Page 33 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 33
Proletari din toate fărlle, unfil-vă!
Plenara Comitetului
Centrai al Uniunii
Tineretului Comunist
Vineri, a avut loc Plenara In cadrul dezbaterilor, vor
Comitetului Central al Uniu bitorii au analizat, în spirit
nii Tineretului Comunist, cu de exigenţă şi responsabilita
următoarea ordine de zi: te, preocupările şi activitatea
— Raport cu privire la în organizaţiilor U.T.C. de la
tărirea muncii politico-edu- sate, sarcinile ce revin Uniu
cative a Uniunii Tineretului nii Tineretului Comunist în
Comunist în rîndul tineretu vederea participării sale mai
lui sătesc în vederea mobili active la înfăptuirea politi
zării acestuia la înfăptuirea cii partidului de dezvoltare
politicii partidului de moder continuă şi modernizare a a-
nizare a agriculturii, de dez griculturii socialiste. Apro-
voltare generală a vieţii sa bînd planul de măsuri pri
telor. vind întărirea muncii politi-
— Informare cu privire la co-educative a U.T.C. în rîn
ANUL XXIV Nr. 5 418 SIMBÀTÀ 10 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI activitatea internaţională a dul tineretului de la sate şi
Uniunii Tineretului Comunist programul acţiunilor ce vor
şi Uniunii Asociaţiilor Stu fi organizate în cinstea Con
denţeşti din România în pe ferinţei Naţionale a P.C.R.,
rioada de după Congresul al participanţii la plenară au
IX-lea al U.T.C. exprimat hotărîrea tineretu
La secţia I furnale — Plan de măsuri cu pri lui de a se angaja, cu toate
vire la acţiunile ce vor fi în forţele, cu tot entuziasmul
în activitatea creatoare a în
un angajament în- treprinse de Uniunea Tine tregului popor, în vederea
retului Comunist în. întâmpi întîmpinării Conferinţei Na
narea Conferinţei Naţionale a
sufleţeşte colectivul: Partidului Comunist Român. ţionale a partidului şi a ce
lei de-a 25-a aniversări a
La lucrările plenarei a proclamării Republicii, cu
luat parte tovarăşul Gheor noi succese în toate domeni
tone tie Colectivele hunedorene - angajat® tetului Executiv, al Prezidiu ile de activitate. aprobat activi
ghe Pană, membru al Comi
a
Plenara
lui Permanent, secretar al tatea internaţională a U.T.C.
C.C. al P.C.R. şi U.A.S.R., precum şi' obiec
fontă peste ferm in marea bătălie muncitorească lor judeţene ale U.T.C., re tivele şi direcţiile Sale lucrărilor, de a
ca
invitaţi,
Au
participat,
comitete
ai
primii
dezvoltare.
secretari
încheierea
In
unor
prezentanţi
tovarăşul
Pană,
re, instituţii ai centrale ministe luat cuvîntul membru al
şi
Gheorghe
or
plan cu cocs ganizaţii obşteşti,- redactori Comitetului Executiv, al Pre
zidiului
pentru
şefi
secretar
publicaţiilor
Permanent,
ai
al C.C. al P.C.R.
tineret.
economisit CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN!
SE PREGĂTEŞTE
O Cel mai mic consum de
cocs din istoria furnalelor
DE SĂRBĂTOARE
hunedorene
# Oxigenul înseamnă
tone de cărbune peste plan - 1
fontă peste plan, cocs
economisit Judeţul Hunedoara, integrat plenar de comună Baia de Criş, te centru de oraş — ne spunea
De cum intri în reşedinţa
Gheorghe
Toma,
secretarul
# Recordul schimbului C întîmpină atmosfera fierbin comitetului comunal de par
de la furnalul 5 şi armonios în procesul dezvoltării te a creaţiei şi a muncii, pe tid, pe care l-am întâlnit lu-
care de obicei o întîlneşti crînd cot la cot alături de
Am pornit spre secţia I noul angajament luat în cinstea şi modernizării economiei numai pe marile şantiere. La ceilalţi localnici. Toate aces^
furnale a Combinatului si Baia de Criş în aceste zile te lucrări pe care le prefi“
derurgic din Hunedoara se lucrează intens I Comuna gurăm aici — ne relata in
ca să aflăm fapte, să cu aceasta veche — căreia isto terlocutorul — vor fi între
noaştem oameni. Tovarăşul ria, prin oamenii săi viteji, gite de un impozant monu
Gheorghe Dumitru, preşe Conferinţei Naţionale a partidului de dîrji, animaţi de idealuri ment al lui Avram Iancu.
dintele comitetului sindica înalte, i-a rezervat un loc Oamenii de aici cînd vor
tului din secţie, ne-a demn — se pregăteşte să în- besc de Iancu, glasul le tră
spus : tîmpine' trei mari evenimen dează o justificată mîndrie.
