Page 35 - Drumul_socialismului_1972_06

'BsssxaBmmmmss¡mtBKKammaamBsmanaKMapa«KtBaBEasaast^aanaamssEmxa
BBBgaBBgMByjgaEHHBBBBgaaggMlgiBlSggjaSggaBOBB^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 413 © SIMBÄTÄ 10 IUNIE 1972 * 3
i «BmaoaBWaaen—m—B

sesiune

Cred câ întîile ziduri de lăncii
înălţate de mînia străbunilor enmeior
împotriva puhoaielor
Au fost rostuite întocmai, la vreme,
După înalta pildă a griului,
La Institutul de subingi- ră VIorel Pop, Emilia Jeler,
înspicat în pîrga verii. neri din Hunedoara, exame­ Florea Dumitrache, Ion Chi-
Ştiu că iubirea părinţilor noştri nele se află în plină desfă­ ra, Aurel Giurchi, Vincze
Revărsată asupra pămîntului şurare. Studenţii din anii I Beniamin din anul I secţia
Fur-
furnale-oţelării,
Maria
In ploi milenare de lacrimi şi II — căci numai doi ani
au trecut de la înfiinţarea dui, Kiraly Rozalia şi Ioan
A rodit an de an, pretutindeni, institutului — trăiesc din Miheţ din anul I, secţia pre­
Frumoasă, statornică, aspră plin efervescenţa caracteris­ lucrări plastice şi tratamen­
Şi blînd legănată pe braţe ca griul. tică unor asemenea mo­ te termice, Alexandru Dida,
Gemene, două mănunchiuri solare mente. Iustin Tul al, Voronkovski Iri-
Conducerea institutului a nel, Alexandru, Păun, Iosifi
Cresc pînă sus la culorile steagului Merslci, Ioan Urdă din a-
luat din timp măsuri de pre­
împlinind bogăţiile stemei ; gătire a studenţilor, inclusiv nul II.
Griul izvorăşte din palmele noastre, a atmosferei propice pentru Dintre studenţii de la
In apele lui ni se leagănă cerul, buna desfăşurare a examene­ cursurile serale se evidenţia­
Favorizat de bogate condi­ Printre importantele locali­ lor din acest an, S-au pre­ ză Aurel Ittu şi Ştefan Nacu
ţii naturale, de o poziţie geo­ Dr. docent OCTAVIAN FLOCA tăţi întemeiate de romani pe Pe razele lui ni se sprijină steaua ! lucrat, pe catedre, instrucţiunile din anul I, Crişan Ioan, Mar-
grafică specifică, situat la o teritoriul de azi al judeţu­ Ministerului Educaţiei şi In- cu Iaan şi Pavel Cara din
importantă răscruce de dru­ înţelege, prin importanţa deo­ de pămîntul judeţului Hune­ lui Hunedoara se numără şi TRAIAN FILIMGN văţămîntului, precum şi mă­ anul II, alături de mulţi al­
muri, ţinutul hunedorean a sebită pe care o au se îmbie doara, în special în ţara Ha­ Micia, centru militar şl e- surile luate de prorectorat şi ţii care manifestă interes şi
cunoscut din cele mai înde­ de la sine vizitatorilor spre ţegului, regiune care s-a pre­ conomic situat pe malul organizaţia de partid a insti­ răspundere faţă de studiu.
părtate vremuri o dezvoltare cunoaştere şi educare patrio­ zentat în trecut, ca şi astăzi, sting al Mureşului, la mică tutului. Apoi, pe grupe de In cataloagele institutului
multilaterală, mereu ascen­ tică şi culturală. Se cuvine deosebit de interesantă sub distanţă de locul In care ma­ studenţi, s-au purtat discuţii citim însă şl nume de stu­
dentă, culminînd cu nestăvi­ să subliniem încă o dată că raportul prosperităţii econo­ rele rîu străbate hotarul de un venit la în cadrul cărora s-a vorbit denţi care nu au promovat
litul avînt şi prosperitatea sub raportul Istoric şi al mice, ca şi sub cel al rarită­ vest al provinciei. Monumen­ despre obligaţiile studenţilor un examen sau două sau
din zilele noastre. monumentelor de cultură ma­ ţilor şi al frumuseţilor na­ tele aduse la suprafaţă în a- faţă de acest moment impor­ care au dat răspunsuri in­
Dacă Hunedoara ocupă astăzi terială pămîntul Hunedoarei turale. Dar se pare că toate cest loc — castrul, băile pu­ tant din viaţa lor. complete, primind note mo­
un loc de frunte în econo­ a acumulat şi a păstrat, pe­ acestea nu pot fi amintite blice, amfiteatrul militar, o nedeia de S-a insistat, încă cu mult deste, sub posibilităţile lor.
