Page 45 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 45
Proletari din toate fărlle, unljl-văl
ATELIER COMPLEX xer .ţie a unui viaduct de
pe drumul de ocolire a la
DE PROIECTARE LA
cului cu o luhă faţă de
UZINA METALURGICĂ grafic. Realizarea acestor
DIN IAŞI importante obiective va per
La Uzina metalurgică din mite furnizarea, peste pre
Iaşi a fost organizat un a- vederi, a 25 milioane kWh
telier complex de proiecta energie electrică şi a unei
re pentru asigurarea docu cantităţi de apă potabilă şi
mentaţiei necesare realiză industrială suficientă pen
rii diferitelor utilaje în u- tru aprovizionarea, timp de
zină. Specialiştii care lu o jumătate de an, a unui
crează aici au proiectat şi oraş cu 40 000 locuitori şi a
realizat o linie integrală de cîtorva mari întreprinderi.
sudat ţevi din oţel. insta Suplimentarea angajamente
laţie complexă care pînă a- lor se bazează pe realizări
cum se procura din import. le importante înregistrate
S-au obţinut, astfel, econo pînă acum de constructori,
mii de circa patru milioa între care: introducerea
ne lei valută. Tot cu mij betoanelor vacuumate —
loace proprii, s-au realizat creaţie a specialiştilor de
două ferăstraie culisante, aici, pe acest mare şantier
adăugîndu-se. pe această — folosite la construcţia
ssmsr disipatoarelor de energie, a-
cale, la economii încă un
ANUL XXIV Nr. 5 421 MIERCURI 14 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI milion de lei valută. tingerea celor mai înalţi in
din
de
productivitate
dici
marraneara EXPOZIŢIA ţară la macaralele de mare
ÎNTREPRINDERII de capacitate şi realizarea unui
sistem de mori cu bare
COMERJ EXTERIOR pentru măcinat pietre, care
„ELEKTROMODUL" îi scuteşte pe constructori
Pe podiumul DIN BUDAPESTA de a mai aduce nisip şi
agregate de rîu de la mari
Marţi la amiază, s-a des
chis în • Capitală, în Sala distanţe.
Muncind
entuziasm,
Palatului. expoziţia între constructorii cu pe Valea
de
măiestriei prinderii de comerţ exterior Uzului- au adus la cota fi
din
„Elektromodul"
Buda
nală 24 din cele 33 de plo
pesta.
celelalte
barajului,
ale
Expoziţia şi înfăţişează, prin turi fiind într-un stadiu a-
9
prospecte,
cele
produse
profesionale mai recente realizări ale vansat de execuţie. Ei mai
au de turnat în corpul ba
industriei
electrotehnice
şi
electromecanice din R.P. rajului 15 000 mc de beton
— Cine este pentru ? Ungară, prectim şi de piese din cei 737 000 rac cît va
avea înglobaţi în final.
întrebarea a primit răs de schimb pentru instalaţii
puns prompt, unanim. Co şi aparatură electronică.
munistul Nicolae Stoic a
fost ales, aşadar, în una O ÎNSUFLEŢITĂ VREMEA
nimitate, ca delegat la ÎNTRECERE SOCIALISTA
conferinţa extraordinară LA COMPLEXUL PENTRU 24 ORE
judeţeană. Deşi ll cunoş HIDROTEHNIC DE LA
dar
călduroasă,
Vremea
teau toţi comuniştii, pre instabilă, va fi cerul temporar
cu
zenţi la adunarea genera POIANA UZULUI acoperit, favorabil ploilor sla
lă a organizaţiei de partid La .poalele Ciucului. unde be şi averselor de ploaie, În
de
descărcări
din secţia ajustaj-montaj se înalţă Complexul hidro soţite va sufla slab din electrice.
