Page 42 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 42
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5420 © MARŢI 13 IUNIE 1972
De ce nu se Vă răspundem la întrebare
respectă V. Rfideanu — Hunedoara, pensie. De la această regulă nînd tot în gradul III da
împotriva deciziei de desfa există o excepţie şi anume i Invaliditate.
graficul de cere a contractului de mun persoanele care au dreptul Solicitaţi precizări de la Di
Gheorghe Darac — Uriţani.
la pensie în cadrul asigurări
că, vă puteţi adresa în ter
men de 19 zile de la comu lor sociale de stat, dacă au recţia de asistenţă socială
preluare a nicarea acesteia judecătoriei lucrat o perioadă ca membri din Ministerul Muncii în
cooperativele
agricole
de
din localitate.
în
problema ce vă Interesează.
Cohcţiuele hunedom- Pentru orice pretenţii, bă producţie, vor putea primi Constantin Dralca — Sime-
laptelui ? neşti pe care le aveţi faţă de pe lîngă pensia de asigurări ria. Prin transferare se înţe
sociale
cuvenită
tim
pentru
Întreprinderea la care aţi lu
crat, vă puteţi adresa comi pul lucrat ca angajat şl pen lege trecerea unul salariat de
la o unitate la altă unitate,
Despre
unele
ferm m marea hatajh privind preluarea deficienţe siei de judecată din Între sia da agricole sectorul coopera situată în aceeaşi sau în altă
la
lapte
producţie
prinderea respectivă, in ter
ţiei
de
localitate ori in aceeaşi uni
lui de Ia unităţile produ
de
bani
sume
cătoare 4-a mal scris In men de un an de la data pentru perioada cît au lucrat tate, dar în altă localitate,
cînd
aceste
în acel sector.
cu sau fără schimbarea felu
coloanele ilarului nostru. urmau să fie plătite. Remus Gismaş — Tellud.
Iată insă că, din nou (pen Albin Stoica — Clopotlv*. Pensionarii de invaliditate de lui muncii sau a salarizării.
Transferarea se poate face în
CINCINALUL ÎNAINTE DE tru a cîta oară I), revin Şeill de echipă beneficiază gradul III vor primi, pe tim interesul serviciului, care se
In actualitate unele aspec
ae un spor in raport cu rea
pul cît sînt angajaţi, pe lîn
acordă — la cererea unităţii
nores-
negative
viîdnd
te
pectarea graficelor întoc lizările în producţie ale for gă salariu, şl pensia în între unde se transferă salariatul
maţiei de lucru pe care o
fără
îm
acestea
gime,
ca
respectiv — de eătre condu
mite cu G.A.P. Un caz re conduc. preună să poată depăşi sala cerea unităţii de la care plea
cent de acest fel s-a sem
—
Narlţa
Tralan
: tugafaseenig concrete sa Realizări de prestigiu ia Initialise vaiisaşe^'ppi^oiii Mare. Potrivit legii, Almaşu riul tarifar în vigoare cores la că, cu aprobarea organului
nalat la cooperativa agri
perioa
punzător
funcţiei
avute
acesteia
colă din Toteştl, unitate dele de timp lucrat, ce nu data pensionării da Invalidi ierarhic la superior al salariatului,
sau
cererea
unde în zilele de 6—7 ţi 8 pot fi dovedite cu acte oficia tate. In cazul în care sala
Iunie a.c. s-n acidulat o le, vor putea fi reconstituita riul tarifar împreună cu care se poate face numai cu
care
la
de
unităţii
acordul
cantitate de peste 1700 li în unităţi de către comitete pensia ori numai salariul ta pleacă şl al unităţii la care
tri lapte din cauza nepre- le sindicatului, la cererea an rifar depăşesc salariul tari
„N@«arra frSpbf în competiţia pentru mai muit metal luăril Iui la timp. Situaţia gajaţilor Interesaţi. In cazul far în vigoare corespunzător se transferă.
