Page 34 - Drumul_socialismului_1972_06

BWWWgBWagWWfWWB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 418 SIMBATĂ 10 IUNIE 1972
ajjMfiUMBKi 3Mas¿¡giaauaikiEEgB

In ultimii ani, activitatea unor retuşuri, care consumă
de construcţii de locuinţe şi timp, costă bani în plus.
social-culturale pe raza jude­ Una din prevederile majo­
ţului Hunedoara a cunoscut re ale Congresului al X-lea
substanţiale îmbunătăţiri sub al P.C.R. o constituie redu­
toate aspectele. I N V E S T I Ţ I I L E cerea cheltuielilor materiale
Aflaţi într-o permanentă de producţie, iar obiectivul
întrecere cu timpul, mii de său central este calitatea.
constructori hunedoreni şi-au în timp optim, la parametrii proiectaţi Constructorii hunedoreni ştiu
legat numele de locuri, de acest lucru, dar nu au reuşit
obiective, de oamenii cu ca­
Colectivele hunedorene - angajate re au lucrat sau pentru care La fiecare constructor pînă acum să-şi apropie re­
zultatele scontate, tocmai da­
nota
lucrat.
au
putea
S-ar
aici multe nume de oameni torită lipsurilor semnalate şi
a altora pe care el le cunosc
harnici care au ridicat mai foarte bine. Desigur, au sar­
socia­
Hunedoarei
sus cotele nume ale acelora Sînt necesare eforturi cini mari, însă posibil de în­
liste.
ferm in marea bătălie muncitorească care produc materiale de făptuit. Pentru aceasta sînt
Sau
energice,
necesare
măsuri
construcţii,
Intr-o
gă, diversificată gamă lar­ conjugate pentru înfăptuirea conjugarea, tuturor eforturi­
mai
tot
mult, an de an. lor spre acelaşi scop — per­
fecţionare, calitate, eficienţă.
Cu toate aceste succese, nu înainte de termen şi de In aceste zile, strădaniile
pot fi trecute cu vederea o
CINCINALUL ¡NAINTE TERMEN! activita­ generale sînt ale concentrate nos­
poporului
de
deficienţe care se
seamă
spre
tru
în
semnalează
mal
tea constructorilor, nereguli calitate a obiectivelor obţinerea unor rezultate deo­
care au impietat asupra rea­ sebite în întîmpinarea Con­
lizării unor sarcini, a dării ferinţei Naţionale a partidu­
lui şl a aniversării unui sfert
în funcţiune la termen şi de din partea fiecărui muncitor rea unor lucrări, calitatea
bună calitate a unor obiecti­ constructor. slabă a unor materiale de de veac de la proclamarea
ve, asupra calităţii unor ma­ — Desigur că nu ne face construcţii şi, trebuie să re­ ■Republicii. In această anga­
teriale de construcţii. plăcere să vorbim despre cunoaştem, fluctuaţia, lipsa jare unanimă este încorpo­
propriile lipsuri — se expri­ de preocupare faţă de condi­ rată şl voinţa constructori­
Faptul că din planul de
Exploatarea minieră Deva sibil, să asimilăm cît mai gătiţi, care se străduiesc să la cit mai multe piese de ma recent inginerul Dumi­ ţiile de viaţă ale unor sala­ lor. Reducerea termenelor de
se află într-un proces conti­ multe piese de schimb nece­ dea lucru de calitate. Cu tim­ schimb necesare maşinilor şl investiţii pe acest an s-a rea­ tru Ţumă, directorul grupu­ riaţi, atitudini de indiscipli­ execuţie a obiectivelor, îm­
nuu de mecanizare, de spori­ sare maşinilor noastre din pul, se vor specializa în a- utilajelor din subteran, chiar lizat pe primele 5 luni ale lui de şantiere „Valea Jiu­ nă. bunătăţirea calităţii lucrări­
anului doar 83 la sută, că
re a producţiei de minereu, subteran — celor de încăr­ semenea lucrări şi producţia maşinilor-unelte din atelier din totalul de 3 354 aparta­ lui" al T.C.H. Dar trebuie să Deficienţe serioase se con­ lor — şi, evident, în primul