Vintul
vest.
a Fabricii de stîlpi hidra tehnic de la Poiana Uzu Temperaturile minime vor fi
ulici din Vulcan, doi din lui, se desfăşoară o'însufle cuprinse intre 11 şi 14 gra
tre ei au ţinut să-şi spu ţită întrecere socialistă, de, iar maximele între 23 şi
26 grade.
nă părerea. ‘constructorii fiind 'hotăntj
— Eu sînt pentru din să dea în funcţiune, cu un PENTRU URMĂTOARELE
toată inima. Cum să nu an mai devreme, hidrocen DOUA ZILE
fiu ? Doar îl cunosc de trala, să încheie lucrările
dar
Vremea
călduroasă
cînd eram în şcoala pro la baraj şi să dea în ex instabilă, va fi cerul temporar
cu
fesională — mărturisea lă ploatare lacul de acumula acoperit, favorabil averselor
© cătuşul Nicolae Vasiu. A re cu un trimestru înainte de ploaie însoţite de va descăr
electrice.
cări
Vîntul
su
ajuns un muncitor înain de prevederile planului. Ei fla din vest. Temperaturile
tat, care-şi cunoaşte mese minime vor fi cuprinse Intre
Doi fumalişti cu renume ria şi ştie s-o împărtăşeas şi-au propus, de asemenea, 9 şi 13 grade, Iar maximele
la Hunedoara — maistrul că şi altora. Piesele ce să scurteze termenul de e- intre 21 şi 25 grade.
Miltal Zamfirescu ţi prim-
ies de sub mîinile lui nu
furnalistul Blmo FrancLsc. fac de ruşine colectivul
La furnalul nr. 6 unde nostru, iar cine vrea să
lucrează, ei se numără TOATE COLECTIVELE ştie ce înseamnă hărnicia,
printre principalii autori respectul, modestia, ome Ansamblul „Rusca“ la Festivalul
al unor succese de presti nia, eu zic să stea câteva
giu in Întrecerea închina zile in preajma lui Nico
tă Conferinţei Naţionale a lae Stoic, că are ce în „Hercules ’72“
partidului. Secţia I furna HUNEDORENE - O SINGURĂ VOINŢĂ văţa !
le a realizat pînă acum — La noi, în atelierul Ansamblul dc cîntece şl dansuri „Rusca" al Casei de
i 000 tone fontă pesie plan de ventile, lucrul merge cultură din Hunedoara a avut cinstea de a reprezenta Ju
cu cocs economisit. Pină bine mulţumită lui. A şti deţul nostru la o prestigioasă manifestare artistică — Fes
la ftneae anului această ut să ne organizeze mun tivalul de folclor „Hercules ’72", care a avut loc recent în
realizare se va dubla. Slnt ca, să ne unească in ori- staţiunea Băile Her.culane. Spectacolul susţinut cu acest
fapte In care se regăseşte 'ce acţiune, să ne fie în prilej s-a bucurat de o caldă apreciere din partea publi
fl munca celor doi comu Cincinala! înainte de termen! demn şi exemplu. Ştiu că cului.
nişti şi a tovarăşilor lor, ne va reprezenta cu cin
surprinşi tn această foto Aplauze Ia scena deschisă au răsplătit măiestria dan
ste organizaţia, colectivul.
grafie. satorilor instruiţi de Mariana Zeghoru, care au prezentat
Părerea lui luliu Kocsek o suită dc dansuri hunedorene, ca şi evoluţia soliştilor vo
este, de fapt, opinia în cali Mariana Iancu, Nichita Grigore şi Dumitru Arlciuc.
tregului colectiv. La cei 28 O prezenţă remarcabilă Ia festival a avut şi taraful
de ani ai săi — şi cu cei condus de Lica Mihai, care a oferit publicului un mă
11 ani de meserie — Ni nunchi din frumoasele melodii populare româneşti.
colae Stoic şi-a cîştigat a-
precierea care-l urcă pe N. BOCŞAN
măiestriei
podiumul
în
Reacţia in lent a T.C. Deva a extins Prin aplicarea unor valoroase Primul stilp hidraulic con ...........-................ I
muncă, al conduitei şi res
Şantierul nr. 1 al
comuniste.
ponsabilităţii
acum
fabrică,
♦ t acordul global fecţionat iţi avea incorporată
trei
ani,
cu 45 la sută invenţii si inovaţii, la Cil Deva in el şi munca lui Nico
hărniciei minereşti cipal în a finalizarea mai i j i » i 1 lae Stoic.
DEVA. Ca element prin- j
— Lucrez la ventilul stu
pului hidraulic — un re
obiectivelor,
devreme
forma de muncă şi retri- Ş
t buire în acord global cu- ; se va obţine un spor de producţie per de foarte mare impor
tanţă care, aici la noi, e
noaşte la şantierul nr'. 1 al j considerat inima stîlpului —
© Urmînd pilda minerului Mshai T.C. Deva dinamici crescînde. j spune lăcătuşul Nicolae
Pînă la ora actuală, 70 la \ in valoare de 6 milioane lei Stoic.