Florlan Pop — Crlşclor. A-
este cit se poate de alar
mantă dacă se ţine seama în care persoanele propuse a funcţiei avute la data pensio deverlnţa care vă Interesea
sînt
angajate,
da
declaraţii
pensia
de
angajamentul dc faptul câ unitatea a- ele vor fi ascultate do co nării reduce Invaliditate, pensiei ză o puteţi solicita de la Mi
sau
plata
se
nisterul de Interne.
şi IEŞIM intr-un rodnic dialog mlntltă are o serioasă res mitetul sindicatului din u- se suspendă, după caz. Sa Petru Avram — Brad. Co-
tanţă faţă de îndeplinirea
mltatea la care lucrează, Iar
anua! irslffal ' prevederilor contractuale şi dacă acele persoane nu mal lariul tarifar în vigoare este municaţl-ne adresa pentru a
4
face eforturi vizibile pen au calitatea de angajate, de cel din luna pentru care se vă putea răspunde.
LUPENI. Alături do tru a recupera minusul a- claraţiile se vor da în faţa face plata. La întrebarea a
toţi oamenii muncii din al întrecerii pentru creşterea producţiei de oţel cumulat comisiei de reconstituire a doua, nu precizaţi dacă la 1 JOAN VASIUE
patria noastră, prepa Ignorîndu-se clauzele con vechimii în muncă de pe martie 1972 aţi fost încadrat VASILE AVRAM
ratorii din Lupenl se tractuale, care prevăd ca lîngă Consiliul popular jude în gradul O de Invaliditate de Ia Direcţia pentru probleme
află angajaţi plenar la © Două mar! colectivităţi de siderur- vatra de foc a Reşiţei preluarea laptelui să se ţean. De menţionat că per sau continuaţi munca, rămî- de muncă şi ocrotiri sociale
realizarea şl depăşirea facă zilnic Ia ora 8, cis soanele propuse să dea de
sarcinilor de plan în gişti se afirmă cu abnegaţie şi dăruire © Graficul comun a! întrecerii con terna ajunge la unitatea claraţii trebuie să dovedeas
cinstea Conferinţei Na în lupta pentru creşterea, diversifica semnează peste plan în contul angaja respectivă abia la ora 18 (7). că cu acte oficiale că în pe
ţionale a partidului şi rea, perfecţionarea şi ridicarea eficien mentelor: 2 600 tone cocs, 15 500 to Aceasta înseamnă că vaci rioada respectivă au lucrat
a aniversării unui sfert ţei producţiei de metal ne fontă, 15 000 tone oţel, 10 000 tone le să fie aduse de la pă la aceeaşi unitate cu petiţio
de veac de la procla şune, pentru muls, la ora narul. In cazul în care nu
marea Republicii. In ® Ecoul chemării hunedorenilor în laminate 16. Se înţelege de la sine mal aveţi calitatea de anga
recentele adunări ale Colectivităţile muncitoreşti din gigantice cil suplimentare. Este ua dialog pătruns de că un asemenea program jat, nu vă mal puteţi recon
organizaţiilor de bază, le citadele de metal ale patriei —.„Hunedoa un vibrant patriotism şi dăruire muncito nu poate stimula cîtuşi de stitui vechimea în muncă cu
comuniştii de aici, şi ra, Reşiţa şl Galaţlul — desfăşoară în acest rească, purtat din dorinţa unanimă ca fle puţin creşterea producţiei martori.