— Anul acesta noi săr către brigada minerului Mihai Cosma te : Conferinţa Naţională a Iancu le-a fost străbunicul
bătorim trei evenimente partidului, cea de-a 25-a ani lor sfătuitor, călăuză şi to
mari. Conferinţa Naţională versare a proclamării Repu varăş de nădejde la bine şl
a partidului, a 25-a ani Mihai Cosma este unul alte formaţii n-au mai reu plan, rotunjindu-şi depăşirile blicii şi centenarul morţii la rău. 5
versare a Republicii şi 20 dintre cei mai tineri şefi de şit să-şi menţină cadenţa, în- acumulate dc la începutul a- lui Avram Iancu. Sint trei Dar, nu numai în centrul
de ani de cînd s-a con brigadă de la mina Dilja. registrînd importante rămî- nului la aproape 2 500 tonei evenimente de o mare în de comună, noul îşi va pune
struit furnalul nrrv'fc pri- • Gînd i s-a încredinţat con neri în urmă faţă de plan. A 1 — Cit v-aţL. angajat iniţial semnătate, pe care localnicii amprenta. Acesta a fost ar
mul furnal românesc de ducerea unei formaţii de lu fost un examen sever dar .u- să dâţi' piéSte' 'plkn ? — i-am doresc să le primească cu borat aproape pe toate stră
mare capacitate. întregul cru — acum un an şi jumă til care i-a evidenţiat preg întrebat pe tînărul şef de respectul cuvenit: prin mun zile de aici. Mai mult de
colectiv cinsteşte aceste e- tate — unii l-au privit ^cu nant pe cei ce ştiu să-şi or brigadă. că. 3 000 de metri pătraţi de tro
ganizeze bine lucrul, să folo
venimente cu succese deo neîncredere susţinînd că nu sească cu eficienţă maximă — 1 000 de tone ! deci, de Aproape că nu este cetă tuare s-au turnat de la înce
Aţi
—
realizat,
sebite şi chiar cu unele este îndeajuns de copt pen două ori şi jumătate mai ţean în comună care să nu putul anului şi pînă acum pe
recorduri. Pentru acest lu tru a face faţă acestei _ sar cele 360 de minute afectate mult... contribuie cu ceva la pregă fostele uliţe ale comunei;
cru se munceşte cu abne cini. Previziunile scepticilor producţiei. Minerii lui Cos — Vă referiţi la cifra ini tirile care se fac. De cîteva s-au făcut canalizări pe 9-
gaţie. nu s-au confirmat. Luîndu-şi ma s-au numărat printre a- ţială ! — precizează el. Pen zile vechiul centru al comu proape 2 km, s-au construit
în primire brigada, Mihai ceştia. Luna trecută ei au nei şi-a schimbat înfăţişarea 3 500 ml de străzi, s-au...
Acest adevăr este con Cosma a trecut viguros la reuşit să extragă din abata- tru că, între timp, angaja- monotonă, patinată de am ...După ce se vor termina
firmat prin fapte şi rezul acţiune. Oamenii l-au încon jul-cameră nr. 2, situat în prenta vremii. In locul unor ultimele detalii ale noului
tate. Dezvoltînd propria jurat cu simpatie. II apreciau stratul 3, blocul 3, aproape AL. SÁNDULESCU vechi monumente de ritual, centru de comună, localnicii
lor iniţiativă, furnaliştii de pentru că ora energic, în 450 tone de cărbune peste (Continuare in pag. a 2-a) — care au fost mutate cu se vor muta pe strada gării,
la secţia întîi au hotărît treprinzător, harnic. In sufle grijă într-un alt loc, — au din localitate. Amprenta fru
ca şi anul acesta să reali tele lor a început chiar să apărut buldozerele, excava mosului trebuie să înceapă
zeze o mare cantitate de încolţească speranţa că vor Cu planul semestrial îndeplinit toarele şi basculantele. Pe de aici. Oamenii de azi, * de
fontă peste plan cu cocs deveni într-un timp scurt u- acest loc. localnicii au hotă- pe meleagurile moţeşti ale
din economii. Şi ei îşi nul din cele mai bune co GEOAGIU. Mecanizatorii din In obţinerea acestor impor rît să ridice un centru pe comunei Baia de Criş, ştiu
noastră,
respectă cuvîntul. Sub în lective ale exploatării. Pre secţia forţele şi mybiHzîndu-şi tante realizări cu care noi care să-l rîvnească oricare că poarta oraşului este gara.