de omogenizare şl permanen­ cat îndeosebi —, să asigu­ nu va avea decît de cîştigat. — unele din ele de mare mente au fost date în folo-* le recunoaştem. Avem dato­ stată şi în activitatea proiec­ rînd, a proiectelor —, mai
tizare a colectivului. Rezul­ răm permanenţă şi randa- — La concret, ce piese de complexitate şi dificultate — slnţă abia 694, că unele o- ria să le analizăm cu maxi­ tanţilor, a întreprinderilor de
tatele înregistrate în ultima în direcţia evidentă a spori­ biectlve şl materiale de con­ mă obiectivitate şl răspun­ industrie locală, a întreprin­ buna organizare a producţiei,
vreme, realizarea lună de lu­ rii ' producţiei de minereu, a strucţii sînt de calitate în­ dere, să facem tot ce ne stă derilor de gospodărie comu­ promovarea pe scară largă,
nă a planului, la toţi indica­ eficienţei economice. Prin e- doielnică se datorează, evi­ în putinţă pentru a le înlă­ nală şi looativă, a dirlginţi- cu curaj, a noilor metode de
mo­
muncă,
tehnologiilor
a
torii, ilustrează cu pregnanţă forturile proprii, conjugate, dent, unor defecţiuni tehnice tura. Deficienţele de pe şan­ lor de şantiere. Proiectele derne de execuţie, o mai in­
strădaniile susţinute ale mun­ La E, M. De^a se produc ale muncitorilor şi cadrelor şi organizatorice, unor as­ tierele de construcţii sînt de noilor obiective se elaborea­ sistentă şl mal exigentă acti­
citorilor, tehnicienilor şi in­ tehnico-inginereşti, s-au ob­ pecte de schematism şl şa- naturi diverse: lipsa unor ză adesea cu întîrziere, in­ vitate de îndrumare şi con­
ginerilor de aici, ale condu­ ţinut realizări notabile care blonism, unor atitudini de cadre suficiente şi bine pre­ complete, cu unele neclari­ trol, reducerea substanţială
cerii exploatării, ilustrează e- se amplifică cu fiecare zi a- indisciplină a muncii, întîl- gătite, a unor maşini şi a- tăţi, uneori materialele de a risipei de materiale şi
ficienţa muncii politico-edu- eu forţe proprii cum, cînd întreg poporul nite de-a lungul întregii fi­ gregate de mare randament, construcţii — tîmplărle, că­ creşterea gradului de conşti­
cative desfăşurate cu compe­ nostru, întlmpină cu abnega­ liere : prolectant-constructor- neacordarea unei asistenţe rămidă, prefabricate, tuburi inţă al muncitorilor — iată
tenţă la fiecare loc de mun­ ţie şi entuziasm Conferinţa beneficiar. Această stare de tehnice permanente, compe­ de aducţiune etc. prezintă principalele direcţii spre ca­
că. Naţională a partidului şi a lucruri din activitatea de tente, la fiecare loc de mun­ defecţiuni, urmărirea şi co­ re trebuie să-şi orienteze
— Mecanizarea fluxului Piese de schimb 25-a aniversare de la procla­ construcţii a judeţului Hu­ că, la fiecare lucrare, gospo­ ordonarea lucrărilor nu se preocupările lucrătorii din
tehnologic, utilitatea noilor marea Republicii. Maiştrii nedoara trebuie să constituie dărirea defectuoasă a mate­ face întotdeauna cu compe­ construcţii. Iar cei care le
metode de muncă aplicate Gheorghe Petreanu şl Aurel subiect de analiză lucidă, rialelor, Insuficienta preocu­ tenţă şi exigenţă, comisiile coordonează activitatea să-şi
reclamau folosirea deplină a Gros, muncitorii loan Burcin, pare pentru asimilarea unor de recepţie manifestă îngă­
maşinilor şi utilajelor, iar a- Nicolae Bexa, Anghel Marin, autoexigenţă, din partea tu­ agregate şi tehnologii de lu­ duinţă, chiar superficialitate, facă datoria eu mai multă e-
ceasta, la rîndul ei, necesita Intr-o gamă variată Horia Mitulescu, Aurel Vlad turor factorilor răspunzători, cru moderne, pentru tlpiza- ajungîndu-se la necesitatea xigenţă şi responsabilitate.
