Page 30 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 30
I
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 417 ® VINERI 9 IUNIE 1972
£33395
0 lucrare care reclamă maximă urgenţă
A
Colectivei^ hunedorene- angajate ✓
Pe un plan privitor al prafeţele ocupate cu sfeclă la praşlla a doua mecanică efectuării praşilelor la timp
preocupărilor de sezon In şl cartofi, ha porumb, pra- la porumb. Din discuţia şl de calitate. Intr-adevăr,
agricultură se situează e- şila a doua va începe în zi purtată cu Inginerul şef al tarlalele ocupate cu culturi
ferm in marea bătălie muncitorească proşabile In condiţii Ire lele următoare. Printre coo am reţinut că prima praşl- prăşltoare sînt afinate şl cu
iectuarea
C.A.P.,
Valentin
Clobanu,
a
Întreţi
lucrărilor
fruntaşi
la
peratorii
rate de buruieni.
de
culturilor
relatate
întreţinere a culturilor. Sub-
se
am
nerea
notat
Din
aspectele
decit
165
însă
ordonînd toate eforturile în pe Ecaterlna Olaru, Gaşpar lă manuală nu s-a realizat desprinde faptul că la cul
pe
hectare
făptuirii acestui deziderat, Maler, Gaşpar Moţ, Nlco- din cele 195 ha planificate, turile de cartofi şl sfeclă
în numeroase cooperative lae Dobrel, Ion Rîpaş, Ion restanţele locallzîndu-se Ia lucrările de întreţinere s-au
CINCINALUL ÎNAINTE TERMEN! cartofii Căta, Mlhal Rîpaş, Aron brigada din lila (?). de anul efectuat însă unele rămî-
cu
promptitudine,
agricole
porumbul,
organizaţiei
secretarul
Albu,
deosebire
existînd
Spre
şi sfecla prezintă o dezvol
tare
că
garantînd
normală,
doua
ghe
In ceea .ce priveşte cultu
cultura
vicepreşedintele
Crlşan,
se vor realiza şl depăşi ni de partid, şl alţii. trecut — ne spunea Gheor neri în a urmă la la aplicarea
praşllei
velurile producţiilor planifi rile de cartofi şi sfeclă, pe C.A.P. Cîmpuri-Surduc — porumbului. Pentru a înlă
cate. întreaga suprafaţă cultiva nu mai avem probleme cu tura grabnic restanţele, este
In legătură cu stadiul a- tă — 53 de hectare — coo mobilizarea cooperatorilor imperios necesar ca în aces
îngajamenie concrete a Realizări de prestigiu ® Initiative valoroase a fapte eroice plicării praşilelor, tovarăşul peratorii din lila au apli la întreţinerea culturilor. te zile să fie mobilizate toa
Haliţi Petru Moţ, preşedintele cat cîte două praşile. De a- Ştiind că fiecare va fl re te forţele şi mijloacele e-
C.A.P. Brănişca, ne spunea semenea, în ziua de 6 iu tribuit, în baza acordului xlstente Ia executarea pra-
că lucrarea respectivă — nie a.c., mecanizatorul global, în funcţie de pro şilel a doua mecanice şl
mecanic şl manual — s-a Gheorghe Sorea lucra, In ducţiile obţinute cooperato manuale pe toate suprafeţe
La şantierul nr. 1 ai T. C. Deva făcut de două ori pe su cadrul brigăzii din Bacea, rii acordă întreaga atenţie le cultivate cu porumb.
Soluţii ingenioase Cuvîntul fiecărui comunist-
pentru scurtarea un angajament responsabil
— Şl noi, comuniştii de la să-şl găsească împliniri ce nute la un preţ de cost în tră ne angajăm să dăm pe
termenelor de execuţie ferma nr. 2, sîntem antrenaţi vor duce, cu siguranţă, la continuă scădere. Preluînd ste plan 1 milion bucăţi ouă,
în acea muncă clocotitoare în
rezultate şi mai bune. Spu
să realizăm beneficii în va
din mers lucrările de inves
care e angajat întregul nos
loare de 400 000 lei, iar la
tru popor. Şl noi am simţit neam că ne-am simţit şi ne tiţii şi însuşindu-şl noua cheltuieli să înscriem econo
O
afirmăm
simţim
chemaţi.