Conferinţă
apropiata
cinstim
folosind
la
toate
drumarea organizaţiilor de vedeau o dispută aprigă cu întreaga capacitate tractoare Naţională a partidului, şi-au altă localitate urbană. Deta (înainte era primăria. Doar
partid s-au luat o seric dc recunoscuţii „meşteri" ai a- le şi maşinile din dotare, au adus contribuţia mecanizatorii liile creionate pe planşe şi atît!). Şi gara trebuie să iţe
facă
timp
măsuri pentru creşterea dîncurilor, Ştefan Ghioc, Pa- reuşit să toate la lucrările şi dc Aurel Lai, Adrian Şerban, schiţe de arhitecţii judeţului pe măsura lucrurilor şi a
ce
calitate
Pe
temperaturii aerului in vel Taşnady şi alţii, dar a- le-au fost încredinţate in lc- Ioan Florea, Ioan Bardoş, Danciu, au şi început să prindă con faptelor pe care localnicii le
Perţa,
tru
Timoftei
suflat în furnale, perfec ceastă perspectivă nu-i de gumicultură, pomicultură şi precum şi mecanicul secţiei tur în centrul de comună. creează, le transpun în rea
din
la
ţionarea reţetelor de încăr mobiliza, dimpotrivă, lc dă viticultură care C.A.P. deservim. Geoa- Gheorghe Popa care, pe lin — Cînd se vor termina lu litate, cu ambiţia şi hărnic’iA
Noi
pe
giu
o
şi
în
care şi respectarea disci dea aripi. am reuşit să executăm un gă executarea la a timp reparaţiilor, crările aici, lucrări pe care caracteristică oamenilor har
bune
condlţiuni
plinei tehnologice. Căupe- Brigada lui Mihai Cosma mare volum de lucrări _ a- inlăturaroa operativă a defec de fapt le organizăm în afa nici, a căror localitate îna
ristul Alexandru Olaru ne rat, discuit şi stropit in livezi ţiunilor ivite la tractoarele şi Necesităţile dezvoltării şi modernizării economici naţionale au ra sarcinilor edilitar-gospo- intează vertiginos pe drumuX
a început să se '"afirme ra şi vii, modelat şi nivelat te maşinile agricole, participă ac determinat, in etapa trecută de la Conferinţa Naţională a parti dăreşti pe care ni le stabili urbanizării.
plantat
in
T. ARDELEANU pid. Performanţele ei au ie ren prăşit legumicultura, ierbioidat tiv şi ia executarea lucrări dului şi pină in prezent, o dinamică accentuată a creşterii şi sem în acest an, reşedinţa
şi
legume,
Acest
eimp.
in
agricole
lor
Hunedoara.
Punerea
şit puternic în relief odată culturi, combaterea dăunători succes constituie pentru noi perfecţionării a producţiei de laminate la extinderea capacităţilor in de comună va arăta ca un N. PANAITESCU
funcţiune
uriaşului
la
„1300“,
blpming
Continuare în paa- o 2-a) cu introducerea programului lor şi alte lucrări pe o supra şi un imbold in muncă şi ne laminoarele „890“, „750“, „650“, sporirea indicilor extensivi şi in
ha
—
faţă
250
peste
de
de 6 ore în subteran, cînd vom strădui să obţinem re tensivi de utilizare a agregatelor sint principalii factori care au
astfel să realizăm planul de zultate şi mai frumoase in condus Ia creşterea continuă a volumului producţiei dc laminate.
producţie afectat secţiei cu o întreaga noastră activitate. Dinamismul perfecţionării calitative este, de asemenea, eloc
lună înainte de termen pe vent. S-au asimilat zeci dc noi profile şi tipodimensiuni, de la
primul semestru al acestui AUREL RONCEA minate grele, mijlocii, uşoare şi benzi, s-au aplicat tehnici şi fi cuprinsă; intre 11 şi ; li
an. Prevederile planului pe şeful secţiei a ll-a de me tehnologii moderne de laminare, s-au adus substanţiale Îmbună grade, iar maxima intre 27
perioada amintită au fost în tăţiri in calitatea şi finisarea superioară a profilelor livrate be VREMEA şi 30 grade.
deplinite in proporţie de 108 canizare in horticultura neficiarilor din ţară şi la export.