mai buna aprovizionare cu sînt doar cîţiva dintre cei
piese de schimb pentru a fi mai destoinici meseriaşi al a-
oricînd în măsură să reme­ telierului mecanic, care lu­
diem prompt defecţiunile, să crează cu pasiune, îşi însu­ Să zicem că cetăţeanul fi interpretată. De ce să care cererea e susceptibilă a lăsa o situaţie dificilă
repunem urgent în funcţiune ment fluxului extractiv, să schimb au fost asimilate ? şesc cu pricepere noile me­ cutare, şi locuitor al la cutârui facă acest lucru cel ce de­ de amînare „pentru a se nerezolvată. Trei salariaţi
?
angajat
riscuri.
Implică
oraş
cide
Să
între­
maşinile, îneît producţia să dăm finalitate tuturor sarci­ — Vă pot spune eu — a tode de lucru, se specializea­ se descurce cel de la ser­ cerceta temeinicia el“. Ca ai I.G.C.L. Deva la fostul
nu sufere. Spre acest scop nilor de plan. intervenit tînărul inginer Ti- ză pe operaţii, realizează pie­ prinderea X din oraşul res­ să poată rezolva problema sector Slmeria, au prestat
pectiv a avut o existenţă a
major ne-am orientat cu pre­ Cuvintele tovarăşului Boia tus Groza, şeful atelierului se de bună calitate, care re­ cărei linearitate n-a fost viciul cutare. „De ce a pus schimbului şl-a consumat cîtva timp un număr mai
de
rezoluţie
astfel
şeful
o
cădere preocupările în ulti-' Enyedl, inginerul şei al mi­ mecanic. Este vorba, în pri­ zistă celui mai exigent con­ în doi perl 7" — se întrea­ concediul de odihnă. Asta ■mare de 208 ore pe lună.
ma vreme, încercînd să ne nei, au acoperire în rezulta­ mul rînd, de bandajele me­ trol tehnic — munca în aba­ dereglată de nici unul din­ pentru că, deşi nu exista Aceste ore suplimentare
bă cel ce a primit indica­
plătite
recu­
sau
autoutilăm pe cît ne este po­ tele bune obţinute de E. M. talice pentru roţi, care au taje. In felul acesta, prin a- tre raporturile sale cu oa­ ţia de a împlini „cele le­ nici un dubiu în privinţa trebuiau prin zile libere.
îndreptăţirii
au
cererii,
ea
a
menii.
Trebuinţele
sale
perate
1
Deva în cele cinci luni din prelungit de aproape trei ori similarea de noi tehnologii depins doar de el şi de a- gale". Şi alege calea cea fost tratată „global". Amî­ I.G.C.L. Deva a tot amînat
acest an, în substanţialele timpul de funcţionare al a- de lucru şi piese de schimb, propiaţii lui. E greu să gă­ mai comodă. Bagă cererea narea care-1 obligă pe ce­ să clarifice această situaţie.
depăşiri ale producţiei plani­ cestora, de genţi pentru roţi se reduce considerabil impor­ seşti un astfel de cetăţean într-un dosar pentru a se tăţean la sacrificii de acest Amînarea s-a dovedit adu­
5 000 t©ne ficate de minereu. Pe lîngă (deocamdată experimental, pro­ tul, efortul financiar al sta­ — tip, dar să zicem că e- putea gîndi mai tîrziu în fel e de-a dreptul condam­ cătoare de daune materiale
îm­
tului
care
poate
cauciucurile
cu
preună
orientat
fi
metodei
ex­
de
extinderea
xistă. Intr-o zi se duce să
linişte „la cele legale". Mai
salariaţi
pentru
nabilă.
