Page 41 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 41
Proletari c/in toate fărlle, unffl-văl
M E S A J U L
preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
România, Nicolae Ceauşescu, adresat celei de-a IX-a
Conferinţe la nivel înalt a statelor membre ale Organizaţiei
Uniţăţii Africane (O.U.A.)
li A B A T
îmi este deosebit de plăcut lui antiimperlalist, el acordă poarele africane, o contribu
să adresez celei de-a IX-a sprijin multilateral mişcări ţie importantă la dezvoltarea
Conferinţe la nivel înalt a lor de eliberare naţională relaţiilor de colaborare din
statelor membre ale Organi ale popoarelor din Angola, tre Republica Socialistă
Bissau,
ţările
africane,
Guineea
România
Mozambic,
Unităţii
Africane,
zaţiei
în
şl
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
în
imperia
lupta
Namibia şi alte teritorii co
împotriva
Stat
de
Consiliului
numele
al Republicii Socialiste Româ loniale, luptei lor pentru cu lismului, colonialismului şi
nia, al guvernului şi poporu cerirea libertăţii naţionale, neocolonialismului, pentru a-
lui român, precum şi al meu pentru împlinirea aspiraţiilor sigurarea păcii şi securităţii
personal, calde salutări şi de progres şi o viaţă mai tuturor popoarelor.
ANUL XXIV NR. 5 420 MARŢI 13 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cele mai bune urări de suc bună. Guvernul şi poporul România, ţară socialistă, ea
ces deplin. român condamnă cu fermita însăşi in curs de dezvoltare,
Acţionînd energic pentru te politica de apartheid şi consideră că lichidarea deca
abolirea definitivă a colonia discriminare rasială dusă de lajelor economice dintre ţă
lismului, a practicilor . néoco regimurile minoritare rasiste rile dezvoltate şi cele în curs
Samdech Norodom lonialiste şl de discriminare din Republica Sud-Africană de dezvoltare trebuie să de
lîjlll
Jk\li »IM rasială, pentru apărarea şi şi Rhodesia. cu consec vină o preocupare fundamen
Ne
pronunţăm
Sianuk, şeful consolidarea independenţei şi tală a întregii comunităţi in
suveranităţii naţionale, pen venţă pentru instaurarea în ternaţionale, impune mobili
relaţiile dintre state a prin
eforturilor
po
zarea
fiecărui
qllfanii ¡jJPT WaTaVjO a wb * i ] ||§riiW S *T>tTSYI i •im sfatului Cambodgla, tru libertate şi progres so denţei şi respectării indepen por pentru valorificarea în
cipiilor
J Bij g
cial, popoarele Africii se a-
naţio
suveranităţii
a
resurselor
propriu
firmă tot mai mult ca o pu
va face o vizită ternică forţă antiimperialistă, nale, egalităţii în drepturi, interes naţionale, lărgirea coo
sale
exercită o influenţă crescîn- neamestecului în treburile perării internaţionale pe ba
în România dă asupra vieţii Internaţio interne, avantajului reciproc, ze echitabile şi măsuri prac
a dreptului sacru al fiecărui
sprijinire
de
acestor
a
tice
Colectivele hunedorene - angajate La invitaţia preşedintelui nale actuale. român, angajat în popor de a-şi hotărî singur eforturi de către statele a-
Poporul
soarta,
conform
intereselor
şi
vansate.
Consiliului de Stat al Repu prezent într-o vastă operă de voinţei sale naţionale, pen îmi exprim convingerea că
societăţii
socia
construire
a
blicii Socialiste România, liste multilateral dezvoltate, tru participarea tuturor sta reuniunea dumneavoastră va
proble
preşedintele Frontului Unităţii urmăreşte cu sentimente de telor la soluţionarea contempo aduce o nouă contribuţie la
Na
Consiliului
melor
majore
ale
ţional
al
ferm in marea bătălie muncitorească Partidului secretar general al profundă lupta popoarelor solida raneităţii. lupta pentru eliberarea na
simpatie
şi
Socialiste,
lichidarea
se
pentru
ţională,
ritate
afri
Recenta vizită pe care am
Român,
Comunist
chelelor
Nicolae Ceauşescu, şi a tova cane pentru apărarea şi con întreprins-o în opt ţări afri rasismului colonialismului, a
apartheidului,
şi
independenţei
solidarea
na
răşei Elena Ceauşescu, Sam ţionale, se bucură sincer de cane, convorbirile pe care la întărirea unităţii africane,
dech Norodom Sianuk, şeful realizările obţinute în dez le-am avut cu acest prilej au la dezvoltarea economică dc
puternică
statului Frontului Unit pre voltarea lor economică şi so constituit a o sentimentelor mani sine stătătoare a statelor A-
Cambodgia,
Cine inaiM înainte de termen ! ţional al Cambodgiei, împreu cială de sine stătătoare. Ca leagă poporul român de po care fricii, Ia cauza păcii şi cola
ţi
Na
de
festare
şedintele
solidaritate
şi
prietenie
borării internaţionale.