mia ţării, dacă bogăţiile so­ serie de construcţii cu carac­ înainte, pe pregătirea ce tre­
lului şi ale subsolului, ca şl ter civil şi un deosebit de Originile tradiţionalei ne- cooperativei agricole de pro­ buie să o facă la fiecare ma­ Unii încearcă să pună aceas­
ta pe seama exigenţei cadru­
diversitatea peisajelor geo­ bogat material arheologic ca­ del de la Sllvaşu de Jos ducţie ; pe drumul dinspre terie, întocmirea proiectelor lui didactic examinator sau
grafice sau aspectul său etno­ Mărturii ale unui trecut glories (î) re îmbogăţeşte colecţiile Mu­ se pierd în negura timpuri­ Haţeg a fost aşternut ba­ şi pe ţinuta de care trebuie pe seama altor factori şi îm­
grafic stîrnesc interes şi o zeului judeţean din Deva, lor. Pe un fragment de last, în sat s-au plantat să dea dovadă fiecare. prejurări între care timidita­
fac mult cercetată şl vizita­ ste veacuri şl generaţii, nu­ fără a avea In vedere în­ precum şi alte vestigii — marmură descoperit în ur­ flori... Sus, pe terenul de
tă, nu mai puţin reprezenta­ meroase dovezi de strădanie semnătatea sa istorică şi a sînt de-a dreptul impresio­ mă cu cîţiva ani la Sarmi- sport, s-a amenajat o scenă Toate cadrele didactice, în­ tea, lipsa de inspiraţie etc.
tivă este ea şi sub raportul şi creaţie omenească. In peş­ monumentelor ce ne întîmpi- nante, iar construcţia amfi­ zegetusa se vorbea despre în aer liber, unde îşi vor deosebi cele cu funcţia de Adevărul însă este altul : în
bază la institut, se află ală­
istoric şi al monumentelor de terile sale — Cioclovina, Po­ nă la tot pasul. După aproa­ teatrului militar — amphi- „boul cel împodobit (în- demonstra măiestria sute de turi de studenţi ; le acordă principal, necunoaşterea în
cultură materială dintre ce­ nor, Nandru — în aşezările pe două mll de ani, nume­ theatrum castrense — şi ther- tr-aurit) între coarne", de artişti amatori. Unităţi ale întregime a materiei, studiul
le mai valoroase şi felurite, societăţii sedentare de la roase din construcţiile desco­ mele constituie o adevărată unde rezultă că obiceiul cooperaţiei de consum vor consultaţii pe grupe şi indi­ neorganizat, neparticiparea la
viduale sau îi ajută în alte
presărate pe întregul ei cu­ Turdaş, Crăciuneşti, Geoagiu, perite prin săpături sistema­ revelaţie arheologică. care s-a păstrat pînă în zi­ pune la dispoziţia celor ve­ probleme legate de pregăti­ cursuri, seminarii, lucrări do
prins. Căci s-au înscris în Săuleşti, Deva şi altele, răs- tice la Ulpia Traiana — zi­ lele noastre — încununarea niţi la nedeie un variat sor­ laborator în timpul anului,
paginile de istorie ale aces­ pindite pe întregul cuprins durile cetăţii, impozanta con­ E de subliniat în mod spe­ boului — era cunoscut în timent de mîncăruri şi bău­ rea lor. Cadrele didactice, cu în general, cauze şi motive
tui străvechi ţinut epoci isto­ al teritoriului hunedorean, a- strucţie a amfiteatrului, des­ cial şi faptul că unele docu­ timpul 8tăpînlril romane în turi. sprijinul asociaţiei studen­ care ţin de atitudinea stu­
rice şi evenimente legate de flăm urmele oele mal înde­ tinată unui mare număr de mente aduse la lumină In a- Dada. Originalitatea şi uni­ La spectacolul ce va fi ţeşti, au lucrat cu studenţii dentului faţă de obligaţiile
trecutul de luptă al poporu­ părtate ale înaintaşilor noş­ spectatori, forul (piaţa pu­ ria de extindere a acestei a- citatea nedell de la Sllvaşu prezentat cu acest prilej diferenţiat şi au insistat în ce i le incumbă calitatea şi
mărturisesc
cu
lui, figuri luminoase de căr­ tri din comuna primitivă. blică a oraşului), ruinele de-a şezări prezenţa populaţiei eviden­ de Jos constau tocmai în a- vor participa : ansamblurile a-1 ajuta pe cei cu mai pu­ datoria lui de a se pregăti
ţă
dacice
turari, personalităţi istorice Cetăţile dacice din munţii dreptul impresionante prin ceastă emoţionantă tradiţie de cîntece şi dansuri ale ţine posibilităţi în studierea temeinic pentru viitoarea pro­
a
şi eroi, ca şi vestigii şi mo­ Orăştlei, ruinele romane de măreţia lor şi arta construc­ ca şl perioada celei daco-romane — încununarea cu o imen­ caselor de cultură din Ha­ şi asimilarea materiei. fesie.