respectivii
Un şofer de la C.S.H. s-a
de fontă ploatare în subetaje, pe lîngă duse la fabrica Victoria Flo- cu eficienţă spre alte direc­ depună o cerere la o insti­ tîrziu vin alte uitată. Cînd trezit într-o zi amendat fiindcă ianuarie ştia anul de la
şi
sarcini
se
că,
ţii ale economiei ţării noas­
mai buna organizare a pro­
reşti, şi experienţa a dat re­
din
publică
dar,
cererea
în-
rămîne
tuţie
1
acesta,
ducţiei în subteran şl aprovi­ zultate foarte bune), apoi de tre, aflată într-o continuă as­ tîmplare, şeful (de birou, revine, petentul e sfătuit să cu o ‘sumă destul de mare sectorul Simeria va deveni
peste plan le, asigurarea oportună cu pivoţi pentru sistemul de di- . censiune. Acestea sînt, dealtfel, e plecat în de instituţie) mai s-a aibă răbdare. drept, cui pentru faptul că a fost gă­ tătoare. I.G.C.L. sine Simeria
zionarea
materia­
cu
ritmică
serviciu,
de
Dar
de
stă­
întreprindere
cupe,
pi-
butuci,
recţie,
de
—
delegaţie
i
să
acest
dat
pe
sit cu maşina în Deva fă­
înscrie
schimb
cu cocs piese de factorii de se bază ai nioane etc. In colaborare cu preocupările tuturor comuniş­ mai multe zile. In mod consume din răbdarea, adi­ ră vreo justificare. Omul nu voia să rezolve cererea
tilor noştri, ale întregului co­
printre
centrale
Crişcior
Atelierele
normal adjunctul său e in­
că din timpul altuia ?
amesteo
în
pentru
salariaţilor
săi
că
succeselor obţinute aici. executăm rotoare şi statoare lectiv de muncă al E. M. De­ vestit cu puterea de a ho­ Altă ipostază a amînării n-avea nici un căci a do­ faptul se consuma pe vre­
treabă,
această
economisit — Pînă nu de mult — ne pentru motoarele pneumatice va — a concluzionat tovară­ tărî în locul şefului, dar e confundarea situaţiilor. vedit tuturor celor intere- mea cînd această întreprin­
spunea inginerul Emil Glur- ale maşinilor de încărcat şi şul loan Rusu, secretarul co­ n-o face, „ca să nu se lege dere nu exista. „Sora" sa
(Urmare din pag. 1) că, de la serviciul mecano- tot împreună studiem posibi­ mitetului de partid pe ex­ la cap". Cererea cetăţeanu­ din Deva şl-a luat mîna
energetic al exploatării — litatea confecţionării majori­ ploatare. Munca politico-edu- lui e pusă la o parte „pînă de pe cerere pentru că sa-
spune : maşinile noastre de încărcat tăţii pieselor de schimb pen­ cativă, măsurile tehnico-or- cînd se înapoiază şeful" şi ÂMBNÂREA ! lariaţil nu mal sînt ai săi.
— Am fost mulţi ani erau trimise pentru reparaţii tru maşinile de încărcat. ganizatorice vizează îmbună­ astfel el, cetăţeanul, ia cu­ Există, desigur, posibilita­
toate
\ furnalist şi ştiu ce înseam­ la Alba Iulia sau la Gura- — Cred că ar trebui amin-, tăţirea activităţii sub plănu­ noştinţă cu amînarea — tea rezolvării, dar pentru
aspectele,
realizarea
nă temperatura aerului barza. Cheltuiam astfel timp tit — a ţinut să adauge mais­ iţii lună de lună, zi de zi, procedeu tipic şi reprobabil că nu s-a făcut la timp, a
pentru furnale. După cum şi bani, lucrările nu prea trul principal Gheorghe Pe- de a ■ consuma pe nedrept Schimburile de . locuinţă saţi că în acea zi la acea o rezolva retroactiv înseam­
care maistrul de schimb erau de calitate, maşinile nu treanu, unul din veteranii a- la toţi indicatorii, sporirea şi pe nejustificate din tim­ între cetăţeni care locuiesc oră el se afla în cu totul nă un risc şl atunci cei ce
fac tot ce se poate ca să ne reveneau la timp pentru telîerului mecanic — şi de producţiei de minereu, creş­ pul altuia. în apartamente proprietate altă parte. Inspectoratului n-au vrut să rişte au profi­
asigur temperatura nece­ a fi repuse în funcţiune, în- piesele pe care le confecţio­ terea eficienţei economice. A- Nu intenţionăm să facem de stat au ocazionat de de control auto i s-a co­ tat de conjunctură.