prin ei toţi salariaţii cincinal cea mai prestigioasă şl mal plină care colectiv, pe măsura potenţialului şi re de lapte. Marin Marinică — Hune
preparaţiei şi-au supli de semnificaţie bătălii din întreaga istorie zervelor de care dispune, să-şi aducă prino Aduclnd acest aspect ne doara. Intrucît nu aveţi o
mentat angajamentele a siderurgiei româneşti. Obiectivele centra sul celor două mari evenimente ce le în- gativ în atenţia conducerii vechime în muncă de cel pu
anuale Iniţiale, hotă- le : realizarea unei producţii de 10 milioane tîmplnăm. întreprinderii de Industria ţin 25 ani, nu puteţi fl pen
rîţi să obţină rezultate tone de oţel, creşterea considerabilă a pro Dialogul angajării s-a transformat cu fle lizare a laptelui din Si- sionat pentru limită de vîrstă
de seamă în cinstea ce ducţiei de cocs, fontă, laminate, diversifica care zl petrecută lîngă coloşii de metal al meria, respectiv a tovară decît la împlinirea vîrstel de
lor două evenimente. rea şi perfecţionarea calitativă a producţiei Hunedoarei şi Reşiţei Intr-un semnificativ şului director, ing. Cornel 62 ani.
— Se desfăşoară o de metal, ridicarea la cote înalte a eficien dialog al hărniciei, al faptelor remarcabile Stîrccscu, aşteptăm să fie ; Lazăr Fetruţ — Bej an.
corespunză-
măsuri
luate
muncă politică susţinu ţei economice. de muncă. Dacă furnallştii hunedorenl ra toare pentru înlăturarea j Principiul general este că mm 1 WmSimim ii . f ĂJwl
nimeni nu poate primi decît
tă în fiecare secţie, la Punctul culminant al acestei uriaşe bătă portează astăzi peste plan mal bine de deficienţelor semnalate, j o singură pensie, Indiferent
fiecare Ioc de muncă, lii colective este acest an ’72, această vară 10 000 tona de fontă în cea mal mare parte măsuri care să răspundă j de fondul din care aceasta
se acţionează cu mai fierbinte cînd slderurgiştii sînt angrenaţi în- cu cocs economisit, tovarăşii lor de la Reşi concret Ia întrebarea adre- i este plătită ori de legea în O secvenţă dlntr-un cartier al Hunedoarei de azi: şirul blocu
multă convingere şi tr-un intens efort de a raporta în cinstea ţa au realizat aproape două treimi din an care este prevăzut dreptul la rilor tip B, o adevărată întrecere a In AU inii lor confortului şl
responsabilitate privind Conferinţei Naţionale a partidului şl a ani gajamentul anual, înregistrînd 5 500 tone sată. i frumosului. Foto: N. GHENA
cantitatea şi calitatea versării sfertului de veac de la proclama fontă peste plan şi cel mai redus consum
inuncil prestate de că rea Republicii succese de înalt prestigiu, specific de cocs din ţară. Indicii înalţi de
tre fiecare salariat — care să garanteze ferm îndeplinirea cincina utilizare, asimilarea noilor mărci de oţeluri, eaşi atenţie. Acelaşi lucru se
sublinia tovarăşul Vic lului înainte de termen. Acestui major ţel reducerea consumurilor specifice şi îmbună O largă participare cetăţenească poate spune despre gospodă
tor Ardeleanu — direc muncitoresc îl subordonează slderurgiştii tăţirea performanţelor calitative sînt pre rirea incintelor instituţiilor
torul preparaţiei. hunedorenl şl reşlţenl strădaniile şi preocu ocupări comune ale oţelarilor din cele două şi întreprinderilor. Consiliile
pările, căutările pasionante şl lzbînzlle do- cetăţi ale metalului, preocupări din oare,
Un accent deosebit muncile patriotice populare nu trebuie să uita
punem pc confecţiona bîndlte pe platformele coloşilor de metal. pînă la ora actuală, economia naţională a că acestea fac parte din pei