detaşament activ al frontu-
nă cu prinţesa Monique Sia
nuk vor face o vizită oficia
lă de prietenie în Republica
Intîlnire între tovarăşul
Socialistă România între 19
j iriga janient e concrete h Realizări de prestigiu se iniţiative valoroase a Fapte eroice şi 22 iunie a.c.
k.; Nicolae Ceauşescu şi Harold Wilson
Obiceiul se pierde în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, liberă, în deplină egalitate a naţional îl constituie stinge
negura vremurilor trecute. secretar general al Partidului tuturor popoarelor şi state rea tuturor focarelor de răz
boi şi de încordare în dife
Creşterea animalelor, una Comunist Român, s-a întîlnit lor, intensificarea cooperării rite regiuni ale globului, so
economice,
tehnico-ştiinţifice
i B O B I N A T O A R E A Pentru realizarea unui volum cît dintre cele mai vechi în şi a avut convorbiri luni, 12 şi culturale, depăşirea diviză luţionarea prin contacte şi
iunie, la Mangalia Nord, cu
ILEANA POPESCU IŞI deletniciri ale omului, a Harold Wilson, liderul Par rii Europei în blocuri milita negocieri a tuturor diferen
zămislit, pe meleaguri hu- tidului Laburist din Marea re opuse, renunţarea la forţă delor, dezvoltarea dialogului
DEPĂŞEŞTE NORMA nedorene, o adevărată săr Britanie, aflat în vizită în sau ameninţarea cu forţa în internaţional prin schimburi
ZILNICĂ CU 20 LA mai mare de producţie suplimentară bătoare consacrată anima ţara noastră. soluţionarea problemelor liti deschise şi libere de vederi
convorbirilor
a
In
cadrul
SUTA lelor de muncă, prin ca avut loc un larg schimb de gioase. Ambele părţi au sub între factorii de răspundere. contribuit
Convorbirile
au
la
necesitatea
liniat
trecerii
re omul recunoaşte şi cin
opinii cu privire la situaţia pregătirea efectivă, multila la aprofundarea cunoaşterii
b IMPERATIVUL CEN steşte ajutorul lor nepreţu politică actuală din Europa terală şi desfăşurarea în cel şi înţelegerii reciproce, la gă
TRAL : MAI MULT, Acceleratorii productivi it in viaţa de toate zilele. şi din lume, la stadiul rela mai scurt timp a Conferinţei sirea de noi căi pentru ex
general-europene
consacrate
tinderea, în continuare, a ra
ţiilor dintre cele două ţări şi
MAI BUN, MAI IEF partide. securităţii şi cooperării, cu porturilor dintre cele două
Apreciindu-se în mod pozi participarea, în condiţii de partide, în interesul celor
TIN I tiv evoluţia actuală a rapor deplină egalitate, a tuturor două ţări şi popoare, al cau
funcţionează din plin turilor româno-britanice, s-a statelor interesate. In acest zei păcii şi colaborării inter
In secţiii« d« producţie aâe Nedeia de la Silvaş exprimat hotărîrea ambelor cadru, reprezentanţii celor naţionale.