ia sută. C.A.P. Geoagiu PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
Premeeră industrială la €,S. Hunedoara PENTRU 24 ORE roasă. Cu frumoasă, izolat dupi-a-
căldu
şl
Vreme
totul
200 metri foraje Vremea va fi frumoasă şi miaza vor cădea averse de
călduroasă, cu cerul variabil ploaie însoţite dc descărcări
şi 1300 metri ziua şi mai mult senin noap electrice. Vîntul va sufla slab
de galerii Un nou elect tea. Vlntul va sufla slab din din vest. Temperatura se
menţine ridicată.
est. Temperatura minimă va
peste nivelul
planificat intrat in funcţiune Acţiuni energice penfru
i
Modul in care colectivul j
întreprinderii de prospec
ţiuni şi explorări geologice i Oţelăria Martin nr. 2 de ia din combinai in scopul redu
Deva şi-a indcplinlt sar- j Combinatul siderurgic Hune ceastă operă, şi-au îndeplinit
cinllc aferente primelor j cerii consumului specific de cu cinste, competenţă şi simţ Stringerea şi depozitarea furajelor
cinci luni atestă pc de- j doara, considerată pe drept combustibil. Un alt obiectiv de răspundere misiunea în
plin hărnicia şi dăruirea i 'cuvîn't ' o adevărată şcoală a esenţial îl constituie insă re
in muncă a sondorilor şi j credinţată. Vorbind despre
minerilor de aici, oferă o j aplicării şi generalizării u- ducerea gradului de poluate activitatea rodnică a con
ilustrare vie a impresio nor experienţe şi tehnologii a acrului în combinat şi o- structorilor,, trebuie remar Una din lucrările căreia cest an cooperatorii din Bră-
nantului angrenaj produc- j moderne de lucru, oferă a- raş. cat faptul că întregul, colec trebuie să i se acorde maxi nişca au luat din timp mă
tiv in care sc află cu- j cum o altă noutate. Ieri a tiv de pe acest şantier a a- mă atenţie în perioada ac suri pentru ca întreaga pro
prins Întregul colectiv : intrat aici în funcţiune, după Montarea şi racordarea e-
pentru a intîmpma Confe lectrof litrelor la circuitul dus un aport preţios la exe tuală este stringerea şi de ducţie de furaje de pe cele
rinţa Naţională a partidu încheierea etajDei de probe şi productiv al oţelăriei s-a fă cutarea lucrărilor în condiţii pozitarea fără pierderi a pro 19 hectare cultivate cu tri
lui şi a 25-a aniversare a \ rodaje, primul electrofiltru cut „din mers"-, fără întreru calitative corespunzătoare. Se ducţiei de furaje, îndeosebi foi şi lucerna să fie strinsă:
proclamării Republicii cu • de desprăfuire. Este vorba perea procesului de produc remarcă în,, special brigăzile a trifolienelor, lucernei şi fî- şi depozitată în cele mai bu-;
;
rezultate deosebite. de o instalaţie/ specială şi nurilor naturale. Asigurarea
Planul global a fost In- j complexă, de mare capacita ţie. Au fost necesare şi une de montori conduse de Vasi- ne condiţii, acţiunea respec
deplinlt cu 107,5 la sută, . : le operaţii mai dificile şi mo lc Florea ■ şi Ioan Frandofer, unor cantităţi sporite de fu tivă fiind încheiată pînă în
înregistrindu-se un spor i te, montată la cuptorul nr. 4 dificări constructive la cup echipa de sudori a lui Ro raje pentru perioada de sta- ziua de 8 iunie a.c. De men
de 400 tone, oare serveşte la
fizic dc 11,1 ia sută la fo- i meo Andrişan şi multe alte bulaţie, care să permită în ţionat că, pentru a valorifi
1
raj. <le 3,6 la sută la ga- J captarea şi valorificarea pra toare, acestea fiind efectua formaţii do lucru. Activitatea
9
lcrii şi dc 12 la sută la • fului de oxid de fier şi a a- te în timpul reparaţiilor ca deplinirea sarcinilor de plan ca şi _ producţia de paie de
suitori. Prin creşterea vi- ! pitale planificate. Această de construcţii şi montaj s-a în sectorul zootehnic, impu orz rămasă din anul trecut,,
tezei fizice cu 6 la sută burilor ce se degajă în tim realizare, aşteptată de mult desfăşurat sub îndrumarea ne ca organele comunale de depozitarea trifolienelor în
faţă dc realizările anului ; pul procesului tehnologic de tehnică a inginerului Ovidiu partid . şi de -stat, conduceri şire s-a făcut în amestec cu
1971 şi cu 3 la sută faţă topire şi elaborare a şarje de hiineu .reni, face parte Polizu, diriginte de şantier paie. Tot în scopul de a asi
de viteza de avansare pla- : lor do oţel, din acţiunile întreprinse pen din partea beneficiarului. le cooperativelor agricole şi gura necesarul de furaje —
nificală în ’72, s-an reali- ! Alţă instalaţie similară se tru reducerea poluării at fermelor zootehnice să folo
zat peste prevederi 200 ml ; Intrarea în funcţiune a sească judicios toate forţele ne spunea preşedintele C.A.P.,
foraje şi 1 300 ml dc ga- ; află. In stadiu ; avansat de mosferei. Ea constituie o do primului electrofiltru în sec şi mijloacele mecanice la co Petru Moţ — după recoita-
lerii. Succesul se pune ; finisare şi pregătire pentru vadă în plus a grijii parti torul oţelării a marcat înce rea_ secarei masă verde, s-a
pe seama folosirii eficien- j a fi dată în funcţiune la cup dului şi: statului nostru pen putul unei vaste acţiuni me situl, strinsul, transportul şi însămînţat porumb pentru si
te a maşinilor şi utilaje- | torul nr. 3, de aceeaşi capa depozitarea nutreţurilor. loz.