beneficiat de un spor de peste 15 000 tone
Hunedorenll, cel cărora le-a revenit cin
rea unor piese de stea de a fi promotorii marii întreceri din oţel, 12 noi mărci de oţeluri aliate, multe sajul oraşului şi că ele au o-
schimb în atelierele tre colectivele metalurgiei româneşti, au în milioane de lei economii. La rindul lor, la- bligaţla să tragă la răspun
noastre, prin eforturi reşlţenl vrednici tovarăşi de întrecere. Che mlnatorii raportează aproape 10 000 tone (Urmar® din oaa. î) > Tovarăşul Gheorghe Vasiu,' — Bilanţul primei etape a- dere conducerile respective
proprii, obiectiv Ia ca marea Hunedoarei, Iar mal apoi suplimen peste plan, metal realizat într-o largă gamă preşedintele Comitetului exe rată rezultate satisfăcătoare despre felul cum îşi gospodă
re ne-am triplat anga tarea angajamentelor lor în cinstea Con sortimentală şl a livrat cu promptitudine, la In cartierele noi ne-am cutiv al Consiliului popular în ceea ce priveşte lucrările resc incintele. Aceeaşi exi
jamentul anual iniţial, ferinţei Naţionale, a găsit un viu şi puter înalt nivel calitativ pe magistralele econo sprijinit foarte mult la ame municipal Hunedoara, pre efectuate prin muncă patri genţă trebuie s-o dovedească
crescîndu-1 de Ia 5 la nic ecou în vatra de foc a Reşiţei. La an najarea zonelor verzi pe a- zent la aceste discuţii remar otică. Rezultatele acestea de consiliile populare şi. .faţă de
sută Ia 15 Ia sută. De gajamentul hunedorenilor de a obţine în miei- ... sociaţiile de locatari. ca că la Hunedoara, în a- monstrează că sînt create modul cum sînţ;„ întreţinute
Rodnicul dialog al Hunedoarei cu Reşiţa
asemenea, ne preocupă acest an o producţie marfă suplimentară de se traduce faptic în date de valoare deose Gospodarii din Haţeg au menajarea zonelor verzi tre condiţiile ca în etapa a doua vitrinele magazinelor.
folosirea integrală a 80 milioane lei, reşiţenil au răspuns cu un bită pentru economia naţională. Dincolo împărtăşit din experienţa lor buie depăşită etapa cantita a întrecerii angajamentul luat In etapa în care ne aflăm
timpului efectiv de lu angajament de 28 milioane lei. La produc însă. de mărimea şi semnificaţia economică bună în privinţa salubrizării tivă, diversificat materialul să fie îndeplinit şl chiar de e nevoie să' se organizeze mai
cru de către fiecare ţia de oţel de 23 000 tone ce o vor da hune a cifrelor, dialogul celor două prestigioase trotuarelor şl a plantaţiilor săditor folosit. păşit. Este necesară însă bine, pe zile şi ore, pe străzi,
angajat şi utilizarea Ia dorenll în plus se adaugă cele 3 000 de tone colective ale siderurglştilor se integrează or de flori pe peluze. — Fiecare oraş — spunea mai multă insistenţă pentru blocuri sau cartiere, munca
randament superior a ale reşiţenilor. Acest dialog al cifrelor poate ganic în generoasa conectare a tuturor e- dînsul — ar trebui să albă o permanentizarea acţiunilor, pe şantiere la lucrările plani
tuturor maşinilor şi fi extins la producţia de cocs, fontă, lami nergiilor creative ale clasei noastre munci — Aun repartizat această mică bază floricolă. Ne pu pentru continuitate în şan ficate a se efectua prin dife
instalaţiilor. nate, la reducerea consumurilor de cocs şl toare, pentru îndeplinirea înainte de ter activitate instituţiilor şi ce tem chiar împrumuta reci tierele gospodăreşti. rite forme de participare a
metal, la realizarea de economii şi benefi- men a cincinalului. tăţenilor. Procedeul dă rezul proc cu material săditor. Vorbitorul a criticat mo cetăţenilor.