Fabridl de fire artificiale părţi de a acţiona pentru in două partide au relevat că,
„Vlscoza“ Lupeni, se lucrea
ză in flux continuu. tensificarea colaborării în în actualele condiţii interna
Trecem prin secţii, Însoţiţi li Prin folosirea mai bună a agregatelor, la Hunedoara s-au domeniile economic, tehnico- ţionale, un rol deosebit de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
de directorul fabricii, ingine Sărbătoarea ştiinţific, cultural, pe toate însemnat îl joacă asigurarea secretar general al Partidu
ra Redica Tatulici. Ne vor realizat peste plan în prima decadă 50 tone fontă, 512 tone oţel, planurile, între România şi unor relaţii normale între lui Comunist Român, îm
beşte cu plăcere despre rezul toate statele, . independent de
tatele Înregistrate de la În 325 tone laminate Marea Britanie, pornind de preună cu tovarăşa Elena
ceputul anului, despre hărni tradiţiei la convingerea că şceasta regimul lor social, în spiritul Ceauşescu, au oferit un de
cia şi dăruirea muncitoarelor iH Forestierii raportează 425 mc buşteni, 70 mc cherestea şi slujeşte intereselor popoare coexistenţei paşnice, raporturi jun în onoarea liderului
— ponderea In fabrică o au lor ambelor ţări, cauzei înţe care să se întemeieze pe res Partidului Laburist din Ma
femeile —, despre hotărlrea u- 110 mc lemn de mină şi pentru celuloză peste prevederi
nanimă de a munci mai mult legerii, cooperării şi păcii în pectul deplin al egalităţii, al rea Britanie, Harold Wilson,
şi mal bine, de a lntlmpina şi autenticităţii, Europa,' în întreaga lume. independenţei şi suveranităţii şi a soţiei sale.
cu rezultate deosebite Confe 11 Însemnate depăşiri la I.M. Hunedoara, F.C. Orăştie, I.M.C. Referitor la situaţia actua naţionale, integrităţii terito Au luat parte tovarăşii E-
rinţa Naţională a partidului Bîrcea, i.P.B. Bîrcea, şi I.I.L. Orăştie lă de pe continentul euro riale, neamestecului în tre mil Bodnaraş şi Manea Mă-
şl aniversarea unul sfert de a belşugului pean, s-a evidenţiat că făuri burile interne, avantajului
veac de la proclamarea Repu rea unui sistem durabil şi e- reciproc. nescu, cu soţia.
blicii. Obţinerea unui volum cit mai mare de pe primele 5 luni în contul angajamentelor ficient de securitate implică In timpul convorbirilor, s-a Convorbirile şi dejunul
producţie suplimentară cu aceleaşi capaci majorate, siderurgiştii adaugă la decadă 30 >• UUUHUUU organizarea pe baze noi a apreciat că un element de s-au desfăşurat într-o atmo
tăţi şi aceeaşi forţă de muncă reprezintă tone cocs, 50 tone fontă, 512 tone oţel şi 325 raporturilor intereuropene, terminant pentru însănătoşi sferă de cordialitate şi prie
pentru toate colectivele din judeţ condiţia tone laminate. care să permită dezvoltarea rea climatului politic inter- tenie.
esenţială pentru realizarea exemplară a pla Intre colectivele cu rezultate asemănătoa Aşa, poate, a rămas din
Confe
străbune
obiceiul,
Vie emuiafie nului şi angajamentelor în cinstea premiselor re se situează chimiştii de Ia Orăştie, care datini manifest decit în
între
raportează,
Naţionale,
rinţei
crearea
pentru
alic
suplimentare,
produse
mai
0 LARGA PARTICIPARE CETATEHEASCA
îndeplinirii înainte de termen a prevederi 17 tone pigmenţi metalici. La rîndul lor, alte locuri, ca o dată pe an,
lor cincinalului. Această cerinţă, cu influen minerii din Poiana Ruscăi au ridicat la într-una din duminicile lui
în secţiile ţe determinante asupra succeselor fiecărui 2 425 tone producţia peste plan de fier în iunie, la Silvaşu de Jos,
din
minereu
marfă.
cadrul
Forestierii
colectiv industrial şi ale judeţului în an
samblu, se materializează în această lună în C.E.I.L. Deva îşi amplifică, de asemenea, să se sărbătorească odată LA MUNCILE PATRIOTICE
cu tradiţia nedeilor, şi ce
Fabricii tot mai multe întreprinderi. Muncitorii şi realizările. Producţia decadală se apropie de remonialul încununării bo
70 mc cheresiea, 425 mc buşteni şi 110 mc
specialiştii, cadrele de conducere, în frunte
cu comuniştii, depistează noi rezerve şi po lemn de mină şi pentru celuloză în plus ului cel mai frumos din Aminteam într-un reportaj directori de întreprinderi de neret, organizaţiile de masă,
/v
la
că
V iscoza sibilităţi de folosire integrală a capacităţi faţă de sarcini. La I.P.B. Bircea, producţia sat, care n-a tras încă la publicat zilele trecute organizat gospodărie comunală şi loca obşteşti şi profesionale. Am
sa
reuşit să realizăm pe această
a
fost
Hunedoara
tivă.