tehnologie de lucru cerută de
răspunderea pe care ne-o ce şl acum, în faţa adunării, modernizările aduse între mii pînă la 150 000 lei“.
re munca, angajarea noastră cînd ne angajăm ca în cin
© IN URMA CU TREI LUNI COMU 9 UN BLOC DE 60 APARTAMENTE la locul de producţie — stea Conferinţei Naţionale a prinderii, comuniştii de la ,,Aici în faţa adunării de
IN 29 DE ZILE Principala preocupare a co „Avicola“, întregul colectiv partid mă angajez ca îm
NISTUL VASILE SMEU A DECLANŞAT munistei Saveta Moda, de la mărturisea în adunarea de partidului — noi, colectivul de muncă a raportat an de preună cu colectivul de la
9 PINĂ LA CONFERINŢA NAŢIONA „Vidra" Orăştle, este execu partid mecanicul Tltus Pe- fermei nr. 2 — să dăm pe an o activitate economică ferma nr. 3 să dăm peste
INIJIATIVA „NICI O ECHIPA SUB PLAN". tarea unor confecţii din blă trescu, secretarul organizaţiei ste sarcinile de plan o pro
LĂ - 20 APARTAMENTE PESTE ANGA meritorie şl la un grad spo plan 100 000 bucăţi ouă, iar
nii de Înaltă calitate. Atentă de bază de la ferma nr. 2, ducţie de 600 000 bucăţi ouă,
IN PREZENT TOATE BRIGĂZILE ŞANTIE JAMENTUL INIŢIAL şl conştiincioasă — lat-o In rit de rentabilitate. Grija şi beneficiile să sporească la
timp ce execută lucrările ca a întreprinderii avicole de să realizăm beneficii supli solicitudinea, interesul oa 150 000 lei" — se angaja Se
© LA SFIRŞITUL ANULUI 90 LA SU re Si revin. stat Deva. întărirea muncii
RULUI SE PREZINTĂ CU PLANUL DE mentare In valoare de 350 000 menilor faţă de efectivele de ver Maier, secretarul organi
TA DIN FORMAŢIILE DE LUCRU VOR politice şl organizatorice în lei şl economii la preţul de păsări încredinţate au dus în zaţiei de partid de la £ernj?
PĂŞIT MUNCI IN ACORD GLOBAL cadrul fermei a Impulsionat nr. 3. „Noi cei de la sectof, r
r
activitatea economică, a mo Leşnic — ferma 5 — voiii f
bilizat oamenii în întrecere. Adunări generale da peste plan 100 000 bucăţi
In adunările generale ale or Iulie 1972
Emulaţia care a cuprins la conferinţă să terminăm şl tri, pentru ca spre sfîrşltul ganizaţiei noastre de bază au ouă, din care 50 000 pînă la
colectivele da muncă hunedo- sistematizarea drumurilor, a anului gradul de cuprindere Angajamentele fost analizate problemele cele CONFERINŢA ale comuniştilor Conferinţa Naţională, vom
rene în vederea înfăptuirii celorlalte lucrări cu termene a lucrătorilor noştri în mal arzătoare ale muncii şl realiza beneficii în valoare
cu cinste a obiectivelor pro de predare în luna august şl acord global să fie de suplimentate se vieţii — disciplina de partid, NAŢIONALA şl ale activelor de 100 000 iei — din care ju
puse în întîmpinarea Confe septembrie. peste 90 la sută. Am trecut educarea oamenilor, activita mătate pînă în luna iulie,
rinţei Naţionale a partidului Paralel eforturile noastre la montarea panourilor în materializează tea desfăşurată pentru Înde A P.C.R. de fjariid vom aduce peste 50 000 lei
ţi a celei de-a 25-a aniver se îndreaptă spre realizarea schimburi astfel organizate plinirea exemplară a sarci economii întreprinderii noas
sări a proclamării Republicii altor deziderate ale actualu încît din 24 de ore se mun neabătut în fapte nilor de producţie. N-a fost tre" (Remus Işfan, mecanic
a cuprins ţl colectivitatea lui cincinal. Acestea vizea ceşte efectiv 23 de ore, ceea adunare de partid din acest cost în valoare de 200 000 lei. anul trecut la obţinerea unul la ferma 5). „Vom reduce
constructorilor de pe ţantle- ză accelerarea ritmurilor de ce asigură un ritm mediu an care să nu se fi încheiat Un cuvînt responsabil, ma procent de mortalitate pe în procentul de mortalitate cu
uni
HAŢEG.