tate Intrucît materialul să- dul cum în unele oraşe a In plan trebuie să se In
ditor e cumpărat de dînşil şl Dacă în oraşe fiecare din fost organizată munca patri troducă lucrări noi spre a
altfel îngrijesc acum peluze tre noi ne străduim să asigu otică pe şantierele finanţate. spori valoarea pe locuitor a
le — spunea tovarăşul Cor răm o cît mai bună gospo — In vreme ce la noi în muncilor patriotice, astfel
nel Artenle, vicepreşedinte al dărire, în schimb în afara Judeţ s-au realizat în prima îneît să se realizeze pentru
consiliului popular orăşenesc. lor nu stăm deloo bine. Tre etapă economii de numai 2,9 fiecare locuitor lucrări In
La Simeria se aplică o me buie să avem în vedere că milioane Iei la lucrări finan valoare de 700—800 lei.
todă bună în privinţa asigu şi periferiile şl vecinătăţile Schimbul de idei care a
rării materialului floricol. oraşului arată ce fel de gos ţate, în alte judeţe s-au rea avut loc la această „masă ro
— Cu ajutorul deputaţilor podari sîntem. lizat zeci de milioane.
Privind lanuri]o do grtu Se pune problema înfrumu tundă", grefată pe un valo
alo C.A.P. Ilia, primarul am amenajat la cetăţeni în Tovarăşul Sabin Botlciu, seţării faţadelor blocurilor cu ros şi complex schimb de ex
comunei, Teodor Vasiu, şi curte nişte microbaze florico- vicepreşedinte al Comitetului flori plantate în jardiniere. perienţă, va folosi fără dis
inginerul şef Valentin Cio le pentru care noi dăm se executiv al Consiliului popu cuţie tuturor gospodarilor o-
ban apreciază că producţia minţele. Pe această ca-. lar judeţean, care a condus O parte din cetăţeni şi-au raşelor. Astfel de schimburi
planificată va fi substan le ne-am asigurat îndeosebi discuţiile la „masa rotundă”, confecţionat Jardiniere dar sînt întotdeauna utile şi bine
ţial depăşită. cu salvie, floare care rezis a formulat cîteva concluzii la acţiunea trebuie dirijată ca venite. Pe baza experienţei
tă timp îndelungat, spunea prima etapă a întrecerii, a să asigurăm puţină ordine şi îmbogăţite în acest fel se vor
tovarăşul Mlhai Fuică, secre arătat cîteva aspecte cărora uniformitate. In blocuri păr iniţia şi continua acţiuni
tarul Consiliului popular Si trebuie să 11 se dea mal mul ţile de folosinţă comună nu care să cinstească apropiatul
meria. tă atenţie. se bucură peste tot de ace eveniment din viaţa partidu
lui — Conferinţa Naţională.
Exemplul personal—puternic factor mobilizator Producătorii de răcoritoare se scuză
cu greutăţi obiective şi se acuză cu...
’Analiza exigentă făcută de suplimentării prevederilor i- De această sarcină mă an strîngerea la timp şl fără
comuniştii de la C.A.P. Je niţiale sînt atestate de reali gajez să mă achit cu cinste. pierderi a întregii producţii oarecare lipsă de interes
ledinţi prin prisma rezulta zările dobîndite pînă acum. Reluînd aceeaşi idee, Elisa- de furaje de pe cele 544 hec
telor economice a prilejuit Spre exemplu, la producţia beta Vereş spunea că a e- tare ocupate cu trifoliene şi A venit timpul cinci un suc, — Adevărul e că de la apari — Am vinde şl suxruri <Hn
o serie de constatări poziti de lapte sarcinile contractu fectuat la timp praşilele pe fîneţe naturale. un citric, o limo nadă, o înghe ţia citricului, in ultimii ani, nu flori şl fructe do păduire — afir lipsă la gramaj», in timp ce
ve privind creşterea rolului ale aferente primului semes terenul ce i s-a repartizat. Ţinînd seama de sarcinile ţată, o berc la gheaţă sînt foar s-a mai făcut nimic nou. Di ma tovarăşul Vasllescu, director T.A.P.L. nu ridică gheaţa la
timp.
te căutate.