din
următoare
pă­
numente de cultură materia­ la Ulpia Traiana, Micia, Ger- ţiei palatului Augustalilor răsirii Daciei de către admi­ ţeg şi Hunedoara, echipele Prin asemenea procedee s-a Cit priveşte exigenţa, o no­
lă ridicate prin priceperea misara, Aa.uae etc. sînt doar ş.a., alături de muzeul local, nistraţia romană. Desigur să cunună de flori a celui de dansuri din Sălaşu de reuşit să se asigure o bună tăm ca o obligaţie a fiecărui
şi vrednicia maselor de-a cîteva din mărturiile atît- de stau mărturii grăitoare ale lista cu obiectivele dacice şi mai frumos animal de mun­ Sus şi Sînpetru, grupul vo­ ambianţă de studiu şi de des­ cadru didactic. Exigenţa
lungul diferitelor orinduiri intuitive pentru cunoaşterea puternicei civilizaţii sclava­ romane de pe teritoriul Hu­ că. Ceremonialul împletirii cal din Densuş şi fluieraşii făşurare a examenelor. Stu­ completată cu competenţa
sociale. străbunilor daci, romani şi giste romane de pe teritoriul nedoarei ar putea continua cununii, împodobirea bou­ din Bucium. Oaspete de o- denţii văd în aceasta un mij­ sînt, în fond, elemente şi tră­
acestuia
loc de verificare şi de apre­
pe
lui,
plimbarea
Iată pentru ce socotim, în daco-romani. patriei noastre. cu alte mărturii importante. uliţele satului, serbarea noare al silvăşenilor va fi ciere a cunoştinţelor dobîndi- sături definitorii ale oricărui
această ordine de idei, că Intre monumentele vizlta- populară de la „livadă" o- şi ansamblul folcloric ..Bră­ te într-un an universitar, un proces de învăţămînt, de a-
numai cunoscînd şi inter- bile, scoase la lumină prin feră un spectacol cu totul duleţul“ al Casei de cultu­ prilej de reflectare şi mai cestea depinzînd în măsură
pretind preţioasele realizări săpături arheologice în anii Inedit şl emoţionant. ră din Horezu, judeţul Vîl- mult a muncii lor cu cartea, hotărîtoare transmiterea cu­
ale geniului uman creator, socialismului şl considerate, cea. în laborator, în atelier sau noştinţelor la studenţi, for­
Anul acesta harnicii coo­
efectuate în decursul veacu­ de drept, de interes mon­ peratori din Sllvaşu de Jos Gazdele au făcut tot ce la agregate. Totodată, cu deo­ marea bazei lor teoretice şi
rilor putem înţelege lupta şi dial, sînt antichităţile din s-au pregătit, ca niciodată, le-a stat în putinţă pentru sebire cei care obţin rezulta­ practice.