Printre
rul nr. 1 al T. C. Deva. E- execuţie pe şantiere, econo de 2,5 — 3 apartamente tăţile economice din o- cu măsuri concrete şl care, tur, un angajament ferm, treprindere de numai 4,9 la 2 la sută şi vom face să
forturlle care ie depun pen misirea unor importante can montate pe zi. Am genera raşul Haţeg care-şl în urmărite, să nu fie duse la mobilizator. De fapt n-a fost sută din întregul efectiv ru crească procentul de puicuţe
3
la
tru urgentarea finalizării obiec tităţi de materii şl materia lizat munca în două schim scriu prezenţa zilnică îndeplinire. Invăţămlntul de comunist care în cuvîntul lat. Veniturile au crescut cu livrate cu tehnician sută" (Ion
veterinar
Dordea
tivelor, abnegaţia şl compe le, creşterea gradului calita buri la toate utilajele grele, pe agenda succeselor partid a răspuns problemelor luat în adunare să nu ana 38 la sută, iar la cheltuieli la ferma 1).
tenţa muncitorilor noştri; tiv al rezultatului muncii aslgurînd în acelaşi timp şl obţinute în întîmpina muncii noastre, ne-a dat o lizeze cu răspundere activita s-a realizat o economie de Cu asemenea angajamente
pentru a conferi lucrărilor e- noastre. In prezent executăm asistenţa tehnică necesară ; rea Conferinţei Naţio înţelegere mal adîncă asupra tea depusă, să nu se angaje peste 3 milioane lei. Corola îşi întăreau cuvîntul în a-
xecutate un înalt nivel ca un bloc de 60 de apartamen am recurs la schimbarea u- nale a partidului şi a rostului muncii. Fără îndoia ze, să nu-şi exprime dorinţa rul muncii s-a concretizat în
te în 29 de zile ; am realizat nor soluţii constructive la lă că această susţinută mun de a contribui cu întreaga depăşirea celui mai impor dunare comuniştii de la în
litativ şl eficient, se concre o economie de 170 000 cără coşurile de fum de la cen aniversării a 25 do ani putere de muncă la marele treprinderea avicolă de stat
tizează în cîteva date — am mizi, deci cu 70 000 peste an tralele termice pentru redu de la proclamarea Re că politică a stat chezăşie efort. Vorbele lor aveau tant indicator de plan — - be Deva. Emil Boilă, Ion Nistor,
zice mediane ale unor apro cerea termenului de execuţie publicii se numără şi roadelor cu care am încheiat drept temelie faptele. Şi au neficiul — el însumînd, în Lucreţia Petrescu, Valentin
piate lzbînzl — pe care do gajamentul reînnoit în cinstea a unei astfel de centrale cu cooperativa de artă primele 5 luni ale anului, fa'pte frumoase care i-au si anul trecut, 14 milioane lei, Dăian, Gheorghe Diaconescu,
rim să le aducem prinos a- Conferinţei Naţionale; pre 0 lună de zile. populară şi meşteşugă faptului că ne-am realizat tuat în anul trecut pe primul din care 9 milioane se da- fiecare participant la dezba
propriu
propiatelor evenimente din conizăm ca pînă la sfîrşltul In urmă cu trei luni un rească „Haţegana", co sarcinile planificate In pro-- toresc de efortului colectivul de teri a ţinut să se angajeze,
porţie de 105 la sută. Noi -- loc în ţară la producţia de
pus
către
în
viaţa ţării. acestei luni să ajungem la om de nădejde al nostru, co operativa meşteşugă ne-am mobilizat şi ne vom ouă. întreprinderea în care treprinderii. să-şl manifeste dorinţa de a
Regat de primul aspect, şl extinderea înlocuitorilor la 40 munistul Vaslle Smeu, a de rească „Retezatul", co mobiliza pentru că ne sim muncesc a cunoscut din plin Roadele bogate pe care se alătura cu întreaga pute
anume acela al predării o- la sută, vizînd astfel să obţi clanşat Iniţiativa „Nici o e- operativa de consum, ţim chemaţi să punem umă aplicarea în viaţă a măsuri le-au cules şi în primele 5 re, capacitate şl dragoste de