lor, Îndeosebi a fondului \ tru asigurarea unui climat nite să facă aerul Hunedoa
de timp care a fost im- | citate. Noua premieră indus mai bun de muncă şi viaţa rei mai curat şi să pună în In numeroase comune şi Şi la cooperativa agricolă
bunătăţii cu 0,5 la sută. ■ trială. consemnată în cinstea în oraşul siderurgiştilor. valoare particulele de oxid cooperative agricole de pro din Boz, prima coasă pe cele
Merită a fi evidenţiaţi apropiatei Conferinţe Naţio de fier ce sint antrenate pe ducţie am întîlnit o activita
sondorii şefi Nicolae Pa- • nale a partidului, are o im Aşa cum preciza tovarăşul 40 de ha ocupate cu lucernă
nă, Vaslle Păunescu, Ni- i ing. Ionel Sueiu, directorul coşurile oţelăriei şi se pierd te bine organizată, ceea ce s-a efectuat înainte de înce
colae Bule, Florian Manea i portanţă economică şi socia direcţiei de investiţii clin în atmosferă. Se prevede ca demonstrează grija şi preo putul lunii iunie. De aseme-. „
şi Gheorghe Fioricău, pre- i lă deosebită. Prin utilizarea anul acesta să înceapă lucră cuparea factorilor de răspun
cum şi şefii de brigadă : la capacitatea proiectată a combinai, lucrarea a necesi dere de la comune şi din u- nea, aici s-a trecut şiJa recol
Petru Crişan, Dumitru j tat cantităţi însemnate de rile pentru instalarea altor tatul fînurilor naturale de pe-
Cornea şi Gheorghe Beje- i primului grup de electrofil- două electrofiltre, urmînd ca nităţi pentru a recolta la cele 48 de hectare. Am în
naru, care au înregistrat : tre se vor recupera şi utiliza utilaje, piese şi instalaţii. A într-un viitor apropiat toate timp şi fără pierderi furaje
împreună cu cei 30 ele tovarăşi din echipa sa, lăcătuşul co cele mai bune rezultate şi i ca materie primă circa 7 000 fost necesar un volum mare le fibroase. ceput mai devreme prima
munist Ioan Blaj se afirmă in secţia mecanică a U.M.M.R. Sl- care şi-au luat noi anga- i de muncă. Dar şi de această cuptoarele Martin de mare coasă — ne spunea Tovică.
merla, prin vrednicie, pricepere şi corectitudine. Sint calităţi ce jamente mobilizatoare, in j tone oxizi de fier pe an şi capacitate să fie dotate cu Trăgînd învăţămintele cu Manea, preşedintele C.A.P.—’
determină ca echipa comunistului Blaj să fie în fruntea întrece cinstea apropiatelor eve- j peste 168 000 tone abur de dată constructorii siderurgişti astfel de instalaţii moderne. venite din neajunsurile sem
rii in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. nimente. înaltă presiune ce se vor fo hunedoreni, cărora le-a fost
Foto: V. ONOIU nalate în anul trecut la
losi la Instalaţiile energetice repartizată spre înfăptuire a- A. ZAHARIA stringerea nutreţurilor, în a- {Continuar* In pag, a 2-a)