cumulată
lor de producţie şi a potenţialului uman, de
întrece
4100
prefabricate
de
mc,
o
participare
cetăţeneas
Gazdele, prin tovarăşul Vi-
creştere a indicilor de utilizare a maşinilor, iar la I.M.C. Bircea toate sortimentele pla jug. Duminică, vatra satului, un schimb de experienţă în orel Răceanu — prim-vice- cale efectivă cu muncă, idei,
răspunzători
de
factorii
tre
că
nificate Ia decadă sînt peste prevederi. Uni
Lupeni utilajelor, agregatelor şi a timpului de lu tăţile de industrie locală înscriu de la înce străjuită pe uliţa mare de gospodărirea şi înfrumuseţa preşedinte al Consiliului iniţiative. Nu am desconsi
cru.
Lăudabile eforturi se depun în aceste di putul anului şi pină acum în contul anga puieţi de mesteceni, împo rea oraşelor din judeţ. popular municipal Hunedoa derat nici o propunere făcu
recţii la Combinatul siderurgic Hunedoara. jamentelor majorate 133 000 cărămizi, 2 000 dobită cu flori şi stegule- La „masa rotundă" a îm ra — au împărtăşit din me tă de oameni. Le-am discu
Aici, în toate secţiile de bază se înregistrea mc prefabricate din beton, mobilă în valoa părtăşirii ideilor şi experien todele şi procedeele de lu tat pe toate şi am selectat
ză o evidentă accelerare a ritmului de rea re de 867 000 lei şi alte produse. ţe, cu covoare pe faţadele ţei valoroase au luat loc cu cru pe care le-au folosit spre pe cele mai valoroase şi o-
lizare a sarcinilor de plan pe fiecare for Producţia suplimentară obţinută în prima caselor, cu tot natul in această ocazie: prim-vice- a ajunge la realizarea înain portune, îmbogăţind cu ele
In zilele din urmă, colecti maţie de lucru, la agregat sau schimb. Pro decadă din iunie demonstrează că întreprin preşedinţii celor trei consilii te de termen a angajamen planurile noastre.
vul fabricii s-a întilnit in a- haine de sărbătoare, a găz populare municipale din ju tului luat în întrecerea pen In vederea urmăririi du
dunări de lucru pe secţii şi cesele de producţie se desfăşoară intensiv, derile judeţului dispun de largi posibilităţi
a reevaluat posibilităţile, an- fără deranjamente sau goluri de aprovizio pentru îndeplinirea exemplară cu cîteva zile duit al nu se ştie citelea ce deţ, vicepreşedinţii cu gospo tru gospodărire şi înfrumu cerii la îndeplinire a fiecărei
gajindu-se să obţină succese nare, într-o deplină atmosferă de disciplină mai devreme a prevederilor primului se remonial al încununării bo dăria din cadrul consiliilor seţare, la premisele pentru a sarcini din plan, municipiul
de prestigiu In cinstea celor populare orăşeneşti, şefii ser
două evenimente. şi angajare colectivă. Urmarea acestor pre mestru, atestă hotărîrea colectivelor hune- ului. majora cu 20 de milioane a- a fost sectorizat şi fiecare
— Noi, bobinatoarele — spu ocupări constă şi de această dată în depă dorene de a dobîndi rezultate de prestigiu viciilor şi birourilor de gos cest angajament. sector dat în grija unui sala
nea tînâra Ileana Popescu — şirea de către toate secţiile a planului de- în cinstea Conferinţei Naţionale a partidu podărie comunală şi locativă — Am antrenat cu răspun riat al consiliului popular;
ne-am luat angajamentul să cadal. Astfel, la depăşirile masive înscrise lui. de pe lîngă consiliile popu deri concrete în acţiunile care urmăreşte toate aspec
dăm fiecare, zilnic, cel pu (Continuare in pag. a 3-a) lare municipale şi orăşeneşti, noastre — spunea tovarăşul tele legate de gospodărire şl
ţin cite 1 kg de fire in plus unii arhitecţi şefi de la oraşe,
faţă de sarcina de plan. Do Răceanu — organizaţia de ti- înfrumuseţare.
