Page 47 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 47
1
KT-jwrr T&fítmx&ZM3S?zr^ " ^-Ti»jrr .’.r. tmvT.! -'' .'‘».'nrj. ..v x^n ..
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 421 © MIERCURI 14 IUNIE 1972
Geoagiu-Băi nu mal are nic peste 6 000 de persoane. recunoscute pentru pitores un magazin alimentar, pen
nevoie de prezentare. Situată Prin darea în folosinţă a cul şi farmecul lor ! peştera de tru că cel vechi, situat în
într-o pitorească zonă geo două blocuri, capacitatea, de la Cigmău, stîna din deal şi al tr-un local total necorespun
grafică, la o altitudine de pe cazare s-a dublat, îmbunătă- tele. Vor fi vizitate, de ase zător, nu poate satisface nici
ste 350 metri, dispunînd de ţindu-se şl sub aspect calita menea, impunătoare obiective pe departe cerinţele consu
ape termale cu valoroase ca tiv. La vilele 7 şl 10 s-au fă matorilor. Constatîndu-se că
lităţi terapeutice (oligo-meta- cut importante amenajări — industriale, monumente isto şi oficiul P.T.T. funcţionea
rice, de cultură şi ale natu
lice, calcaroase, feruginoase dotări cu mobilier nou, redu ză într-un local impropriu, a
etc.), localitatea, cunoscută cerea numărului de paturi In rii răspîndite pe meleagurile fost prevăzută construcţia u-
încă din vremea romanilor, camere, înfiinţarea de gru judeţului: Sarmizegetusa, pă nei noi clădiri a poştei. Con VICTOR BIRLĂDEANU:
a intrat In circuitul staţiu puri sanitare — care au mă durea Slivuţ cu renumita sa form înţelegerii realizate cu CHIPURI $1 MĂŞTI. O inte
nilor balneare de interes re rit considerabil gradul de rezervaţie de zimbri, motelul trustul judeţean de construc resantă notaţie din carnetele
publican atrăgînd, atît vara confort. In paralel, s-au luat Ginciş, casa memorlală „Au ţii, aceasta trebuia să fie de publicist şi scriitor ale a-
cit şl iama, mii de cetăţeni măsuri pentru deservirea mal rel Vlaicu“, Combinatul si dată în folosinţă în luna a- utorului. V. Birlădeanu i şi
dornici să se recreeze ori bună a celor aflaţi la odih derurgic şl Castelul Corvi- prllle. Constructorii nu şi-au Cartea scriitorului american Io- cauza adevărului. Numai că le tor ocoleşte constant clişeu! ve propune o geografie etică şi
(interpretată
şi
rigid
este
un
să-şi tămădulască anumite nă Şl tratament. In cadrul neştllor din Hunedoara, ce respectat însă angajamen seph Harrington Prin urmare, pseurto- gea sec) uită cu cam desăvirşirc că rificat. Lino Ventura oferă ima spirituală a cotidianului, stră-
ginea
defavorizat
funcţionarului
fil
cam
ronian
poliţist.
boli. In ultimii ani, staţiunea ştrandului a fost amenajat tatea Devei şi altele. Pe sce tul luat. La complexul de mul lui José Giovanni este şi el martorul este un om, pentru ca din pricina conştiinciozităţii sale. duindu-se să fie nu numai
suspiciunea
rezultă
a intrat într-un Intens pro un bufet expres care pune na casei de cultură vor e- deservire lucrează un foto o falsă, peliculă poliţistă. Asta re viaţa preţuieşte la fel de De aici faţă de şi oameni. Nici martor dar şi participant, a-
permanentă
cel
aşezat
in
şi
pentru că atlt In roman cit şi in
ces de modernizare oferind graf — Aurel Nicoară — ca film accentul cade nu pe intri mult ca înalt pentru judecătorului. A- faţă de asistenta sa — interpre dînc angajat, la întreg relie
al
scaunul
vizitatorilor, la ilecare întîl- re încalcă flagrant dispoziţi ga poliţista, ci pe acele relaţii părarea acestei vieţi nefăcind tată de Marlène Jobert — nu este ful spiritudl şi social al
nire, surprize dintre cele mai ile legale în vigoare, adu- umane care se dezvăluie In de parte din mecanismul justiţiei, altul. Prea multe trăsături con contemporaneităţii.
ordi
cursul
martorul
este
această
ca
acţiunii.