e
la
adjunct
şi a competenţei organizaţiei tru al anului s-au îndepli Determinînd pe cooperatori reieşite din programele na Răcoritoarele do care avem ne versitatea care răcoritoarelor sistematic pro an — dar industria T.A-PX. nu Hunedoara Adevărul o că alimentaţia pu
blema
revine
o-
locală
ne
de partid în conducerea în nit cu 20 de zile mai devre să înţeleagă că progresul co ţionale de dezVoltare a zo~ voie In sezon ni le producem de an. Diu citric şi din limona foră. (O ciudăţeniet sediile celor blică, nercallzind un avantaj fi
judeţ.
mal
in
pe
că
urma
de
tregii activităţi a cooperati me, putîndu-se astfel reali- operativei agricole şi bu- otehniei şi de îmbunătăţiri In cea vorbim mare parte diversifica da nu mai ştim să ieşim. două unităţi sînt vecine, multele nanciar băuturile frapate, faptului ma
despre
Cum
vinde
nu
un
specialist
consultat
şi
dintre
se
vei agricole. Astfel, s-a evi ţ > ' ' ""5'wr funciare — s-a reliefat în re şi o pretindem in toate sec în Am produse de cofetărie, pe to divergenţe prin... ele insă ur nifestă tui interes deosebit pen
telegrame
tranşează
de
toarele
denţiat faptul că, datorită dezbaterile organizaţiei de fim pretenţioşi producţie, noi se şi cere să varăşul Vasile Singeorzan, de la gente) . tru a asigura la timp transportul
cu
e
cînd
vino
De
unităţi.
măsurilor politico-organizato- iulie 1972 • Adunări generale partid — este imperios ne vorba de ceea ce consumăm va T.A.P.I.. Deva. — Am fă caît experienţă cu gheţii la despre gheaţă cite şi ori băuturi
vorba
rice iniţiate, s-a reuşit ca po cesar ca, aşa cum numeroase ra sub formă de răcoritoare. nefrapate, face apel Ia Indispo
tenţialul productiv al unită CONFERINŢA ale comuniştilor colective muncitoreşti s-au Producătorii din Deva şi Hu nibilităţile din anumtle zile ale
nc-au
că
drept,
ţii să fie mai bine fructificat, angajat să devanseze terme nedoara, insă, diversificării convins mai industriei — care, ce-1 frecvenţă re
încă
in
privinţa
prea
cu
multă
vin
—
creîndu-se premise favorabi NAŢIONALA şl ale activelor nele de realizare a obiective dansează tango cu bătriua limo- Sn plină caniculă spre a arunca toată vina asupra
iar
privind
ce
acoperirea
le ca producţiile prevăzute s ^ \ !% lor stabilite pentru actualul nadă, de consum se mai află acesteia. Am mai ridicat proble
rerii
atitudine
mai
să se realizeze în actualul de partid cincinal, şi cooperatorii din încă in interminabilele dispute ma şi aşteptăm o evitarea acestor
hotărîtă
pentru
cincinal să fie substanţial de A P.CR. Jeledinţi, în frunte cu co cu comerţul. — Sînt foarte multe răcoritoa sucuri din fructe de pădure — şlcanări reciproce intre direcţia
comercială
păşite. muniştii, să-şl concentreze e- CANTITATIV, PRODUCŢIA rele care se pot prepara fie po „diversifică* tovarăşul inginer-şef trie locală. şi direcţia de indus
Dezbătînd cu întreaga răs za angajamentul anual pînă năstarea membrilor ei de forturile la îndeplinirea mal cale industrială, fie in laboratoa Porumb răspunsul — dar n-au
ci
la
am
renunţat.
