Page 37 - Drumul_socialismului_1972_06

\

Proletari din toate tarile, unifl-vă!
Eforturi intense, susţinute pentru

infăptuiree măsurilor de perfecţionare

a economiei şi îndeplinirea înainte

de termen a prevederilor cincinalului

Consfătuire de lucru la Comitetul judeţean de partid

La sediul Comitetului ju­ cii cu rezultate deosebite în dra" Orăştie, I.I.L. Brad şi
deţean de partid a avut loc înfăptuirea înainte de ter­ Petroşani, Direcţia judeţeană
o consfătuire de lucru în le­ men a obiectivelor cincinalu­ P.T.T.R., I.P.J. Deva, I.G.C.L.
gătură cu măsurile şi acţiu­ lui actual. Căian, să nu realizeze acu­
nile ce trebuie desfăşurate In cadrul lucrărilor con­ mulările planificate. Sînt, de
în economia hunedoreană sfătuirii s-a analizat modul asemenea, numeroase cazuri
pentru înfăptuirea neabătută în care se îndeplinesc planul de calitate slabă a unor pro­
a sarcinilor trasate de Con­ şi angajamentele în al doi­ duse, de încălcare a disci­
ferinţa Naţională a partidu­ lea an al cincinalului şi sta­ plinei contractuale, neînde-
lui şi obiectivelor Congresu­ diul pregătirii producţiei plinirea planului de export,
lui al X-lea al P.C.R., pri­ şi investiţiilor anului vi­ iar în unele unităţi se înre­
vind dezvoltarea susţinută, la itor. Cu toate rezulta­ gistrează stocuri supranor-
Colectivele hunedorene - angajate un înalt nivel calitativ a e- tele bune obţinute în anul mative, gestionarea şi utiliza­
insuficientă
grijă
o
pentru
conomiei şi vieţii sociale.
1971 şi în acest an, în între­
La lucrările consfătuirii au prinderile hunedorene se mani­ rea mijloacelor materiale şl
luat parte tovarăşii loachim festă o seamă de neajunsuri, băneşti. In domeniul investi­
laturi­
Moga, prim-secrebar al Co­ îndeosebi în domeniul activităţii. ţiilor situaţia pe primele 5
luni din acest an arată că
ferm în marea bătălie muncitorească mitetului Almăşan, secretar al Exploatările miniere din Va­ tori, între care Centrala căr­
calitative
ale
lor
de
judeţean
partid,
beneficiari
unii
construc­
şi
Ştefan
lea
ră­
înregistrează
Jiului
judeţean
par­
Comitetului
tid, Vichente Bălan, de prim- mâneri în urmă la extracţia bunelui Petroşani, U.V. Că­
vicepreşedinte ai Comitetu­ cărbunelui. C.M.N. Deva, ian, Regionala C.F. Deva,
s-au
nu
lui executiv al Consiliului „Marmura“ I.I.C. Deva, U.E.L. T.C.M.M. cu Petroşani, răspunderea
Simeria,
ocupat
toată
I.I.L.
