor familişti din Hunedoara este nedoara nu şi-a găsit timp reparate. Propuneri pe hîr- seşte în gospodărie să-l strîn- tablă cutii de conserve, fier-
amente şi garsoniere confor- ale Combinatului siderurgic probleme pe care ei le re dat în exploatare — aşa cum să treacă pe la acest cămin, tie cu cele ce trebuie să se geţi bucată cu bucată şi cînd beton, sîrmă, cabluri 0,20
abile. Recent s-a dat în prl- din Hunedoara locuiesc mai clamă. „De ce nu se face şi relatam — de circa patru ani să stea de vorbă cu tinerii, rezolve s-au făcut. Doar atît! aveţi o cantitate oarecare, lei/kg, ambalaje, capace, tu
aire un bloc cu 114 garso- bine de 1 500 de tineri. Con ia noi un micro-club unde — totul pare aici vechi, uzat să le asculte doleanţele ? Dar Dar numai cu propuneri, fă s-o predaţi depozitelor I.C.M. buri dc pastă etc., din foiţă
iere a cîte două paturi, lin diţiile de cazare sînt excep să putem viziona un pro prematur. Peste tot e stăpînă tovarăşii din conducerea ad ră să fie finalizate, condiţiile Prin colectarea şi predarea de aluminiu 2 lei/kg, acumu
ie sînt cazaţi, ca un stimu- ţionale. Pentru ca viaţa la gram la televizor, să ascul dezordinea. Geamurile de la ministrativă a întreprinderii de viaţă ale tinerilor nu vor acestor deşeuri metalice in latori cu plăci de plumb nc-
ent, tinerii cei mai destoi- cămin să fie şi o şcoală de tăm muzică, să ne destindem uşi sînt sparte, pereţii mur miniere, pe care i-am invitat cunoaşte îmbunătăţiri. De a- I.C.M., veţi contribui în pri desmembraţi 2,50 lei/kg.
lici, cei mai disciplinaţi ca- educaţie, comitetul U.T.C. şi jucînd o partidă de şah ?*' — dari. Aproape la toate uşile în articolul trecut să viziteze ceea, aşteptăm din partea mul rînd la creşterea pro Am redat spre informarea
e se remarcă nu numai în comitetul sindicatului din ne spunea unul dintre loca încuietorile au fost forţate. căminele ? La căminul mun ducţiei de metal a ţării, veţi dumneavoastră, a celor care
irocesul de producţie, dar şi cadrul combinatului hunedo- tarii de la CM 5. Desigur, Cheile de la camere nu stau citoresc de la mina centrală conducerilor întreprinderilor întregi bugetul dv. cu un ve vă hotărîţi să vă număraţi
n viaţa socială. Pentru ca rean au întreprins o seamă pretenţiile tinerilor sînt în la un tablou, cum am văzut din Ghelar nu s-a schimbat respective un răspuns con nit în plus. Redăm mai jos în viitor printre predătorii
impui liber petrecut de ei de acţiuni din care una este dreptăţite. Comitetul sindica la alte blocuri, ci se ţin la nimic. Neregulile constatate cret cu măsurile şi respon preţurile cu care I.C.M. achi de metale vechi la I.C.M.,
a cămine să fie lipsit de nu numai originală dar şi in tului şi comitetul U.T.C., cu locatari. In interioare te în- după publicivea materialului sabilităţile iniţiate de dum ziţionează metale feroase şi aceste preţuri de orientare.
nonotonie, s-ta amenajat un teresantă. Astfel, s-a iniţiat sprijinul combinatului, vor tîmpină dezordinea. Adminis rămîn neschimbate. Unii to neferoase. Sînt suficient de avantajoase
un concurs dotat cu premii tratorul Vaier Besu se văi ta nealor pentru ca tinerii sa Fier vechi 0,30 Iei/kg. fon
:lub care este dotat cu tot putea rezolva pozitiv dorinţa varăşi din conducerea ex şi cu cît metalul predat are
pentru cea mai frumoasă ca că locatarii nu ştiu să păs lariaţi să se simtă ca acasă. tă veche 0,35—0,40 Iei/kg, cu
:eea ce este necesar : tele meră de nefamilişti. Primul tinerilor, dacă vor lua în treze ordinea. Poate că aşa ploatării — ne spunea un pru 0,10—5,70 lei/kg, alamă mai multe din calităţile sa
le, cu atît preţul de cumpă
vizor, aparate de radio, a fost organizat experimen dezbatere şi această proble- o fi, dar ce s-a întreprins tinăr miner — vizitează des- N. PANAITESCU 0,45—3 lei/kg, aliaje dc bronz rare se apropie de cel maxim.