A-
pundere problemele care pri la sfîrşitul acestei luni. De pind de felul cum se orga devreme a indicatorilor de A CRESCUT... rele noastre. Ele au fructele bază pă dat rezultate şl avem nici Bpeciallst
tricele,
sau
de
florile
nu
mai
cum
vesc propăşirea cooperativei asemenea, sînt create posibi nizează munca şi de partici plan prevăzuţi pentru anul dure. Şi ne-a întocmit tovară pentru a continua încercările.
agricole şi a satului — în lităţi ca, faţă de plan, efec parea fiecărui cooperator la 1975. Climatul fayorabil de Producătorii de răcoritoare slut şul Singeorzan o listă lungă de — Cind se vor mal ieftini căp Cam aceasta este situaţia tn
locală
de
acum,
răcoritoare
lumina obiectivelor stabilite tivele de animale, producţia finalizarea acţiunilor iniţiate muncă creat datorită măsuri întreprinderile de industrie producţie bile. şi îngheţate ...posi şunile şi fragile, vom face rezer producţia a început răcoritoare între
canicula.
de
şi
laboratoarele
cind
materie
de Conferinţa Naţională a de carne şi brînză de oale să pentru sporirea producţiei a- lor luate de conducerea par proprie ale trusturilor de alimen — Ce produceţi din toată a- ve de pe bază primă pentru În prinderile de industrie locală au
de
—
gheţată
fruete
dovedit
in
partidului din 1967 şi de se depăşească cu cîte 2-10 gricole, organizaţia de partid tidului privind îmbunătăţirea taţie publică locală. a Raportată tre la ceastă gamă de răcoritoare ? — promite tovarăşul Vasile Singeor pleteze că sînt fondul stare de să com
marfă
fericit
similară
perioada
anului
Congresul al X-lea al parti procente. îşi întăreşte rolul său de con organizării şi retribuirii mun cut, producţia de răcoritoare a am întrebat pe mal mulţi pro zan. destinat pieţei. Oare să nu poată
ducători.
dului —, comuniştii au in ducător al întregii activităţi cii ţăranilor cooperatori, cît întreprinderii de industrie locală — Citric şi limonadă, ne-a răs Să mai comentăm aceste răs pune mai multă ordine în acest
In
nevoie.
7
crescut.
sistat în mod deosebit asu Referindu-se la sarcinile desfăşurate în scopul asigu şl ridicarea nivelului lor de Deva a afirma şi Acelaşi lucru se puns Susana de Munteanu, de loca Ia punsuri cerinţei Nu de mal a e face eforturi sector de producţie al lor, care
faţa
„surala“
întreprinderea
industrie
despre
poate
fabricarea
răcoritoarelor
7
pra sarcinilor ce le revin cu care sînt confruntaţi coo rării propăşirii satului şi co viaţă constituie o pîrghie de sa hunedoreană, iar laboratoarele lă Hunedoara. pentru diversificarea producţiei este credem că colectivele de aici
Nu
pentru ca unitatea lor să se peratorii în perioada actuală, munei. o deosebită eficacitate în va de producţie proprie ale T.A.P.L. — Limonadă şi citric — a in de răcoritoare, producătorii au nu pot depăşi unele greutăţi ca
gheaţă.
de...
ele
înscrie cu un aport tot mai comunistul Petru Ciocănilă a lorificarea superioară a re Deva şi Hunedoara işl-dau cît şi mai versat ordinea tovarăşul Liviu cam rămas gheaţa continuă să De re se opun diversificării. Direcţia
ră-
şl
altfel,
acopere
să
interesul
de seamă la constituirea fon subliniat în cuvîntul său ne Lazăr Rădulescu şi Fekete surselor economice locale. mult din cererea de consum. De Porumb, de inginer-şef la întreprin mlnă... de resort va din Consiliul pună popular
judeţean
derea
să-şi
Deva.
se
trebui
industrie
locală
dului centralizat de produ cesitatea mobilizării susţinute Francisc au criticat unele Hotărîţl să răspundă prin ducem de aici că producătorii (Asta pentru că tovarăşii com rios această problemă ce revine
în
satis
se agroalimentare al statului, a tuturor forţelor la întreţi neajunsuri ce s-au manifestat fapte grijii părinteşti pe ca sînt întrucltva interesaţi consumatorilor, pensează cererile nesatisfăcute la ...UN MAE AL DISCORDIEI cu Insistenţă in fiecare an, fiind
cererii
facerea
la ridicarea bunăstării popo nerea culturilor. Pe toate în privinţa respectării tehno re partidul o poartă ţărăni interes care se identifică cu cei citric cu limonada). — răspunde Va- că multe greutăţi ale Întreprin
—
Citronadă
derilor tutelate depind de ea.