sară: Orice greşeală se sol­ registrînd unele goluri de năm pentru pompele de la ceste preocupări sînt amplifi­ în aceste rînduri o teorie multe ori lezarea echităţii municat greşit numele con­ Amînarea are ipostaze
dează cu fonta declasată. producţie. Asimilînd însă o flotaţie, de coloanele de sus­ cate mai mult ca oricînd a- a amînării. Denunţînd-o în sau chiar a legii. Sau cel ducătorului auto care tre­ multiple şl aici n-am reu­
Dar de multă vreme noi mare parte din piesele de ţinere şi săniile de glisare cum, în întîmpinarea Confe­ cîteva din formele ei de ce se mută în spaţiu mai buia sancţionat. Omul a şit să redăm decît cîteva.
n-am mai dat fontă decla­ schimb pe care le încorpo­ pentru perforatoarele de ma­ rinţei Naţionale a partidului manifestare, căutăm să a- mare nu are dreptul la el, fost amendat pe nedrept şl In oricare dintre ele s-ar
sată. rează aceste maşini, de maxi­ re productivitate, atît de so­ şi a aniversării unui sfert ducem o contribuţie oare­ sau cel care-1 cedează ur­ dorea să reintre în posesia prezenta, ea rămîne o im­
Pentru a confirma prac­ mă importanţă pentru bunul licitate şi de utile la exploa­ de veac de la proclamarea care la perfecţionarea ra­ măreşte prin aceasta reali­ banilor daţi degeaba. perfecţiune a relaţiilor din­
tic celle spuse, Alexandru mers al producţiei de mine­ tarea minereului în subetaje. Republicii, în cinstea cărora porturilor dintre oameni. zarea unor interese perso­ Ne întîlnim aici cu o tre oameni şi oameni, din­
Olaru ^-a condus lîngă reu, am hotărît şi reuşim în La nivelul dotării atelieru­ dorim să raportăm rezultate Decizia confuză e una nale. Consiliile populare nouă Ipostază a amî­ tre oameni şi instituţii.
un aparat de înregistrare bună măsură să le reparăm lui mecanic al E. M. Deva, dintre cele mai bune. din forme. Am întîlnit a- şi-au propus să fie mai e- nării : nevoia exagerată de Pentru înlăturarea acestei
automat, dsmonstrînd că la în atelierul nostru mecanic. sînt lăudabile strădaniile co­ desea, în special în cores­ xigente cînd aprobă astfel acoperire cu acte şi dovezi imperfecţiuni, fiecare din­
ora respectivă temperatura Avem aici oameni bine pre­ lectivului de aici de a asimi- DUMITRU GHEONEA pondenţa care exprimă ra­ de schimburi. Dar şi aici scrise. Şoferului i se pre­ tre noi avem îndatoriri. Să
aerului era cu 60 de gra­ porturi dintre salariaţi şl sînt schimburi -perfect e- tindea să umble, să aducă încercăm de fiecare dată
de mai mare decît s-a întreprindere, această rezo­ chitabile. L.B. din Deva a acte, dovezi din care să re­ să ne punem în situaţia ce­
stabilit. Iia fel ca Alexan­ luţie : „Serviciul cutare, făcut o astfel de cerere zulte una şi alta. Şi pentru lui amînat — sau poate
dru Olaru mulţi furnalişti spre cele legale". Cel ce dă pentru schimb de locuinţă. ce 7 Pentru a se pu­ chiar ne aflăm de multe
acţionează cu toată com­ o astfel de decizie nu cu­ Exista temeiul legal, în­ tea corecta greşeala u- ori în astfel de situaţie. Şl
petenţa profesională şl in­ noaşte „cele legale" ? Fără dreptăţirea ca el să ocupe nui funcţionar. De ce să atunci ne va fi mult mai
teligenţa tehnică pentru a discuţie, le cunoaşte pen­ un spaţiu mai mare, avînd nu se repare pe cheltuiala uşor să vedem cu ce con­
ahcelera şi perfecţiona ca­ tru că i-o impune func­ 6 persoane în familie. E- de timp a acestuia, pe ris­ tribuim noi la această im­
denţa furnalelor. Pe baza ţia. Dar cererea respectivă xista şi acceptul celeilalte cul său, dacă e vreunul 7 perfecţiune, cu ce putem
prcţpunerilor Căcute, încă are ceea ce se numeşte în părţi. El „păcătuia" însă Vom mai creiona încă o contribui la eradicarea ei.