Petroşani,
Nicolae
popular
judeţean,
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! Andronache şefi şi de secţie Că- Simeria sînt restante ia u- de pregătirea condiţiilor op­
Gheorghe
time de realizare a investiţi­
nele sortimente. La C.C. Pe­
la
linescu,
ilor, din care cauză se în­
troşani, „Vidra" Orăştie, Sec­
Comitetul
necores­
ritmuri
tid. Au judeţean de par­ ţia gaz metan Deva, nu s-a registrează de execuţie, în-
participat
pri­
punzătoare
mii secretari ai comitete­ realizat productivitatea mun­
lor municipale şi secretarii cii datorită slabei folo­ tîrzieri în punerea în func­
ţiune a unor obiective şi a-
comitetelor orăşeneşti de siri a capacităţilor de pro­ tingerea parametrilor proiec­
partid, secretarii comitete­ ducţie, a . forţei de muncă şi
lor de partid din marile în­ a timpului de lucru. Dealt­ taţi. S-au semnalat şi cazuri
de depăşire a costurilor, su­
treprinderi ale judeţului, di­ fel, la aceste unităţi şi altele pradimensionări şi finisaje
rectorii centralelor industriale, din judeţ, creşterea număru­
întreprinderilor, şantierelor lui mediu scriptic nu a avut exagerate, amplasări iraţiona­
le la obiective, atît din lip­
sporirea
cu
r—■ ----------------------------------- -------------------------------------------------------------------- -------------------- de construcţii şi instituţiilor loc proporţional productivităţii. sa de exigenţă a beneficia­
producţiei
şi
proiectanţi,
specia­
judeţene,
datorită
economice
Constructorii din Valea Jiului se angajează: Judeţul Hunedoara, integrat lişti din sectoarele de cerce­ Creşterea a eficienţei conduceri­ rilor cît şi consfătuirii unor
proiecte necorespunzătoare.
nu a devenit încă preocuparea
tare.
au
Concluziile
centrală
tuturor
plenar şi armonios în procesul urmare a sarcinilor şi indi­ lor întreprinderilor. La Cen­ relevat actuală pregnanţă întîmpinare
Consfătuirea a avut loc ca
cu
e-
că
cărbunelui
trala
Petroşani,
de
tapa
„Noile investiţii-înainte de dezvoltării si modernizării caţiilor izvorîte din şedinţele I. M. Deva, I. M. C.E.I.L. a Conferinţei Naţionale a
C.M.N.
Barza,
de’ lucru desfăşurate în ulti­
Hunedoara,
partidului şi aniversării a 25
y ma vreme la Comitetul Cen­ Deva, „Marmura" Simeria, de ani de la proclamarea
tral al partidului, din iniţia­
Republicii trebuie să fie do­
„Vidra" Orăştie, U.M.M.R. Si­
tiva
di­
conducerea
şi
sub
deosebit
depăşiri
eforturi
termen, cu costuri reduse“ economiei rectă a tovarăşului Nicolae meria se constată cheltuielilor minată de şi susţinute din
ale
intense
de
importante
Ceauşescu,
scopul
creării
în
celor mai bune condiţii pen­ materiale de producţie, ca partea organelor de şi partid
oră­
municipale
urmare a neîncadrării în nor­
judeţene,
tru îndeplinirea exemplară mele de consum. In numeroa­ şeneşti. din partea tuturor
a măsurilor de perfecţiona­
9 6 obiective vor fi puse în funcţiu­ zile cît prevedea angajamentul iniţial. Că re a organizării conducerii se întreprinderi şi pe şantie­ comuniştilor şi oamenilor
ne cu 3—7 zile mai devreme angajamentul acestora va fi materializat stă şi planificării economiei na­ re se depăşesc consumurile muncii pentru transpunerea
specifice de materii prime şi
în viaţă a măsurilor de per­
mărturie
fapt
Laboratorul
Fa­
deosebit.
un
O 4 blocuri cu 130 apartamente vor
bricii de stîlpi hidraulici Vulcan a fost pre­ ţionale, -pentru întîmpinarea materiale — lemn, metal, ci­ fecţionare a organizării con­
fi predate !a cheie mai repede cu dat beneficiarului cu 175 zile înainte de Conferinţei Naţionale şi a ani­ ment, energie. Toate acestea ducerii şi planificării econo­
15—30 zile termen. versării unui sfert de veac au făcut ca o seamă de uni­ miei şi vieţii sociale.
9 La construcţia de obiective social- Şi constructorii şantierului T.C.M.M. şi-au tăţi, printre care C.C. Petro­
asumat responsabilitatea de a încununa rea­ de la proclamarea Republi- şani, „Vîscoza" Lupeni, „Vi­ (Continuar* In pag. a 2-é) ¡
cuiturale, economii de 15 tone metal,
lizările de pînă acum cu fapte prestigioase.