munca omului pentru progres munţii Orăştiei. Aşezările să-şi întîmpine oaspeţii. Sa­ ca toţi cei care vor poposi te mai slabe sau care au ne­ De aceea studentul trebuie
material şi social, pînă în din această regiune, înălţate tul a devenit un adevărat la Silvaş să se simtă bine. glijat studiul, îşi dau seama să le privească realist, ca o
timpul de mare înflorire teh­ pe spinarea ori pa terasele şantier. Zile întregi s-a lu­ Sînteţi aşteptaţi cu dra­ de semnificaţia îndemnurilor manifestare a grijii şi răs­
nică din zilele pe care le goste şi nerăbdare I repetate ale cadrelor didacti­ punderii pe care cadrele di­
artificiale
ale
trăim. Căci, referindu-ne la naturale sau dealurilor, sînt crat la amenajarea căminu­ I. MINDRU ce, care au insistat ca pre­ dactice le au faţă de ei ca
munţilor
lui cultural şl a sediului
şi
relicvele din trecut — monu­ gătirea să se facă din timp om ai societăţii — azi pe
mente mari sau mici — ele construcţii cu caracter mili­ şi nu numai în cele cîteva băncile institutului, iar mîi-
poartă în conţinutul lor un tar, cetăţi, valuri de pămînt zile dinaintea momentului e- ne în procesul complex de
şi de piatră, turnuri de ve­
pas, oricît de mic ar fi el, xamenului. producţie.
spre progres şi, întotdeauna, ghe, aşezări civile şi gos­ Acum, după circa 10 zile Timpul şi materiile care au
nu fără o adîncă semnifica­ podării ale ţăranilor daci, ele mei frumoase opiauze de activitate specifică exa­ mai rămas pînă la finele ac­
ţie istorică, socială, cultura­ construcţii religioase şl alte­ menelor, ne aflăm în posesia tualei sesiuni de examene,
lă şi educativă. le, a căror viaţă în plină des­ unor date şi aspecte din ca­ trebuie să stea în aten­
Minaţi de aceste conside­ făşurare şl progres avea să Vîntul care curăţase ce­ Lucia Oltean, care a avut re se pot desprinde principa­ ţia tuturor, îndeosebi a stu­
rente, yom nominaliza în cîte- fie tăiată brusc pe la anul rul de scamele de nori se şi iniţiativa formării" aces­ lele concluzii în legătură cu denţilor. Trebuie folosit laj
•va-articole cîteva dintre mo­ 101—106 e.n. do cuceritorii liniştise, pingele serii înce­ tei trupe. nivelul de pregătire al stu­ maximum fiecare minut, în’
numentele — unele milenare, romani. puseră să coboare peste — In familia mea nu e- denţilor. In acest sens, note­ ideea că e necesar să pri­
altele multiseculare — de pe Episoade din lupta dintre munţii Orăştiei şl cabana xistă păpuşari — ne răs­ le primite sînt dovada cea vim cu răspundere atît mun­
teritoriul hunedorean, care, daci şl romani ca şi urme Costeşti, în decorul verde- punde la o întrebare pro­ mai grăitoare. ca, studiul, cît şi odihna. A-
prin situaţia lor geografică şi materiale importante ale ci­ închis al împrejurimilor, fesoara. Ni se cerea în fa­ Intre studenţii care au pri­ ceastă obligaţie revine tu­
starea de conservare şi, se vilizaţiei romana sînt legata părea o fortăreaţă albă. Era cultate să facem decorurile mit note de 9 şi 10 se numă­ turor studenţilor.
sîmbăta, sfîrşitul unei săp- pentru diverse piese şi de
tămîni de lucru, şi mulţi aici cred s-a născut dra­
oameni veniseră să se odih­ gostea mea pentru decoruri
nească la cabană. Intre a- şi... păpuşi
ceştla un grup de copil — Micii păpuşari culeg mul­ ii partea Inspectoratului
destul de mărişori — atră­ te aplauze pentru arta şl
gea atenţia prin faptul că strădaniile lor. Profesoara
fiecare purta în braţe niş- Lucia Oltean ne-a povestit Oenerai al Miliţiei
f păpuşi costumate în fel o întîmplare semnificativă
respectivă.
Copiii
ziua
din
chip.