— Şi cîte „inimi" aţi fă
Cosma, care s~a angajat să extragă sută din constructorii şan- I cut să pulseze în stilpii hi
tierului muncesc în acord I
global. Angajamentul aces- \ draulici ?
— In fabrică s-au reali
peste plan 3500 tone de cărbune tora este ca pînă la Con- | zat peste 19 000 de venti
ferinţa Naţională a parti- j Creaţia şi originalitatea sporesc valenţele le, care, incorporate în
în cinstea Conferinţei Nafionale, tot dului procentul să crească j stîlpi, împînzesc subteranul
la 75 la sută, urmînd ca j economice ale producţiei de minereuri de cărbune al Văii Jiului.
mai multe brigăzi de la E.M. Dîija pînă la sărbătorirea a 25 i La toate am luat parte. Ce Tot mai multe din satele judeţului nostru îşi îmbogăţesc zes
de ani de la proclamarea I
„Am
luat
parte“.
Republicii acesta să devi- i Sarcina de a atrage în Cir acţiune în vederea realizării simple îi sînt vorbele în trea edilitară cu edificii noi, construite cu contribuţia statului şl
se alătură prin fapte acestei hotărîri nă de 90 Ia sută. In acest j cuitul productiv noi re sarcinilor acestui cincinal contrast cu faptele. a cetăţenilor. Noul magazin de tip „Universal“ dat nu de
In
fotografic:
fel, faţă de anul trecut, j zerve interne constituie pen înainte de termen. Inca- mult in folosinţă la Băiţa.
se înregistrează o extinde- j tru muncitorii, tehnicie drîndu-se în emulaţia care L. LARA Foto: V. RUDA
Brigada condusă de Mihai Cosma de la E. M. Dîlja re a muncii în acord glo- j nii şi inginerii Centralei a cuprins întreaga ţară pen
şi-a propus ca în cinstea Conferinţei Naţionale a partidu bal de peste 45 la sută. j
lui să extragă peste plan 3 500 tone de cărbune. Vestea a I minereurilor neferoase Deva tru întîmpinarea Conferinţei
străbătut cu repeziciune abatajele minei, stîrnind reacţii o coordonată principală de Naţionale a partidului şi a O lucrare care reclamă maximă urgenţă
sfertului de veac de la pro
prompte. Primul care a luat atitudine a fost minerul Pa-
vel Taşnady, prietenul şi vecinul său din abatajul cameră clamarea Republicii, colecti
nr. 4, sectorul 3. Acesta şi-a chemat o parte dintre ortaci vele noastre îşi concentrează
şi au început să se sfătuiască. Şeful de brigadă a luat-o pe în prezent eforturile de cre Efectuarea prăşi Iei a doua
departe, zicîndu-le că nu ştie ce şi-a propus Cosina. aţie pentru soluţionarea ori
ginală a unor probleme ce
— Oare cît ne-am angajat să dăm peste plan în acest apar în extracţia şi prelucra
an ? — se interesează el. rea minereurilor, în vederea • In I.A.S. mai trebuie făcută întreţi pentru înlăturarea decalajului de peste
— 1 000 de tone ! îi răspunde Ion Columbeanu. producerii unor cantităţi spo nerea culturii de porumb pe aproape 3 500 hectare creat între praşila me
I — Cît şi Cosma... rite de metale neferoase la 800 hectare canică şi cea manuală în coopera
— Cosma o să dea mai mult! este de părere Marin un nivel sporit de eficienţă. • Sînt necesare eforturi susţinute
Am introdus şi am extins tivele agricole.