25 mc lemn, 50 tone ciment şi 50 000 Printre altele se prevede ca şase mari o-
cărămizi biective miniere să fie puse în funcţiune
cu 3—7 zile mai devreme : rectificarea li­ Bogat sezon
Investiţiile materializate în termen scurt, niei C.F.U., instalaţia de extracţie la puţul Azi, în interiorul ziarului:
cu maximă eficienţă sînt deziderate majo­ nr. 3, mina Urlcani, staţia de ventilatoare furisfic
re la realizarea cărora sint angrenaţi şi de la miña Bărbăteni, turnul şl instalaţia
constructorii grupului de şantiere Valea de extracţie de Ja puţul 2 est Petrila etc. ! O dată cu deschiderea se­
Jiului al T.C. Deva şi ai şantierului Valea Aceste obiective se alătură altora cum sînt zonului estival, O.J.T. Deva ţi IN PAGINA A li-A :
organizează
Jiului al T.C.M.M. In aceste zile premergă­ staţia de epurare a apelor reziduale de la i I filialele dtn judeţ muncii ex-
pentru
oamenii
toare Conferinţei Naţionale a partidului şi preparaţia Coroeşti, sala de apel la puţul j curcii pe litoral cu durata de 1
sărbătoririi unui sfert de veac de ia procla­ „Ştefan" a minei Lupeni, Instalaţia de ex­ ; 6 zile. Se asigură transport Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind în­
pe C.F.K. direct Deva — Con-
marea Republicii, cele două colective s-au tracţie la mina Livezeni est ş.a. care au • stanţa şl retur, cinci pensiuni fiinţarea de noi licee de specialitate
angajat la accelerarea finalizării obiective­ fost puse în funcţiune cu 10—30 zile în de- • complete cu' cazare la hotel i Sărbătoarea miliţiei noastre populare
lor cuprinse în planul acestui an, asigura­ vans faţă de termenele planificate. • şl masă Ia restaurant. Plecarea
din Deva In ziua de 24 iunie,
rea unui înalt nivel calitativ al lucrărilor ! orele 21,55 şi Înapoierea la
executate, obţinerea unor însemnate econo­ ÎNSEMNATE ECONOMII I Deva, In data de 1 iulie, o- IN PAGINA A III-A :
mii de materii şi materiale şi ieftinirea DE MATERII Şl MATERIALE i rele S,30. vizitarea complexului
!
Pentru
lucrărilor, adueîndu-şi în acest fel un aport I hidroenergetic şi de navigaţie Caleidoscop • Cartea - Scena - Discul -
direct la înfăptuirea sarcinilor din acest Pentru a însoţi rezultatele obţinute pînă I de la Porţile de Fier, la sflr- Ecranul • Sport
şit
cincinal înainte de termen. în prezent cu efecte economice importante ! I zează de săptămînâ o se organi-
dc
zi şi ju-
excursii
— stă scris în angajamentul reînnoit al co­ i mătate, cu plecarea din Deva
LA NUMEROASE OBIECTIVE - lectivului grupului de şantiere — se are în i simb&tă, la orele 14,00 şl lna-
! poierea duminică la orele
DURATE REDUSE DE EXECUJIE vedere reducerea consumurilor planificate ; 2x,oo.
Cu
pri-
festivităţilor
cu 15 tone metal, 25 mc lemn, 50 tone ci­ | lejuite ocazia centenarul morţii tura minimă va fi cuprinsă
de
După ce în primele cinci luni ale anului ment, peste 50 mii de cărămizi, alte mate­ | lui Avram Iancu. se organi- intre U şi 14 grade, iar cea
şi-au onorat cu prisosinţă prevederile, con­ rii şi materiale. Economisirea se preconi­ : zează excursii in judeţ la maximă intre 24 şi 26 grade.