din anii trecuţi, la furna­ limbaj de argou „un prin aceea că se afla fără ipostază a amînării — profi-
lul nr. 5 s-a generalizat a- clenci", adică legea poate voia lui într-o situaţie în tarea de o conjunctură spre ION CIOCLEI
nul pcesta folosiirea oxige­
nului în procesuil de fabri­
care a fontei. Şi aici oxi­
genul înseamnă fontă mai LA C. E. I. L
multă, înseamnă economie Stringerea şi depozitarea furajelor
de cocs şi alte materiale.
In luna aprilie la furna­
lul 5 s-au consumat cu
10,7 kg cocs pe tona de (Urmare din paa. 1) ganizat strîngerea cu mijloa­ Şefii sie depozite—factori de
fontă mai puţin. ce mecanice a trifolienelor.
— Acesta este cel mai pentru ca astfel să putem O contribuţie meritorie la fi­
adu­
şi-au
acţiunii
nalizarea
mic consum de cocs înre­ obţine o recoltă bună la hec­ s-o mecanizatorii Roman O-
gistrat la furnalele noas­ tar, avînd posibilitatea să laru (la recoltat), Rusalin To­
tre — ne-a spus inginerul stringem şi o cantitate în­ por (la întors şi greblat) şl răspundere in protejarea
Ioan Borza, şeful grupei semnată de otavă. Printre Ion Stănilă (la balotat), pre­
tehnico-economice de la cooperatorii care se eviden­ cum şl cooperatorii Petru Ne-
furnale. Pot spune că este ţiază la recoltatul furajelor grilă, Nicolae Lazăr şl Octa-
un rezultat de performan­ am notat pe : Aron Puşa, Ion vian Nicula (la transport).
ţă mondială. La obţinerea Denel, Romuluţ Ciun şi Au­ Strînsul furajelor — trifoi pădurilor
lui au contribuit furnaliş- rel Cismaş. Dacă în privin­ şi lucernă — se face meca­
tii şi cadrele tehnice, dar ţa recoltatului s-a acţionat nic şi la C.A.P. Geoagiu, e-
un aport deosebit au adus cu operativitate, nu acelaşi videnţiindu-se aportul meca­
cauperiştii care au mărit lucru s-a făcut în ceea ce nizatorilor Gheorghe Popa, Este ştiut că un rol im­ voacă scurgeri da benzină,
temperatura aerului insu­ priveşte transportul lucernei, Cornel Moga şi Gheorghe portant in acţiunea per­ motorină sau ulei. Pe terito­
flat în furnal. întîrzierea acţiunii respective Zapodean, precum şi al şofe­ manentă de ocrotire a pădu­ riul depozitului nu este per­
De fapt succesele de la afectînd producţia la coasa rilor de la C.A.P., Ioan Cher- rilor îl au şefii de depozi­ misă parcarea şl repararea
secţia I furnale sînt roa­ a doua. cheş şi Ştefan Murg, care te. Aceasta pentru că depo­ mijloacelor auto.