Sculptor do factură romantică# suferinţele de care a voit să se — E bine că v-aţi luat şl treceau cu păpuşile şi deco­ In scopul întăririi ordinii cestora, deplasarea lor se va
diferenţiat total do contempora­ scape prin somn“. Salonul ofi­ rurile în braţe spre Şcoala
nul său I. Georgescu, Ştefan I. cial român din 1888 îl consacră păpuşile de-acasă, să „res­ generală din Costeşti. Cînd şi disciplinei în circulaţie şi face cît mai aproape de mar­
Valbudea aduce, prin tempera­ definitiv in ţară, mulţi iubitori pire" aer curat... Apoi, prevenirii accidentelor, par­ ginea dreaptă a drumurilor,
mentul Iul mai frâmîntat, In de artă văzîndu-1 ca o viitoare noaptea, adormiţi mai bine au ajuns în dreptul vagoa­ ticipanţii la traficul rutier şi pentru a nu stînjeni circula­
creaţia sa, un sentiment drama­ mare personalitate în materie do nelor de dormit, aşezate pe
tic şi eroic, profund uman, care sculptură. După anul consacrării, cu ele! — i-am zis unuia factorii cărora le revin atri­ ţia autovehiculelor, şi cu
dă o turnură mai viguroasă era de aşteptat ca oficialităţile din copil. malul pîrîului Costeşti — buţii legale pe linia siguran­ respectarea întocmai a regu­
sculpturii vremii. S-a născut în vremii să-l solicite în realizarea unde locuiesc cîţiva munci­ lilor de circulaţie. O atenţie
anul 1856, într-o familie bucu- unor opere durabile, lucru ce nu — Nu pentru asta le-am tori care lucrează la asfal­ ţei circulaţiei sînt obligaţi să
reşteană, originară din Valea Bu­ s-a întimplal, fenomen ce va a- luat 1 — ne-a contrazis ţîn- respecte normele legale cu deosebită vor acorda asigură­
clei, din judeţul Prahova, locali­ voa repercusiune asupra stingerii cul. Noi sîntem „păpuşari" tarea drumului spre cabană privire la circulaţia şi folo­ rii şi semnalizării înainte de
tate de unde-şi trage şi porecla acestui mare talent. La început — un muncitor i-a între­ sirea drumurilor publice, ast­ schimbarea direcţiei de mers.
de Valbudea. el va realiza cîteva lucrări cu şi nu ne despărţim de pă­ bat :
Murindu-i de timpuriu amîndoi caracter decoratlv-ornamental ca: puşi ! Am venit aici cu to­ fel : Pietonii vor acorda o a-
părinţii, micul Ştefan este cres­ „Mecanica şi Mercur“ (Poşta cen­ varăşa dirigintă... — Ce faceţi cu păpuşile In temeiul prevederilor art. tenţie permanentă asigurării
cut de o mătuşă săracă, care a trală din Bucureşti — distrusă), alea ? 27 şi 29 din Decretul nr. înainte de traversarea arte­
făcut sacrificii mari pentru a-1 „Vulcan si Mercur“ (Banca Puştii erau, într-adevăr, e- — Prezentăm piese de
întreţine Ia liceu, apoi la Şcoala R.S.R.), „Ştiinţa“ (basorelief ren- levi din clasa a V-a B de 328/1966, deţinătorii de auto­ relor rutiere şi evitării tre­
de arte frumoase, undo îl are ca lizat pe frontonul Universităţii teatru cu ele — au răs­ vehicule sînt obligaţi să în­ cerii străzilor prin locurile
profesor pe Karl Storck. din Iaşi) — o activitate scurtă de la Liceul din Călan şi se puns copiii. interzise de regulamentul de
După un an de studiu la Şcoa­ lucru intens, după care va înce­ aflau aici într-o excursie treţină autovehiculele în sta­
la de arte frumoase, el este dis­ pe, din cauza unor lipsuri ma­ — Dacă-i aşa — s-a mi­ re bună de funcţionare şi să eiroulaţie.