structorii grupului de şantiere Valea Jiu­ zează pe baza mai bunei gospodăriri a ma­ i Ţebea — Baia dc Criş, pe lo- VREMEA PENTRU URMĂTOARELE
desfăşurat
o
i
tmde
cui
şi-a
lui al T.C. Deva şi-au reînnoit angajamen­ terialelor pe şantiere, a introducerii unor Perfecţionarea şi modernizarea activităţilor pe şantierele de parte din activitate marele DOUA ZILE
tele pentru a conferi noi impulsuri între­ noi soluţii constructive, extinderea înlocui­ construcţii au din determinat şi ca plnă In in etapa de să la se Conferinţa Naţională I revoluţionar de la 1848. Preţul
1967
partidului
di­
a
înregistreze
o
prezent
pentru
—
18
de
lei
persoană
cerii ce precede Conferinţa Naţională a torilor etc. namică accentuată a creşterii volumului şi calităţii producţiei de i ; o jumătate de zl, 38 lei pen- PENTRU 24 ORE Vremea se menţine instabi­
partidului şi a 25-a aniversare a proclamă­ Avînd în vedere aceleaşi deziderate, con­ prefabricate din beton. Prin atingerea capacităţii proiectate in I tru una zl; transport cu au- Vreme instabilă, cu cerul lă, cu cerul temporar noros.
ploaie,
Deva
rii Republicii. La un număr de patru structorii şantierului Valea Jiului al foarte scurt timp şi de la punerea sa in funcţiune, I.P.B. cantităţi asi­ : to carul. temporar noros. Vor cădea Vor cădea averse dc electri­
de
descărcări
însoţite
de
însemnate
naţionale
economici
judeţului
gură
blocuri (A 2 — Petroşani, D 1 şi D 4 — Lu- T.C.M.M. vor economisi o tonă de metal, prefabricate din beton de o Înaltă calitate. Faptul este ilustrat GRIGORE SUCIU averse de ploaie, Însoţite de ce. Vintul va sufla slab din
peni, 13 B Vulcan) termenele de execuţie 4 mc material lemnos, 5 tone de ciment, şi de conferirea acestui colectiv a Ordinului Muncii clasa a n-a descărcări electrice. Vintul va nord-vest. Temperatura —sta­
sufla slab din vest. Tempera­
ţionară.
vor fi scurtate cu 15—30 zile faţă de 10 peste angajamentele iniţiale. in întrecerea pe ţară din 1971.
—
La C.A.P. Rişca şi Rişculiţa
Activitatea cultural-educativă să reflecte entuzias­
2000 de tone de I GEOAGIU. Coopera- i
oţel peste prevederi | tiva agricolă de pro- i Prăşi tul porum
ducţie din Geoagiu a- j
la oteiăria vea dc livrat în primul j
« mul cu care oamenii muncii intimpină Conferinţa semestru al acestui an j
Martin nr. 1 cantitatea de .30,9 tone i
de carne. Asigurînd o j desfăşoară în
HUNEDOARA. Incunu- i
nată de rezultate meritorii j Naţională a partidului şi aniversarea Republicii
în primele 5 luni ale anu- j 9 Motivaţiile inginerului şef de la • Locul specialiştilor, al cadrelor de
lui : producerea peste pre- j C.A.P. Geoagiu
vederi a 1 825 tone o- j C.A.P. Rişca nu grăbesc, ci tărăgănea­ conducere din C.A.P. este în cîmp, a-
ţel, sporirea productivităţii j ză începerea praşilei a doua la cultura colo unde se desfăşoară procesul de
muncii cu peste 1,GG la su- j Amplul program educaţio­ intensificarea muncii de în­ a realizai plănui producţie în agricultură, şi nu la um­
drumare şi control, prin in­
tă, realizarea programului ! nal adoptat de plenara C.C. PETRU STOICAN struirile şi consfătuirile ini­ porumbului. bră, în birourile unităţilor.
preşedintele
sortimental în proporţie de ; al P.C.R. din noiembrie 1971, Comitetului de cultură ţiate s-a urmărit acordarea semestrial la
peste 9!) la sută, obţinerea j evidenţiind funcţiile majore şi educaţie socialistă unui sprijin eficient în vede­ Vremea din ultimele zile a manual 45 de hectare. Po­
unor însemnate economii ; ale culturii în făurirea so­ al judeţului Hunedoara rea conturării unor progra­ fost deosebit de favorabilă rumbul de pe diferenţa de mult la birou. Aici se con­
nereguli.