In
plăcute. Cantina, la care pot cînd importante prejudicii ne de idei avem de-a face cu o re îl Socotesc lichidat de pe cei fostul trastează între cel doi. Şi tottişi caracte Notaţii, probleme şi aspec
in
virtutea
—
probabil
trădător
servi masa 600 de persoane, morale staţiunii, fără ca ci intrigă pretexttială, avind meni lor complice. De aici se iscă i- relor opuse care, zice-sc, se a- te ale itinerarului etic al
hotelul, restaurantul, grădi neva să-l tragă la răspunde rea să lumineze cîteva comparti trag — intre detectiv şl asisten generaţiilor actuale.
ta sa se leagă o prietenie cimen
na de vară, vilele, unităţile mente mai ascunse ale relaţiei tată prin urmărirea unui scop I.C. CH1Ţ1MIA : PROBLE
om-dreptate,
compartimen
acele
de deservire implantate în re. Profitînd de faptul că e- te, deci, oare scapă de regulă comun. ME DE BAZĂ ALE LITERA
peisajul luxuriant au schim xistă puţine cărţi poştale 1- clişeelor genului poliţist. „Ulti Filmul vorbeşte foarte sincer TURII ROMANE VECHI. (E-
se
bat radical înfăţişarea vechi lustrate pentru Geoagiu-Băi, mul domiciliu cunoscut" nu de F I L de o lume In oare se petrec ln- ditura Academiei R.S.R. 1972).
unităţile
cauzate
poate
măsura
cu
relaţii
de
dure,
tîmpiări
lor băi, conferindu-le o notă a început să-şi transforme măsură ale filmului poliţist obiş umane altérate de Interese mes O lucrare de vaste propor
de prospeţime şi inedit. fotografiile în vederi şi să le nuit péntrü că ideea sa princi chine, lume In care Cinstea nu
vîndă cu 2 lei bucata. Cetă pală nu este în exclusivitate ne este totdeauna o virtute, dimpo ţii în care cititorul va găsi
Noutăţile nu lipsesc nici în cesitatea obiectivă a pedepsirii fleea că nici cea mai impecabilă trivă ea este privita strîmb. informaţii inedite şi interpre
acest an. Serviciul medical ţeanul credul le cumpără, le delictului de către lege, ci res soluţie legală a unui caz nu per Alături de Liño ventura şi tări noi privitoare la mo
balnear a fost înzestrat cu O expediază, dar ele nu ajung ponsabilitatea pe care o implică mite pricinulrea unei noi crime, Marlène Jobert, apare şi Michel mente, opere, personalităţi de
nelipsit
Constantin,
din
nouă bază de tratament, ca la destinaţie pentru că, fiind acţiunea legiuitorului faţă de oa din simplă neglijenţă. cine Şi este — răs în filmelor poliţiste, filme intre care genericul seamă ale culturii româneşti
meni.
instanţă
ultimă
—
pabilă să deservească zilnic neautorizate, sînt reţinute la Conflictul se bazează pe un punzător pentru moartea marto — cum spuneam mai sus — pe etc.
150-200 de persoane. Pe lîngă poştă, fără ca expeditorii să fapt îndeajuns de obişnuit in li rului 7 Poate face, oare, poliţia licula lui José Giovanni face notă Apoi, studiu asupra istori
între
numai
poliţia
folosirea ultrasunetelor, a ra la dispoziţia vizitatorilor pre volua formaţii profesioniste Ştie acest lucru. Ce impresie teratura genului : pentru aflarea discriminări, martorul a în fost virtutea aparte. ografiei din timpul lui Şte
că
el
cercetări
prinde
şi
faptului
zelor ultraviolete şi solex, a parate culinare calde şl reci, şi de amatori, vor fi prezen îşi vor face ei la întoarcerea acelui martor principal a cărui cînd va implicat In afacerile ban AL. COVACI fan cel Mare şi rolul ei în
împachetărilor cu parafină, băuturi răcoritoare, cafea, tate expuneri şi simpozioane acasă, este lesne de prevă dei 7 Răspunsul este lipsit de e- crearea uniit stil nou şi ori
se vor executa în premieră dulciuri. Pe timpul verii vor susţinute' de cadre universi zut... depoziţie poate atrage după sine clilvoc : cercetarea dreptăţii nu
mai funcţiona, în incinta tare din Cluj şi (Timişoara. aşezarea virtualului criminal pe poate fi un scop în sine, ci ea ginal. Despre husitism şi
galvanizări şi ionizări care ştrandului, încă două bufete Nu vor lipsi, bineînţeles, mo Am prezentat aceste nea banca acuzaţilor. Desigur, din trebuie să ţină seamă de subiec Penfru melomani începuturile scrisului în lim
contribuie la diversificarea cu răcoritoare şi mlnuturi, mentele distractive, întrece junsuri cu convingerea că punctul de vedere al legii acest tul dreptăţii : omul. ba română, originalul „Cro
serviciilor medicale oferite iar pe lîngă noua cantină se rile sportive, serile de dans. vor fi remediate, că prestan martor este o unealtă necesară Dino Ventura apare de această Se pare că Electrecordul a por nicii" lui Mihai Viteazul, lo
pacienţilor. In cadrul noului va deschide o pensiune, îm- Notăm cu satisfacţie aces ţa staţiunii va creşte, iar ce in jurisdicţie, rolul căruia Înce dată într-un rol pozitiv. Poliţis nit ia ofensivă in ceea ce pri cul cărţilor populare in cul
pavilion va fi dat în folosin pllnindu-se una dintre vechi te preocupări, dar nu putem tăţenii sosiţi din diverse col pe acolo unde acesta serveşte tul întruchipat de excelentul aC- veşte muzica populară. Trei dis turile naţionale etc.