dele unor preocupări şi e- La data cînd am efectuat transportă baloţii cu autoca­ zitele concentrează cantităţi
■forturi colective. Maistrul raidul, am întîlnit zeci de mioanele. Conducătorii auto care in­
Radu Rusu, şef al schimbu­ In rlndurile harnicului colectiv al Fabricii de conserve din Haţeg se numără şi muncitoarea cooperatori din Bretea Mu- Din aspectele prezentate însemnate de materiale Infla­ tră cu autovehiculele în In­
conştiinciozitate
lui B de la furnalul 5, Raflla Neamţu şl controloarea de calitate Ecaterina Pop. Ele slnt exemple de Foto: V. ONOIU şl reşană care lucrau la recol­ reiese că se depun eforturi mabile. cinta depozitelor au obligaţia
hărnicie pentru multe dintre colegele lor.
spunea că într-una din zi­ tatul trifoiului. Printre ei se pentru a se asigura cantită­ Din controalele efectuate de de a verifica atent starea in­
lele lunii mai a dat 50 de aflau comuniştii Mihai Stoe- ţile de furaje necesare ani­ către organele combinatului stalaţiei electrice şi mecanice
tone de fontă peste plan, nescu, Gheorghe Osoian, A- malelor în perioada de sta- de exploatare şi industriali­ spre a înlătura orice pericol
fapt care reprezintă un re­ lexe Ene, Gheorghe Mic şi bulaţie. Faţă de timpul îna­ zare a lemnului s-a constatat de supraîncălzire, să înlăture
alţi
cooperatori.
cord din acest an. Dar în 3500 tone de cărb peste plan Inginerul intat este necesar însă ca în că la marea majoritate a de­
secţia amintită sînt mulţi şef al C.A.P., Ioan Puia, ne toate cooperativele agricole pozitelor de cherestea, carbu­ scurtcircuitele, să vegheze la
care depăşesc propriile re­ (Urmare din pag. 1) Covacic şi pe ceilalţi — care suficiente vagonete goale (as­ spunea că forţele sînt mobi­ să se încheie grabnic prima ranţi şi lubrifianţi se respec­ protejarea corectă a seîntei-
corduri şi accelerează ca­ s-au simţit obligaţi să ia mă­ tăzi mi-au lipsit vreo 20) sau lizate la transportul lucer­ coasă la trifoliene şi să se lor etc.
denţa furnalelor. In peri­ surile ce se impuneau pen­ capete detaşabile la perfora­ nei de pe cele 23 hectare şi treacă neîntîrziat la recolta­ tă cu stricteţe normele în Este de asemene^ interzi­
oada care a trecut de la meatul a fost modificat de tru a putea aspira în conti­ toarele rotative. Din această la terminarea recoltatului rea linurilor naturale. Strîns vigoare. Există însă şi cazuri să depozitarea deşeurilor de
începutul anului s-au pro­ mai multe ori Sn funcţie de nuare la un loc fruntaş în cauză pierdem ore preţioase trifoiului. La cooperativa a- legat de preocupările respec­ cînd aceste norme sînt încăl­ lemn îmbibate cu ulei, lacuri
dus aproape 4 000 de tone realizările obţinute, de po­ întrecere : în producţie. Conducerea mi­ gricolă din Ilia — ne relata tive, nu trebuie scăpat din cate, ceea ce dă naştere sur­ sau cu alte substanţe uşor
de fontă peste plan şi cu sibilităţile ivite şi de... şti­ — Aşa am ajuns la 3 500 nei depune eforturi susţinu­ inginerul şef Valentin Cioba- vedere că o sursă importantă selor de incendiu. De aceea, Inflamabile. Deşeurile trebuie
cocs din economii. Zilele rile primite de la brigăzile de tone I exclamă şeful de te pentru lichidarea acestor nu — acţiunea de transport de nutreţuri o constituie iar­ conducerea C.E.I.L. atrage a- evacuate şi arse în condiţii
trecute furnaliştii din sec­ lui Ghioc şi Taşnady. brigadă. Atît vom da, peste greutăţi şi cred că, în cu­ al lucernei de pe cele 20 de ba şi fînul de pe marginea tenţla şefilor de depozite a- de deplină siguranţă.