şi
alte
stată
De
Ia preţul de cost etc., j cietăţii socialiste multilateral me de activitate mai bine carne înainte dezvoltării plantelor. Odată 5 hectare nu s-a terminat pildă, pentru începerea lu­
munca oţelarilor de la ! dezvoltate, a subliniat că ac­ orientate, menite să declan­ cu ele au crescut însă şi încă de prăşit, deşi ar fi tre­
O.S.M. I cunoaşte în aces- I ţiunea cultural-educativă, în­ şeze activităţi cu reală rezo­ buruienile. De aceea, mai buit să se fi aplicat şi crului de plantare a verzei
temeiată
te zile premergătoare Con- j abordarea pe cunoaşterea reali­ şi Activitate cu profund ca­ nanţă educativă, să revalori­ de termen mult ca oricînd în aceste zi­ cea de a doua praşilă meca­ de toamnă nu s-a întreprins
profundă
încă nimic concret, în afară
a
ferinţei Naţionale a partí- • tăţilor din toate comparti­ racter politic, chemată să zeze potenţialul de creaţie le, se simte necesitatea ca u- nică, dacă nu şi cea manua­ de cei 30-40 de ari de te­
dului noi şi hotărîtoare ; militeze pentru dezvoltarea artistică locală, să antrene­ nităţile agricole să intervină lă. Deşi trebuia să se încea­
impulsuri. mentele vieţii sociale, este o conştiinţei ca forţă de educa­ ren, care doar s-au arat. în­
problemă centrală a muncii ze exponenţi ai colectivităţi­ cu toate forţele de care dis­ pă şi cea de-a doua praşilă grijorătoare este optica unor
ţie, progres şi civilizaţie, ac­
Elocvent este faptul că de partid, cu implicaţii di­ ţiunea cultural-educativă este lor — muncitori şi ţărani — bună îngrijire şi hrăni- pun pentru executarea praşi- mecanică — pentru că uni­ membri din consiliul de con­
recte în domeniul activităţii orientată să asigure un ca­ ca animatori şi susţinători ai rc a animalelor desti­ ielor mecanice şi manuale, tatea dispune de 4 tractoare ducere şi a specialistului de
economice, în sfera activită­ dru larg, un climat viu, pa­ actului de cultură şi realiza­ nate producţiei de car­ pentru ca culturile agricole şi de un cultivator, care stau aici. „Nu ne grăbim cu plan­
oţelării a elaborat peste ; ţii politice şi obşteşti. sionant, de confruntare şi rea unei conlucrări mai sus­ ne, această unitate nu însămînţate să nu se sufoce nefolosite, inginera unităţii, tatul verzei pentru că o să
sarcinile Ia zi mai mult ; Integrată organic în mun­ dezbatere publică, de atitudi­ ţinute între factorii educaţio­ numai că şi-a onorat din cauza îmburuienării. In Vaieria Ianc, căuta să ne avem prea mult de lucru la
de 120 tone oţel, făcînd ca j ca desfăşurată de organele şi ne critică, constructivă în nali. Ia timp şi in întregime unele unităţi însă această ac­ justifice această stare de fapt toamnă" (! ?). Deci de tea­
zestrea producţiei supli- j organizaţiile’ de partid.: acti­ toate problemele ce privesc Incontestabil, activitatea contractele încheiate, ţiune — hotărîtoare dacă prin aceea că „dacă vom în­ ma ca să nu se spetească
mentarc de la începutul a- j vitatea cultural-educativă este viaţa colectivităţii şi afirma­ cultural-educativă desfăşura­ dar a reuşit să livreze vrem să obţinem, şi trebuie cepe prea devreme cea de-a prea mult cu căratul recolte­