tins cu o medalie pentru bustul teriale, o scădere a creaţiei sale. organizată din fondurile rat omul — cînd vă în­ nu permită circulaţia acelora Pentru o mai bună fluidi­
lui Vitellius, remarcat şi de pre­ Infrint de condiţiile sociale, el strînse la spectacolele de toarceţi, veniţi şi la noi să care au defecţiuni tehnice de zare a traficului rutier şi
sa vremii, întrezărind 'un viitor va deveni profesor la Şcoala do păpuşi, prezentate de ei. prezentaţi o piesă de tea­
‘talent in arta sculpturii. In XîU>^, arhitectură, apoi inspector şcolar, Toată trupa numără unspre­ natură să pericliteze securita­ creşterea gradului de sigu­
Valbudea va primi bursă pentru pierzindu-sc în o seric de munci tru. tea circulaţiei rutiere. ranţă a circulaţiei, Inspecto­
străinătate şi îşi va continua stu­ cu caracter obştesc. zece păpuşari inimoşi care Cînd s-au înapoiat, copiii Potrivit art. 28 din acelaşi ratul general al miliţiei, în
diile la Paris, primind lecţii do In perioada anilor 1911-1917 va au prezentat pînă acum zeci s-au abătut pe la muncitori.
la sculptorii Fremiet şi Falguie- deveni primul conservator al o- decret, autovehiculele trebuia baza prevederilor art. 2 din
re, completindu-şi cunoştinţele perelor lui N. Grigorescu. Cople­ de spectacole în faţa altor Oamenii se bărbieriseră, supuse anual — pînă la 30 Decretul nr. 328/1966, a luat
de anatomie la facultatea de me­ şit do nerealizarea înaltelor as­ copii şi chiar a... vîrstnici- îmbrăcaseră haine curate mai — verificării tehnice. măsura interzicerii circula­
dicină. piraţii ale tinereţii, cu adlncft a- lor! Nici în sîmbăta res­
Incepînd cu anul 1887, Valbu­ mărăeiune in sufletul lui spon­ şi aşezaseră pe iarbă o du­ In conformitate cu art. 13 ţiei autovehiculelor grele
dea se găseşte în Italia, la Roma tan, se va stinge din viaţă în a- pectivă, la Costeşti, ei n-au zină de scaune pentru a din Decretul nr. 328/1966 cir­ destinate transportului de
şi Florenţa, unue execută lucră­ nul 1918. stat degeaba... Au prezen­ sta pe ele. Păpuşarii au culaţia vehiculelor pe benzi mărfuri şi materiale, în pe­
rile „Gladiatorul“, „Copilul după tat piesa „Băiatul şi vîn­
baie“, „Copilul dormind“, „Prima Din creaţia Iui Valbudea ne-au întins cortina pe o sîrmă se face cu respectarea sem­ rioada 15 iunie-15 septem­
lecţie“ şi „Frica de apă“. Din rămas foarte puţine opere, majo­ tul“, adaptare după un de rufe şi au prezentat pie­ nificaţiei marcajelor rutiere brie, sîmbăta de la ora 12,00
toate aceste lucrări realizate iu ritatea fiind distruse în perioada basm popular, la şcolile ge­ sa. Aplauzele care au răsu­ şi a regulilor special stabi­ pînă luni la ora 6,00 inclu­
ipsos, doar „Copilul dormind“- dintre cele două războaie mon­ nerale din Costeşti şi O-
mai există într-o versiune mări­ diale. Tot ceea ce s-a mai putut nat în poiana de lingă lite. Astfel, pe arterele cu siv în zilele de 23 şi 24 au­
tă în marmură albă. Despre a- salva a fost restaurat cu miga­ răştioara de Sus. pîrîu au fost cele mai fru­ două benzi pe sens, autove­ gust pe următoarele trasee :
ceastă operă, Delavrancea scria lă, făcind astăzi parte din tezau­ De pregătirea păpuşarilor moase din viaţa lor. hiculele vor circula pe ban­ — Bucureşti — Ploieşti —
cu pătrundere: „Este o pagină rul sculpturii noastre naţionale. Cîmpina — Sinaia — Braşov
din melancolia omului, care a se ocupă chiar diriginta cla­ da întîi, iar pe cele cu trei
Ştefan Ion eseu- Valbuclca — Mihai Nebunul, fragment. 6u ferit şi îşi petrece în visuri I. ŞEU sei lor, profesoara de desen MARIN NEGOIŢĂ benzi pe sens, pe prima şi a (se poate circula pe traseul:
doua bandă, lăsînd banda de Bucureşti — Piteşti — Cîm-
lingă axul drumului numai pulung Muscel — Braşov);
pentru efectuarea depăşirilor. — Bucureşti — Urziceni —
Interlocutor agreabil, plin de
farmec şi spontaneitate, Lucian Conducătorii auto cu o Slobozia — Hîrşova — Con­
Radlllian, actor la Teatrul de es­ practică sub un an vor cir­ stanţa — Mangalia (se poate
tradă Deva, a răspuns amabil cula numai pe banda întîi, circula pe traseul: Bucureşti
citorva Întrebări ce caută să-l
surprindă In relaţia sa intimă şi cu excepţia cazurilor cînd e- — Călăraşi — Ostrov — Con­
pasionantă cu teatrul do revistă. xecută manevra de depăşire. stanţa);
— Sînteţi cunoscut ca unul Potrivit art. 12 din Decre­
dintre veteranii Teatrului de es­ — Bucureşti — Piteşti (pe ma­
tradă din Deva şt de aceea, pen­ tul nr. 328/1966, la semnalul gistrală) — Rm. Vîlcea — Sibiu
tru noi, pentru publicul dumnea­ agenţilor de circulaţie care — Sebeş — Turda — Cluj— O-
voastră, am dori să ştim dacă a ei a însoţesc coloane oficiale do
există vreo legătură intre înfiin­ radea — Borş (se poate circula
ţarea acestui teatru şl actorul autovehicule, toţi conducăto­ pe traseul: Bucureşti — Titu
Lucian Radulian ? rtc observaţie, inteligenţă, omenie iar dintre defecte, cel mal mare rii de vehicule sînt obligaţi — Piteşti — Drăgăşani —
— întrebarea putea, foarte bi­ şi răbdare. Răbdare, pentru a aş­ este acela de a nu recunoaşte că să oprească pe partea dreap­
ne, să fio formulată şl aşa : tepta, a persevera, ca sămînţa o- Cu actorul Lucian Kcduîîan, despre le ai, a aştepta, cum se spune în Petroşani — Deva — Beiuş
„Dacă există vreo legătură intre meniei, sădită de tine in fieca­ popor, „să usuce soarele toate tă a drumului — în afara — Oradea sau Oradea —- Beiuş
Teatrul de estradă din Deva şi... re seară să dea roade. A fi ar­ el, teatru şi altele buruienile“. părţii carosabile — şi să nu — Cîmpeni — Turda — Tg.
înfiinţarea actorului Lucian Ra­ tist înseamnă, do fapt, toate a- — Dar ale actorului Lucian Ra­ se pună în mişcare decît
dulian“. ccstea strînse într-un singur om. dulian ? Mureş — Sighişoara —• Bra­
Amîndoi nu apărut o dată şi — Care sînt, după opinia acto­ — Iubesc teatrul. Peste defecte după trecerea coloanei. şov — Piteşti — Bucureşti).
şi-au semnat reciproc brevetul. rului Lucian Radulian, atributele nu putem... sări, eă tot nu sînt Oprirea şi staţionarea ve­ Sînt exceptate de la aceas­
— Şi, de ce aţi ales tocmai es­ definitorii ale spectacolului de Dev T a, mergeţi acolo şi opriţi zece vor do autentice şi viguroase tn- ele aşa de mari ? Eu zic că e hiculelor pe partea carosa­
trada şi nu un alt gen de tea­ estradă-revistâ ? oameni înfcrebîndu-i : Ce ştiţi de­ lente in care clocoteşte dorinţa destul că fac lumea să rîdă de tă restricţie autovehiculele
tru ? — In primul rînd, trebuie să spre Deva ? Pariez că cel puţin de afirmare. Pe aceştia i-am cău­ defectele altora, fără s& le mai bilă a drumurilor naţionale grele ce transportă muncitori,
— Pentru că este ccl mal... cîţiva dintre ei, pe lingă altele, tat şi l-am modelat pentru estra­ fac publice şi pe ale mele. sînt interzise atît ziua cît şi mărfuri foarte perisabile şi
teatru. Pentru că iţi cere să fii fie de cea mai actuală... actuali­ vă vor întreba: Aveţi acolo un dă. Şi eu am început prin a fi — Am putea încheia această discu­ noaptea, acestea putîndu-sc