ţia amintită şi-au supli­ In cinstea zilei de 1 Mai, plan, pînă la lucrările con­ rmei, vom putea spune că a- hectare este aproape înche­ drumurilor. Consiliile popu­
mentat angajamentele ini­ ne explică Mihai Cosma, an­ ferinţei. provizionarea nu ne mai dă iată, iar' la trifoi cositul — lare au datoria să asigure ca supra obligaţiilor ce le revin. Pe teritoriul depozitelor,
ţiale cu 1 500 tone de fon­ gajamentul a fost majorat la dureri de cap. Visul nostru, lucrare care se face mecani­ aceste furaje să fie recoltate Depozitele de material lem­ inclusiv pe spaţiile de sigu­
tă şi 2 400 000 lei econo­ 2 000 tone, dar n-a rămas — Ce măsuri aţi luat pen­ al tuturor, este unul singur : zat — este aproape înche­ în timpul cel mai scurt. nos se organizează pe baza ranţă este interzisă descărca­
mii din reducerea cheltu­ mult timp la acest nivel. A- tru onorarea angajamentu­ recuperarea restanţelor pe iat. Şi aici, pe 20 de hecta­ Deoarece vremea se men­ unor criterii bine stabilite. rea substanţelor inflamabile.
ielilor de producţie. Ei au propierea Conferinţei Naţio­ lui ? care le-a acumulat mină pî­ re, după recoltatul secarei, ţine favorabilă, este de aş­ Şefilor acestor unităţi le re­ Aceste spaţii trebuie bine i-
hotărît să întîmpine Con­ nale a partidului a creat o — Atenţia ne este îndrep­ nă în prezent. s-a însămînţat porumb, cul­ teptat ca organizaţiile de vin atribuţluni care vizează luminate.
ferinţa Naţională a parti­ puternică efervescenţă crea­ tată spre rezolvarea unei Pentru realizarea acestui tură care se prezintă bine partid de la sate şi condu­ respectarea unor norme de Normele în vigoare inter­
dului cu 5 000 tone de toare printre colectivele de probleme dificile : aprovizio­ deziderat oamenii din briga­ dezvoltată. cerile C.A.P. să mobilizeze prevenire a incendiilor. Intre zic cu desăvîrşire fumatul,
fontă peste plan, toată rea­ mineri care se manifestă narea. Mai există, din păca­ da lui Cosma şi-au propus să Acţiunea de strîngere a fu­ şi să folosească cu maximum acestea, şefii de depozite au aruncarea la întîmplare a
lizată cu cocs din econo­ prin suplimentarea angaja­ te, situaţii cînd lemnul so­ demonstreze altor colective rajelor se bucură de alenţia de randament toate forţele
mii. , Şi faptele lor mentelor. Emulaţia i-a mo­ seşte cu întîrziere în abata­ de mineri că stă în puterea cuvenită şi ia C.A.P. Gura- manuale şi mijloacele meca­ obligaţia de a nu permite acce­ chibriturilor sau ţigărilor a-
capătă dimensiuni tot mai lipsit şi pe oamenii săi — je sau trebuie să-l aducem lor să se autodepăşeasen. să sada. Deoarece forţele ma­ nice la strîngerea fără pier­ sul acelor mijloace de trans­ prinse, lucru la care şefii de
valoroase. pe Marcu Ciurea, Dumitru noi direct de la puţ. Une­ înregistreze revirimentul mult nuale sînt concentrate la în­ deri a întregii producţii de port aulo în depozit care depozite trebuie să vegheze
Poroşniuc, Ion Maior, Iosif ori nu primim in cantităţi aşteptat. treţinerea culturilor, s-a or­ furaje cultivate şi naturale. prezintă defecţiuni ce pro­ cu deosebită atenţie.