economisirea
unor
nem
prin
blectivelor înainte de termen, noi cantităţi de cărămidă chipă sub plan". Trebuie ocolul silvic, autobaza rul la efortul comun ce bs lor adoptate la Conferinţa luni ale acestui an (s-au muncă în marea bătălie mun
edificatoare este devansarea minimum 500 000 lei, peste menţionat că în prezent toa de transporturi auto, face în întreprinderea noastră Naţională din 1967 şi la cel realizat 103 bucăţi ouă pe citorească pentru îndeplinirea
stadiului fizic cu 10 zile la staţiunea de maşini şi de-al X-lea Congres al par planului cincinal înainte de
nivelul planificat pînă la te brigăzile şantierului se tractoare, fabrica de pentru îndeplinirea sarcinilor cap de găină, planul de car
lucrările ce le executăm, la mijlocul lunii Iulie. Desigur, prezintă cu planul depăşit conserve. Pină la Con de plan. In viitor însă co tidului. Din 1967 pînă în a- ne a fost depăşit cu 11 to termen. Dar dincolo de aces
noua casă de cultură a mu aceste obiective — cele mai substanţial. ferinţa Naţională, coo mitetul de partid, comitetul nul trecut fondurile fixe au ne, consumul de furaje rea te mobilizatoare îndemnuri
nicipiului Deva, astfel ca pî- îndrăzneţe pe care ni le-am Eforturile şl abnegaţia de perativa „Haţegana" s-a oamenilor muncii trebuie să crescut de la 21 la 88 mi lizat pentru obţinerea a 1000 la muncă, adunarea de par
nă la Conferinţa Naţională propus şi pe care le-am rea care constructorii noştri dau angajat să livreze că analizeze o seamă de aspec lioane lei, iar efectivele me bucăţi ouă a fost cu 17 kg tid de la „Avicola“ a fost
să realizăm peste 65 la sută lizat vreodată, se leagă de dovadă în prezent se adună tre fondul pieţei produ te care în prezent ne în dii exploatate au cunoscut mai puţin decît planul) stau o analiză matură In care
din valoarea de Investiţii a- conştiinţa constructorilor noş într-un consistent buchet de se în valoare de 500 000 greunează munca. Mlnulrea un spor de la 90 mii cape temelie solidă pentru viitoa s-a spus lucrurilor pe nume,
ferentă obiectivului în acest realizări pe care-1 cinstim a- lei, mal mult cu 400 000 furajelor, coborlrea ouălor de te în 1968 la peste 400 mii rele succese, le dau posibilita unde deficienţele din stilul
tri, de hotărîrea lor de a de muncă al comitetului de
an. S-au creat premise ca pî- munci în aşa fel încît sarci propiatei Conferinţe Naţiona lei decit fusese anga la etaj, lipsa pieselor de capete în acest an. Producţia tea să se încreadă in forţe partid, al comitetului oame
nă în ziua deschiderii lucră nile acestui cincinal să fie le a partidului şi celei de-a jamentul anual iniţial, schimb — a rolelor, a ca medie pe cap de găină a le, în capacitatea lor de
nilor muncii au fost releva
rilor conferinţei 20 de apar îndeplinite înainte de termen, 25-a aniversări a proclamării fabrica de conserve va blului, a materialelor pentru crescut de la 172 bucăţi ouă muncă. De aceea angajamen te cu curaj şi maturitate po
tamente să fie predate la încă de pe acum am trecut Republicii. da în plus faţă de sar adăpători — sînt probleme la 251 bucăţi şi, ca urmare tele luate în adunarea de litică. A fost o adunare în
chele beneficiarilor peste an cinile de plan 6 tone care frămîntă colectivul fer a efortului întregului colec partid au fost atît de mobi
la o serie de acţiuni menite mei noastre şi care aşteaptă tiv, produsele au fost obţi- care cei investiţi cu răspun
gajamentul nostru Iniţial; să să prefigureze acest ţel. Pînă PETRU ORMINDEAN de siropuri şi compo lizatoare, de responsabile. dere s-au simţit datori să-şi
turi.