un artist complet: să cinţi, să tate. Trebuie să fie atît de să ac­ se teatru do revistă, de ce vine aşa artist amator la Clubul sindica­ ţie Inversînd rolurile, Care ar fi animale, precum şi autoca­
de
tual,
Incit
contemporan
dansezi, să ai vervă şi sponta­ confunde şi cu problemele copi­ rar pe la noi ? Şi, rar, în majo­ telor din Deva (de fapt teatrul întrebarea cu care dv. aţi înehe- face numai la locurile de mioanele aparţinînd Ministe­
neitate. Pentru că iţi pretinde ilor noştri. După opinia mea, ritatea cazurilor, înseamnă de nostru s-a născut din... secţia de ia convorbirea noastră despre ac­ refugiu şi de parcare şi în rului Transporturilor şi Te­
mult, mai mult decit orice rol „estrada“ este un ziar cînlat, două ori pe an. Şi ar mai fi ce­ estradă a aceluiaşi club). Păstrez torul Lucian Radulian şi despre mod excepţional pe acosta­
comic dintr-un teatru de pro­ va: Teatrul de estradă din Deva acelei perioade amintiri foarte teatrul de estradă ? lecomunicaţiilor care execută
ză şi. in acelaşi timp, se apro­ dansat, vorbit. Vedeţi dumnea­ a format, în scurta sa existenţă, plăcute. ment, curse regulate de coletărie
pie de actualitate, de actualita­ voastră, ceea ce, spre exemplu, cîteva zeci de artişti ai genului — Dacă ţi-e dragă Deva şl es­ Conducătorii auto sînt o- rapidă.
tea ta şl a publicului cu care spune Bar an ga cu „Opinia publi­ (solişti vocali, dansatori, cuplc- — Sînteţi devean ? trada (numai un exemplu) ce bligaţi să acorde sprijin în
stai de vorbă omeneşte, despre că“ in două ore şi jumătate, eu tişti) dintre care au puţini sînt — Nu. dar am devenit şi voi trebuie să faci — in afară de De asemenea, vor putea
ceea ce este bine sau nu este trebuie să spun într-un cuplet de astăzi vedete cunoscute în ţară ram ine devean. E ca şi cînd teatru — pentru ca publicaţiile scoaterea de pe partea caro­ circula, dar numai cu auto­
bine, despre ceea ce este frumos cinci minute şi în sală să rămî- şi chiar peste hotare. Să strig... m-aş fi născut aici. de specialitate, radioul, televiziu­ sabilă a autovehiculelor ră­ rizaţii eliberate do serviciile
sau ar trebui să devină frumos nă tot atita, dacă nu mai mult. catalogul ? — Dacă, pe scenă. preferaţi nea să ştie câ exişti nu numai mase în pană. circulaţiei alo miliţiilor
şi aşa mai departe. _ In cc măsură spectacolele — Dar în acest caz, care este personajul do care in general pu­ statistic, ci aşa, ca Lucian Ra­
Teatrului clin Deva au contribuit blicul sc amuză, în viaţă Cttre dulian ? (un alt exemplu ?). Conducătorii de tractoare, judeţene, autovehiculele gre­
— In afară de talent, ce alic totuşi „izvorul“ din care se ali­ — Mi sc pare câ am trecut dc
însuşiri credeţi că e necesar să ca genul estradistic să se impu­ consideraţi că sînt calităţile şl întrebarea a 9-a ! căruţe, biciciişti şi cei caro le care efectuează transpor­
mai aibă un bun actor comic, nă. in sens major, atenţiei publi­ mentează „pepiniera“ scenei de- defectele oamenilor ? însoţesc animale nu se vor turi de strictă urgenţă a u-
un bun actor de estradă ? cului ? vene ? — Calităţi?. îlăbdaroa, perseve­ deplasa pe arterele moder­ nor utilaje la obiective eco­
— In afară de puţin talent, — Dacă luaţi harta ţării şi ale­ renţa, înclinaţia spre bine şi fru­ Convorbire consemnata do
trebuie să mai aibă foarte mult geţi orice oraş sau orăşel, indi­ — Mişcarea artistică de ama­ nizate atunci cînd există nomice, situate. pe traseele
talent, putere do muncă, spirit ferent cit de departe ar fi de tori, Dentru că este acolo un iz­ mos — cu puterea de a Ic făptui, NICOI.AE GASTOME drumuri laterale. In lipsa a- supuse restricţiilor.