nului să se ridice aproape | chemată să pună în c'entrul rea plenară a personalităţii tă în perioada lunilor de peste prevederile pla­ să vrem, producţii sporite de doua praşilă ne e teamă să lor din cîmp, mai bine să
la 2 000 tone. Destoinici, j problematicii sale faptele de umane. In raport cu aceste iarnă în judeţul nostru a în- nului semestrial can­ pe fiecare hectar — se a- nu se îmburuieneze mai tîr- nu se planteze. Orice co­
plini de iniţiativă şi res- ] muncă .şi viaţă prin care se cerinţe, Comitetul judeţean registrat succese • notabile titatea de 12 tone de mînă în mod nejustificat. ziu". mentariu e de prisos 1
;
ponsabilitatc în muncă, I exprimă veridic şi convingă­ de cultură şi educaţie socia­ ia majoritatea aşezămintelor carne. La C.A.P. Rişca, unitate a- Ciudată optică. Cine-i o- Cooperativa agricolă din
Pavcl Berţa, Ioan Dinu, j tor socialismul în activitatea listă, îndrumat permanent de culturale. Dar recentul son­ Meritul pentru . do- gricolă care a însămînţat în preşte pe cooperatorii de ia Rişculiţa dispune de un nu­
Ştefan Dumitrică, Ilie Mi- j cotidiană a oamenilor, să de­ daj efectuat la căminele cul­ bîndirea acestui fru­ această primăvară porumb Rişca să nu aplice la cultu­ măr apreciabil de forţe de
lian, Ioan Toma, Nicolae j vină un forum în care se a- biroul Comitetului judeţean turale din Ilia, Sîntămăria- mos rezultat revine ţă­ pe o suprafaţă de 50 de rile de porumb şi cea de-a muncă — 220 de • familii —
Socol, Dumitru Brujan şi ! firmă puterea colectivităţii, de partid, a acţionat pentru Orlea, Răchitova, Geoagiu, ranilor cooperatori care hectare şi de ia care mem­ treia praşilă. dacă situaţia o cu care s-ar putea executa în
alţii şi-au reînnoit angaja- ; de a se cunoaşte pe sine şi cunoaşterea de către activul Veţel, Baia de Criş. Turdaş. se ocupă, în cadrul brii cooperatori speră să cere ? Realitatea e însă alta : timp optim toate activităţile
mentul pentru a produce j de a se perfecţiona pe pla­ cultural a sensurilor, obiecti­ Băcia şi clubul Căian ne-a fermei zootehnice a co­ realizeze o producţie supli­ la Rişca problemele de cam­ din unitate. Cooperativa de
suplimentar pînă Ia Con- j nul relaţiilor umane, al for­ dezvăluit faptul că, în une­ operativei, de creşterea mentară de cel puţin 200 kg panie sînt tratate cu o uşu­ aici a însămînţat cu porumb
ferinţa Naţională a parti- j velor şi sarcinilor actuale în le cazuri, activiştii culturali şi îngrăşarea tineretu­ la hectar faţă de media rinţă incredibilă. Lăsăm deo­ o suprafaţă de 33 de hectare.
dului încă 200 tone oţel. mării şi desăvîrşirii caracte­ conceperea şi promovarea planificată, ritmul de între­ parte faptul că factorii de
relor şi deprinderilor în spi­ acţiunii cultural-educative, nu-şi înţeleg în totalitate ro- lui bovin. ţinere se desfăşoară cu mers răspundere, care ar trebui N. PANAITESCU
V. GRIGORAŞ ritul muncii socialiste şi al pentru a pune în mişcare po­ de... melc. Din suprafaţa a- să impulsioneze lucrările din
idealului comunist. tenţialul educativ local. Prin (Continuare in pag. a 2-a) mintită mai sus s-au prăşit acest sezon agricol, stau mai (Continuar® In pao. a 2-a)