secretarul
se finalizeze pînă la 1 Iulie la Conferinţa Naţională a comitetului de partid ,.Apropierea Conferinţei Na revizuiască munca, conduita,
obiectivele din cadrul gru partidului munca în acord Ing. GHEORGHE CARĂSAŞ PETRE FARCAŞIU ţionale a partidului a dat în în care fiecare comunist s-a
trecerii în muncă o şi mai
pului şcolar construit pentru global va cuprinde peste 75 şeful Şantierului nr. 1 vie animaţie şi sîntem siguri simţit îndemnat să fie părtaş
I.P.B. Bîrcea, astfel ca plnă la sută din muncitorii noş-. 1 al T.C. Deva In comuna Dobra că efortul nostru se va simţi activ la întreaga viaţă poli
în efortul întregului colectiv tică, economică şl socială a
— spunea comunista Dochi- colectivului în care mun
care
în
şl
cesc
ţa Matei de la ferma nr. bucuriile de flecare zi. îşi găsesc
Ţinta noastră în domeniul ediiiter-gospodâresc: Importante lucrări 4. Membrii de partid, între LUCIA LICIU
gul colectiv din ferma noas
de îmbunătăţiri funciare Electrificarea
Ocuparea unui loc fruntaş
Acţlonînd pentru transpu ţie pe malul Mureşului. Es satului U
nerea în viaţă a sarcinilor
te de remarcat că s-au e-
in întrecerea patriotică reieşite din documentele taluzări pe 5 600 mp de ma RIB1ŢA. Lucrările de electrificare a satului Ui
xecutat 6 km de diguri, iar
Conferinţei pe ţară a secre
tarilor comitetelor comunale luri. De asemenea, o atenţie băreşti, aparţinător comunei Rlbiţa, s-au Încheiat
da partid şl a primarilor, deosebită s-a acordat cură înainte de termenul planificat. Acest succes a pu
în comuna noastră s-a des ţirii şl Întreţinerii păşunilor tut fi obţinut datorită interesului manifestat de
ntreaga activitate pe care o prefabricate din beton, s-au cu sinţă pină la sfîrşltul acestui an. mitetului executiv, am avut o făşurat şi se desfăşoară o în scopul creşterii produc consiliul popular comunal pentru încasarea la timp
ifăşoară consiliul popular co- răţat şanţurile şi rigolele. Drept Membrii comitetului executiv întâlnire cu cetăţenii, în care s-a
amenajate
să
inal, deputaţii şi cetăţenii co urmare, am putut realiza pînă slnt permanent In contact nemij propus laterale. fie Le-am acordat drumu muncă susţinută pentru e- ţiei de Iarbă pe hectar. A- a sumelor votate drept contribuţie bănească, pre
rile
tot
mei noastre In domeniul edl- acum, prin munca patriotică a locit cu cetăţenii. In tntîtnlrlle sprijinul şi cetăţenii şl-au adus xecutarea lucrărilor de îm semenea lucrări s-au făcut cum şi activităţii susţinute depuse do cetăţenii sa
Lr-gospodăresc are o ţintă pre- cetăţenilor, lucrări edllltar-gospo- pe oare le avem cu cetăţenii, ne Întreaga contribuţie la executa bunătăţiri funciare cuprinse pe 295 ha. tului, deputaţii Loghin Neag, loan Roman şi Octa
ă: ocuparea unui loc fruntaş dăreşti şi do înfrumuseţare in sfătuim, analizăm ce am făcut rea lucrărilor propuse. In dis via Neag, precum şi Nicolae Clej, loan Roşea, Ni-
întrecerea patriotică cc se valoare de 860 000 lei, faţă de şi ce mal trebuie să facem şi în programul naţional şi La toate aceste lucrări
îfăşoară Intre comune. Pentru 1 485 000, cit prevede angajamen cum putem realiza mai repede cuţiile purtate ou locuitorii satu judeţean. Consfătuindu-ne şi-au adus contribuţia ce colae Mihăesc şi alţi membri al comitetului de ce
ne atinge ţelul propus, ne-am tul nostru. Slntem Insă hotăriţl şi mal bine ceea ce ne propu lui Bozeş, s-a propus construi tăţeni. Tot prin contribuţia în muncă s-au procurat
podeţe
peste
ce
ibllizat toate forţele şi ener- ca In cinstea Conferinţei Naţio nem. Asemenea discuţii am a- rea unor satul, pentru văile dru cu oamenii, ţinînd seamă de tăţenii din satele Dobra,
traversează
ca
le de care dispunem. nale a partidului şl Împlinirii vut cu locuitori din satele Au murile să fie bune de circulat In propunerile şi sugestiile lor, Răduleştl, Stînceşti, Lăpuş- 130 de stîlpi din pădurea comunală, s-au săpat gro
?oţi sătenii — 'animaţi de do- unul sfert de veao de la procla rel Vlalcu, Gooagiu-Bâi, Homo- toate anotimpurile. Cu sprijinul am găsit atît căile cît şi nic şi Mihăieştl, deputaţii pile şi s-au făcut şi alte lucrări necalificate. Un
ţa de a face cit mal curfnd marea Republicii, să obţinem noi rod şl Rozeş. In urma discuţiilor In materiale acordat de consiliul mijloacele pentru realiza merit deosebit în terminarea înainte de termen a
i comuna Geoagtu un nou şi importante realizări In toate purtate cu oertâţenii din satul popular cetăţenii au construit comunali Victoria Trlf, Per- lucrării revine echipei de electricieni de la I.R.E.