Dioa. N-aţi auzit vestea ? S-a angajat ca pînă la Conferin metodele de extracţie cu pro
ţa Naţională a partidului să extragă peste plan 3 500 tone. ductivitate mărită la minelp Din multitudinea acţiunilor ar încerca să invoce consi
Noi am rămas tot cu o mie... cu care sînt confruntaţi lu constatat un grad ridicat de liile populare şi conducerile
Barza, Deva, Zlatna, Muncel,
— O să ne majorăm şi noi angajamentul ! decide, în Roşia Montană, iar în vii crătorii ogoarelor, continuă îmburuienare, s-a aplicat şi unităţilor agricole pentru a
numele tuturor, Constantin Fărcăşanu. A spus el 3 500 ? torul apropiat vom moderni să reţină în mod deosebit a- praşila manuală la porumb. „justifica“ o asemenea rămî-
Vom spune şi noi tot atîta ! za fluxurile de preparare a tenţia executarea praşilei a Nu trebuie neglijată însă nere în urmă, acestea nu au
doua la porumb. Atît în în
a
— Să trecem la treabă, băieţi ! îi îndeamnă Pavel Taş minereurilor ; vom extinde treprinderile agricole de stat, nici finalizarea grabnică toate nici un suport temeinic atît
mecanice
pe
lucrării
nady. Astăzi declanşăm bătălia.... Timplarul mecanic Cornel Neiconi, de la I.I.L. Haţeg, este mecanizarea transportului în timp cît pe mai mult de
fruntaş in Întrecere in ultimii cinci ani consecutiv şi evidenţiat cît mai ales în cooperativele suprafeţele planificate. a- 3 500 hectare cultivate cu po
Şeful de brigadă este convins că-şi va onora cuvîntul pe primul trimestru al acestui an. El depăşeşte zi de zi norma subteran pentru creşterea agricole, sînt suprafeţe apre ceasta fiind una din condiţi rumb, pe care încă nu s-a
dat. Are oameni de nădejde cu care lucrează alături de a- de plan, holârit să intimpine apropiata Conferinţă Naţională a productivităţii şi uşurarea e- ciabile, unele aflate într-un ile esenţiale pentru sporirea făcut prăşitul manual după
proape 10 ani. împreună au traversat o sumedenie de difi partidului şi aniversarea unui sf ert de veac de la proclamarea fortului fizic al muncitorilor ; grad avansat de îmburuiena- recoltei la hectar. cultivator, buruienile sînt lă
Republicii cu rezultate deosebite în muncă.
cultăţi, laolaltă au gustat şi nenumărate satisfacţii. Acest Foto: V. ONOIU vom determina ca elemente re, care reclamă intervenţia Restanţe îngrijorătoare la sate să Crească în voie pe
lucru i-a unit, i-a sudat. le de automatizare să devi operativă a mecanizatorilor executarea praşilei manuale rîndurile de plante. Un e-
Inginerul Martin Borşa, şeful sectorului 3, apreciază la nă preponderente la uzinele şi a cooperatorilor la prăşi- se constată în cooperativele xemplu de felul cum nu tre
oamenii lui Taşnady puterea de dăruire, abnegaţia, disci de preparare. tul mecanic sau manual al agricole. Dacă la cartofi şi buie acţionat la prăşitul ma
plina. Absenţele nemotivate — arată el — lipsesc aici a- Primele rezultate — rod al culturilor. Cîteva cifre sînt sfeclă acţiunea respectivă nu nual se semnalează la C.A.P.
proape cu desăvîrşire. Cele 6 ore afectate producţiei sînt I Sesiune de comunicări şl referate ale elevilor intensei mişcări de invenţii dt se poate de semnificative mai ridică probleme, praşila Unirea, unitate unde s-a în-
utilizate cu o eficienţă înaltă. Datorită organizării judicioa şi inovaţii din cadrul centra în ' această privinţă. a doua manuală la porumb tîrziat mult şi prima praşilă
se a muncii, Pavel Taşnady a hotărît, bunăoară, ca în zi j La Liceul nr. 1 din Hunedoara s-a desfăşurat etapa ju- lei — materializate în iloto- Spre exemplu, în fermele este mult întîrziată în majo manuală, după data de 5 iu-
lele de sărbătoare schimbul I să vină la mină pentru a-şi i deţeană a sesiunii de comunicări şi referate ale eleviior clasorul conic aplicat la I.M. întreprinderilor agricole de ritatea unităţilor. Ca un as nie a.c., rămînînd de prăşit
! din liceele de cultură generală şi de specialitate, organizată Barza, şi destinat recuperă pect negativ este de semna
pregăti materialele necesare şi a face revizia utilajelor. j de Comitetul judeţean al U.T.C. şi Inspectoratul şcolar ju- rii reactivilor şi măririi se stat, unde s-au aplicat erbi- peste 100 hectare cu porumb.