rului nostru. suprafeţele angajate în acord logiilor la cultura porumbu mii cooperatiste, în numele pentru realizarea planului. leria Şpan, şefa laboratorului de De dte ori nu ne-a agasat ia Cît despre laboratoarele de
fra
Din informarea prezentată global, fiecare avem datoria lui, arătînd că prin aplica cooperatorilor din Jeledinţi, ...DAR EFORTURILE cofetărie al T.A.P.L. Hunedoara restaurant Şi lipsa gheţii din două producţie proprie ale trusturilor
7
cele
piere
intre
totuşi,
de secretarul comitetului de să executăm în condiţii ire rea metodelor agrotehnice comuniştii s-au angajat să-şi — fiindcă pentru oranjadă n-a întreprinderi de Industrie locală alimentaţiei publice locale, aici
vem materie primă.
cele
partid, cît şi din discuţii s-a proşabile lucrările de întreţi înaintate se pot obţine re înzecească eforturile pentru a PENTRU DIVERSIFICARE — Citronadă şl oranjadă — zice şi cele două T.A.P.L.-uri, ghea întrevedem pentru mai multe posi
diversificare,
în-
bilităţi
e
un
ţa
desprins că există suficiente nere a culturilor pentru ca colte superioare la hectar. întîmpina apropiata Confe APARŢIN ÎNCĂ Marla Kasier, şefa laboratorului măr al discordiei. adevărat şi porpetuum trueît au posibilitatea de a achi
rezerve ca în acest an să fie astfel să obţinem recolte spo De asemenea, Vincze Beni- rinţă Naţională a partidului similar al T.A.P.L. Deva. Producţia totală zilnică a fabri ziţiona, conserva şi înmagazina
E diversitate, nu ? O altă Între
îndeplinite exemplar angaja rite la hectar — spunea Pe amln s-a referit la rezervele şi cea de-a 25-a aniversare VIITORULUI bare: cii din Deva e de 5 tone. în materie primă în cantităţi mai
aţi
—
Întreprins
mentele asumate în întrece tru Ciocănilă. Ca membri de de care dispune unitatea pen a proclamării Republicii diversifica Ce producţia de pentru a luna mai a produs In medie 4,5 mici decît ar putea-o face cu e-
răcori
T.A.P.L.
iar
Zahavco,
vice
Tovarăşul
re — de a livra suplimentar partid avem datoria să fim tru a consolida rezultatele cu succese tot mai preşedinte al Victor Comitetului execu toare ? tone, tone zilnic, deşi a a ridicat cam ficienţă economică industria lo
2,5
contractat
la fondul centralizat al sta in fruntea tuturor acţiunilor, dobîndite în privinţa sporirii de seamă în muncă, cu de tiv al Consiliului popular muni — Am încercat să facem sucuri toată producţia fabricii. cală. Numai că trebuie sporit
tului 5 000 kg porumb, 5 000 mobilizîndu-i astfel şi pe cei producţiei animaliere, între păşiri substanţiale la pro cipal Hunedoara, ne vorbea ast din flori de soc şt fructe de pă La Hunedoara, Interminabila interesul oamenilor care lucrea
despre
fel
litri lapte şi cel puţin 4 500 lalţi cooperatori la îndeplini care pe un prim plan se si ducţiile planificate. răcoritoarelor ce „diversitatea“ gamei dure, dar n-am avut desfacere Susana Mun- discuţie se duce in Jurul faptu ză In acest domeniu,
desfac
se
în
—
încredinţează
ne
kg carne. Condiţiile propice rea obligaţiilor ce le revin. tuează preocuparea pentru N. T1RCOB municipiu. teanu. lui că fabrica dă calupurile „cu TH. MARCUS