rim ca plnă la Conferinţa Am creat şantiere pe care
Naţională a partidului să a- le-am dat în exclusivitate în
vem o rezervă apreciabilă ca grija tineretului, iar lucrări
re să ne permită realizarea le pe care le-am votat a se
planului anual cu mult îna LA S. M. A. ILIA
inte de termen, semnind ast construi din contribuţia în
fel şi noi, cu faptele noastre, bani au fost judicios gîndite.
la hotărlrea unanimă a po Producţie — Au fost materializate i-
porului de a înfăptui cincina
lul înainte de termen. Pregătirile pentru campania de recoltare dei frumoase la Hunedoara
— Personal, cum materiali sporită cu — aprecia tovarăşul Traían
zaţi acest angajament ? Blaj, prim-vicepreşedinte al
— De la începutul lunii, eu Consiliului popular municipal
am dat zilnic peste plan cite Petroşani. Experienţa noastră
8 şi chair 10 kg fire, adică materiale
mai mult decit dublul anga se află in faza de finalizare ne-a arătat că în abordarea
jamentului asumat in această unor lucrări trebuie multă
pasionantă întrecere. îndrăzneală. Anul acesta noi
— Dar celelalte colege, cit economisite am manifestat-o mai mult
au dat ? — o întrebăm pe co Paralel cu efectuarea cu tre acestea un loc de maxi ţionării utilajelor în timpul
munista Ileana Popescu, care mijloace mecanice a lucrări mă însemnătate deţinîndu-1 ca altădată şi învingînd une
este şi secretară a organiza BRAD. Conferinţa Naţio lucrului s-a acordat atenţie le piedici sîntem pe cale de
ţiei U.T.C. nr. 3. lor de întreţine c a culturi repararea şi revizuirea uti sporită calităţii reparaţiilor.
nală a P.C.R. şl cea de-a a pune în funcţie mal multe
— Majoritatea realizează 25-a aniversare a procla lor şi de strîngere a furaje lajelor. La cele 27 combine Măsurile luate, care vor fi ştranduri şi baze de agre
zilnic mai mult decit s-au mării Republicii consti lor, o parte din eforturile co planificate s-au făcut toate susţinute şi judicios corela
angajat. tuie şi pentru colectivul lectivului nostru de muncă intervenţiile necesare, o parte te cu acţiunile ce le vor în ment în oraşele Văii Jiului.
— Cum este posibil ? de muncă de la Atelierele Tovarăşul Alexandru Voi-
centrale Crişcior un bun au fost concentrate la pregă din ele fiind echipate şi cu treprinde cooperatorii pentru
— Prin eforturi susţinute, prilej de sporire a efor tirea utilajelor care se Vor colectoare de pleavă. Plugu culescu — prim-vicepreşedin
printr-o disciplină autoimpu- turilor In vederea realiză strîngerea la timp şi fără te al Consiliului popular mu
să, prin calitatea superioară a rii şl depăşirii indicatori folosi în campania de recol rile, grapele cu discuri şi se- pierderi a recoltei, vor per nicipal Deva — remarca conti
firelor pe care le realizează tare a cerealelor păioase. mănătorile sînt, de asemenea, mite ca întregul flux de lu
colegele noastre de la filatu lor de plan şi angajamen nuitatea muncii pe şantiere
vo
ră, cărora dorim să le mul telor luate. Creşterea asimi Nu peste multă vreme va în stare de funcţionare. Pre crări din campania de vară le gospodăreşti, care la Hu
producţiei,
lumului
ţumim şi să le rugăm să ne larea de noi produse, Îm trebui să deplasăm centrul sele pentru balotat paie şi să fie realizat în cele mai
dea şi in continuare fire de bunătăţirea calităţii aces de greutate al activităţii me batozele s-au reparat în pro bune condiţii, producţia aces nedoara e asigurată.