Astfel este asigurată desfăşurarea normală a activităţii i deţean. La manifestarea care a întrunit cei mai buni elevi, cide pe întreaga suprafaţă lat faptul că s-a creat un Intîrzieri nepermise la între
pentru o săptămînă. Măsura luată a dat bune rezultate — • selecţionaţi la fazele municipale şi orăşeneşti, au participat lectivităţii la flotarea mine destinată culturilor prăşitoa- decalaj nejustificat de mare ţinerea culturilor s-au întîl-
ea este recomandată de plusul de producţie acumulat de la ; reprezentanţi ai Comitetului judeţean al U.T.C., ai Inspec- reului, separarea electromag re, la cultura porumbului între praşila mecanică şi cea nit. de asemenea, la C.A.P.
începutul anului — aproape 3 000 tone — dovedindu-se j toratului şcolar judeţean şi elevi din activele U.T.C. netică a fierului din mine- pentru boabe au mai rămas manuală. Astfel, în timp ce Spini, Dineu Mare. Cîmpuri-
reurile cuprifere, crearea con
cu mult mai eficientă decît experienţele făcute de alte bri Referatele prezentate în şedinţa plenară şi în cele or- de prăşit mecanic a doua oa s-au prăşit a doua oară me Surduc, Romoşel şi altele.
găzi care folosesc un întreg schimb pentru revizii sau exe j ganizate pe secţii, au reliefat cercetările efectuate de elevi, diţiilor pentru extinderea ră, pînă la data de 13 iunie canic peste 7 500 hectare, re- Deoarece nu peste multă
cută această operaţie la ieşirea din şut... j preocupările lor mature, interesul şi pasiunea pentru cu- metodei de extracţie cu sub- a.c., aproape 800 hectare. prezentînd aproape 62 la su vreme forţele vor fi concen
la
conclu
îndreptăţesc
etaje
Pavel Taşnady are convingerea că, perfecţionîndu-şi ! noaşterea în profuzime a unor obiecte de studiu. Repre- zia că dezideratele majore Realizări mai bune s-au în tă din suprafaţa cultivată cu trate la recoltatul cerealelor
neostenit activitatea, va obţine în curînd un randament de j zentanţi ai liceelor din Brad, Călan, Deva, Hunedoara, Si- puse în faţa noastră de ce registrat la I.A.S. Mintia, u- porumb, praşila manuală es păioase, este imperios nece
7.5-8 tone pe post, cu o tonă mai mult decît astăzi. Rapor j meria şi Vulcan au susţinut referate de o reală valoare rinţele calitative ale actualu nitate în care mai sînt de te realizată abia în proporţie sar ca organizaţiile de partid
tând plusul la cei 22 de oameni ai brigăzii, se vor extrage j instructiv-educativă. prăşit mai puţin de 150 hec de 23 la sută. Cauza acestei de la sate. consiliile popu
tratate
sînt
ziţnic zeci de tone de cărbune peste plan. La nivelul unei Sesiunea, care se înscrie printre manifestările cultu- lui cincinal şi responsabili cu tare. In schimb, la fermele îngrijorătoare rămîneri îi lare şi conducerile C.A.P. să
competenţă
luni s-ar înregistra o cifră impresionantă care justifică | ral-educative închinate Conferinţei Naţionale a partidului, tate. I.A.S. din Simeria şi Haţeg urmă o constituie slaba mo acţioneze energic pentru în
a
bilizare
cooperatorilor
mai
cel
timpul
cheierea
în
toate eforturile depuse. Iar aceste eforturi se depun ou 1 este preludiul viitoarelor acţiuni de acest gen, ce se vor NICOLAE GRIBINCEA praşila a doua mecanică mai efectuarea lucrărilor de scurt posibil a praşilelor me
toată hotărîrea. organiza anual în cadrul „Săptămînii bilanţului activităţii inginer la C.M.N. Deva trebuie efectuată pe cîte 300 treţinere a culturilor pe toa canice şi manuale pe toate
organizaţiilor U.T.C. din şcoli“. şi respectiv 350 hectare. Este te suprafeţele angajate în a-
AL. SANDULESCU (Continuare tn pag. a 2-a) pozitiv faptul că pe o supra- cord global. Orice argument suprafeţele cultivate cu po
rumb.