de
exemplu,
tfcru urban al Judeţului — par- domeniile de activitate. Băclla, pus In valoare s-a propus toate podeţele. rea obiectivelor cuprinse în sida Murar, Ioan Muntea-
de
fie
Izvorul
să
Lpă în mod activ la realizarea . Intre alte obiective la oare se planul pe acest an. Toţi nu, Petrica Tomoaie, Iulian Deva, care a executat Întreaga Instalaţie. Acum şl
acum
Ţărilor cu caracter edllitar- lucrează In prezent se numiră ape minorale din această loca În Ceea ce s-a realizat pînă poar în satul uibăreştilor arde lumina electrică.
o
este
comuna
noastră
jpodăresc şi de Înfrumuseţare, şi un bloc cu 6 apartamente şi litate. Am intervenit la organele tă deschisă spre viitor. în per cetăţenii — cu mic cu ma Baba, Aron Şlndea, Ana
ridicarea noilor obiective so-, magazine la parter. Săpatul şi judeţene şl s-au făcut sondaje şi spectiva anilor viitori comuna re — au participat la ac Şuiaga, Petru Căceu, Ma-
l-culturale. Munca depusă pină turnarea fundaţiei, precum şi studii, urmlnd să se găsească po noastră — înfăptuind neabătut ţiunile întreprinse şl au e- ria Bama, Cornel Gerge, NICOLAE OBADAU
jm se concretizează In cxecu- transportul, depozitatul materia sibilităţi financiare pentru valo sarcinile cc ne revin din docu secretarul Comitetului comunal de partid
ea unor importante lucrări de lelor, tencuielile Interioare s-au rificarea apelor minerale de aici. mentele partidului privind siste xecutat un mare volum de Molse Simoc şi alţii. Rea şi primarul comunei Ribiţa
eres obştesc cum sînt: repa făcut prin muncă patriotică. A- La Geoaglu-Băi, Împreună cu de matizarea localităţilor ruralo şl lucrări de îmbunătăţiri fun lizările dobîndite pînă a-
ri şi Întreţineri pe 20 km de cest obiectiv va fl dat In folo putatul Io an Lai, membru al oo- dezvoltarea economică şi socială ciare. Un ajutor preţios am cum constituie pentru con
imuri comunale in satele Bo- a comunelor — va cunoaşte pro
i, Bâcîia, Gelmar, Aurel Vlai- grese şi mal Însemnate in toate primit din partea Consiliu siliul popular şl toţi locui
Homorod şi Geoaglu, amena- domeniile de activitate şi se vor lui popular judeţean, care torii comunei un bun cîştl-
ea de zone şl spaţii verzi, face paşi şi mal mari pe dru ne-a sprijinit cu fonduri şl gat şl confirmarea faptului mp'?