aceeaşi bună calitate. — In municipul Deva,
tora şi economiile de ma canizatorilor la seceriş, acţi porţie de peste 80 şi respec tui an să fie strînsă cu ope
— Desigur că au şi filatoa teriale, îndeosebi de me ne-am orientat ca din diferi
rele angajamentele lor... tal, sînt obiectivele ce une al cărei succes este ho- tiv 70 la sută, avînd asigura rativitate şi să se pregăteas tele forme de contribuţie a
— Evident. Tocmai acesta e stau in atenţia comunişti tărît de finalizarea în condi te toate condiţiile ca pînă la că baze temeinice recoltei vi populaţiei la gospodărire şi
angajamentul: de a realiza fi lor, a tuturor muncitori ţii optime a pregătirilor. De jumătatea lunii iunie a.c. să itoare.
lor dc la Atelierele cen înfrumuseţare să rezolvăm
re de cea mai bună calitate, sigur, paralel cu recoltatul fie puse în stare de funcţio Subordonînd toate eforturi
ceea ce reuşesc pe deplin. trale Crişcior. nişte probleme, ca alimen
Un larg ecou in rindul este necesar să contribuim în nare toate utilajele. le întîmpinării Conferinţei
Deci, întrecerea muncitoare masei de salariaţi 11 are măsură substanţială la orga De asemenea, mecanizatorii tarea cu apă, diguri de apă
lor de la „Vîscoza“ deşi se in aceste zile angajamen Naţionale a partidului cu re rare împotriva inundaţiilor,
desfăşoară pe planuri para tul echipei de lăcătuşi nizarea în flux şi efectuarea care vor lucra la recoltat, zultate cît mai bune în mun sistematizarea intrărilor în o-
lele are acelaşi unic sens condusă de Niţă Vidlu. cu maximă operativitate a balotat şi transport sînt in că, colectivul nostru de lu raş.
major: realizarea Înainte de Printr-o serie de măsuri eliberării terenului, arături struiţi şi cunosc bine sarci crători este hotărît ca planul
termen a sarcinilor lunare, i care vizează In principal lor şi însămînţării culturilor nile ce le revin. La repara Contribuţia în bani am so
i folosirea mai bună a tim aferent primului semestru al
anuale şi pe întregul cincinal. pului de lucru, Întărirea succesive. In cooperativele a- rea şi pregătirea maşinilor cotit necesar s-o folosim la
In toate secţiile, toate efor disciplinei şi ridicarea anului să fie realizat cu cel asigurarea bazei materiale
turile sint concentrate spre a- gricole deservite, care fac necesare în campania de se puţin 5 zile înainte de ter
pregătirii profesionale, e- pentru cuprinderea cît mai
tingerea acestui principal o- chlpa s-a angajat să rea parte din consiliul intercoo- ceriş au lucrat cu răspunde men. Pînă acum s-a cîştigat multor copii în învăţămîntul
biectiv al vieţii noastre eco lizeze planul producţiei peratist Ilia, avem de strîns re şi tragere de inimă me deja un avans substanţial şi
marfă in procent de 102 recolta de pe 1400 hectare şi preşcolar, pentru dezvoltarea
nomice şi sociale. canicii Ionel Mihuţ, Miron avem certitudinea că angaja
Comunistul Remus Nlcula, mecanic auto la Autobaza (lin la sută, şi să obţină eco de însămînţat culturi în mi Nagy, Toma Herci, Ion Măr- bazei de agrement din jurul
Brad, dovedind multă hărnicie şi abnegaţie, îşi încununează nomii la materiale şl me mentul asumat se va materi ştrandului.
DUMITRU GHEONEA permanent activitatea cu rezultate de prestigiu. Din anul 1960 tal In valoare de peste rişti pe mai mult de 500 hec gineanu, Alexandru Covaci, aliza în fapte.
lucrează în acelaşi loc de muncă, executând reparaţii de bună ca 2 000 lei. tare. Pentru reuşita deplină tîmplarul Ştefan Catona, su ION CIOCLEI
litate şi înainte de termenele stabilite. a lucrărilor amintite s-au fă dorul Gherase Crăciun şi al
Foto: V. ONOIU Ing. VALENTIN CRUCERU
V. cut o serie de pregătiri, în ţii. In vederea evitării sta directorul S.M.A. Ilia (Continuar* în paa. a 2-a)