antarea a 400 de trandafiri, mul apropierii condiţiilor de via i ş m m m
90 de pomi ornamentali şi mii ţă de la sate do cele de la ora utilaje la construcţia digu că putem obţine realizări
flori. In staţiunea Geoagiu- şe. In centrul civic al comunei lui de apărare împotriva şi mal frumoase. Şi ne vom
i s-a curăţat şi reamenajat se va construi un cămin cultu inundaţiilor pe malul Mu
rcul, care ocupă o suprafaţă ral care va avea sală de specta strădui din toate puterile
aproape un hectar, s-au plan- cole, cabină de proiecţie cinema reşului. ca în viitor să realizăm un t / M ......... -
noi arbuşti şi pomi, au fost tografică, bibliotecă, club, ume In momentul de faţă pu volum sporit de lucrări de
iate noi zone verzi şl s-au re pentru artişti. Do asemenea, tem raporta realizări de
intat 1 000 buc. de trandafiri se va introduce apă potabilă şl îmbunătăţiri funciare, de
diferite flori. canalizare In Geoaglu. Tot aici seamă. Planul la desecări păşind şi mai mult obiec
>e asemenea, au mai fost con- se vor construi noi blocuri, uni pe acest an a fost îndepli tivele stabilite în planul pe
uite cinci podeţe — unde s-au tăţi prestatoare de servicii şl de nit şl depăşit, executîndu-se acest an. Dorim ca în acest
,nsportat cu atelajele cetăţeni- producţie. Tot ceea co am reali
500 mc de pietriş şi pămînt zat şl realizăm este rodul mun lucrări pe 380 ha, cu 123 fel să întîmpinăm Conferin
iar In curtea şcolii generale cii neobosite, conştiente şl res mai mult decît s-a planifi ţa Naţională a partidului şl
10 ani din Geoaglu. s-au a- ponsabile a comuniştilor, a tu cat, s-au săpat 8 150 ml ca aniversarea Republicii cu
■najat terenuri de volei, bas- turor cetăţenilor — beneficiarii WÜÜB
et şl s-au montat diferite apa de fapt şi de drept a tot ce se nale pentru evacuarea ape succese cît mai mari şi pe
ri de gimnastică. O muncă realizează in comună pe târlm lor şi s-au excavat 3 250 mc acest tărîm, să putem obţi
sţinută s-a depus pentru exe- edilitar-gospodăresc, economic şi de pămînt. Totodată s-au ne recolte cît mai bogate BĂ"* w
tarea lucrărilor de îndiguire a social-cultural. Şl în viitor ne
ii Geoagiului, construindu-se vom dedica toate forţele şi toa reamenajat canalele de Iri şi, pe această cale, să spo
dig pe o lungime de un Iti- tă puterea de muncă Înfloririi şi gaţii pe o suprafaţă de 101 rim contribuţia comunei
netru, consolidarea malurilor prosperităţii comunei noastre, ri ha, iar lucrări de combate noastre la creşterea produc
■lui Mureş prin plantarea de dicării gradului de civilizaţie şi
teii şi plopi pe o lungime do Magazinul universal din Geoaglu are raioane de textile, tri cultură a Întregii populaţii, Îm re a eroziunii solului pe 5 ţiei agricole vegetale şi ani
km. In acelaşi timp, pentru a cotaje, mercerie, încălţăminte, confecţii şl alimentare prin care bunătăţirii în permanenţă a con ha. maliere.
un aspect cit mai plăcut din se desface o gamă largă de produse. Colectivul acestei unităţi şt-a diţiilor de muncă şl de viaţă, ale Echipa de timplari condusă de comunistul Miron Ghergan de
net de vedere estetic localită- adus o importantă contribuţie la realizarea celor 6 8*6 000 lei des tuturor cetăţenilor. In satul Stretea s-a înce ALEXANDRU TAŞCOV la X.I.L. Haţeg şi-a înzecit efortul pentru a produce pină la Con
or comunei, s-au zugrăvit faţa- faceri, cit a realizat cooperativa de consum din această locali put şi este în curs de con secretarul Consiliului ferinţa Naţională a partidului cit mai mult mobilier şcolar. „Baza
le caselor, s-au indreptat şi AUREL ZAHARIE strucţie un dig de protec popular comunal Dobra materială“ a şcolilor din judeţ va fl aşadar asigurată In perma
■psit gardurile, au fost con- tate in lunile anterioare. Foto: V. ONOIU nenţă.
®
•uite altele noi din metal şi primarul comunei Geoagiu