ţă şi un bazin alimentat cu le doleanţe ale celor veniţi omite unele neglijenţe care ţuri ale ţării se vor ataşa şi curi Şi-au făcut apariţia in li Un inedit studiu care se
apă preîncălzită pentru tra în staţiune pe cont propriu. mai apar pe alocuri. Faptul mai mult de aceste frumoa brării şi toate sint pe cale de a : poate adresa in aceeaşi mă
se
Aşa
epuiza.
că
grăbiţl-vă
tament. Ca bază de agre cel mai criticabil îl consti Viorel Costln oare se pare că sură specialiştilor ca şi ce
ment, Geoagiu dispune de Numeroase puncte de a- tuie lipsa unui chioşc de di se meleaguri ■ hunedorene. Ar menţine „top-ul" săptăminil cu lor interesaţi.
încă un bazin cu apă terma tracţie va oferi casa de cul fi păcat ca intensele efor un 45 E.P.C. — din caro reţinem :
două
lui
din
succesele
doar
lă (numărul lor se va ridi tură. După cum ne-a infor fuzare a presei. Cel care do turi depuse în ultimii ani pe „Tu mindrucă de demult“ şl
ca, astfel, la trei) destinat mat îndrumătorul cultural reşte să-şi procure ziarul pre „Cînd oi mc’ după mireasă". Spectacole
S6
scurtă
La
turiştilor. Deocamdată el se Avram Dara, programul în ferat trebuie să se adreseze linia modernizării şi înfru fraţii Petreuş distanţă oşeneştile află şi :
lor
cu
tocmit pentru sezonul esti museţării staţiunii să fie în
„Mărie,
află în construcţie, dar se val cuprinde activităţi diver telefonistei. Pe lîngă obliga ienarilor“, oşanoa mea“, „Jocul băut" i© Teatrul de estradă De
po-
oeteraş
de
„Zi-i
depun eforturi insistente pen se, atractive, interesante. ţiile de serviciu ea trebuie tunecate de aceste mărunţi etc. va prezintă la sala „Arta" în
Dumitru
fine,
In
Constantin,
tru a putea fi utilizat în pe Pentru fiecare serie se vor să îndeplinească şi această şuri care pot fi înlăturate cu data asta consacrat ou al patru de 18 iunie apreciatul specta
rioada de vîrf cînd spre organiza excursii şl drumeţii sarcină care o stinghereşte uşurinţă. lea disc. Imprimarea este garan col „De va veni la tine etn-
tul“.
de
Geoagiu-Băi se îndreaptă zll- în împrejurimile localităţii, vizibil. La fel de util ar fi B. ALEXANDRU tată George acompaniamentul orches © Ansamblul „Haţegana",
E.P.D.
trei
Vancu.
Noul
1283 oferă 7 melodii dintre cele Hunedoara, susţine un spec
mai cunoscute şi câre l-au con
sacrat pe interpret. tacol la Sarmizegetusa (18
sprijinul comitetului sindi Se pare însă că nici muzica u- iunie).
© 19 iunie a.c.: „Rapsodia
lasă
prejos,
fi
catului din întreprindere. şoarâ nu se numeric mai este departe română", Bucureşti — la Pe
indcă
dacă
face
Nicolae Sicoe — Hunedoa de a calitativ cuncurenţa o miizicii troşani ; Ansamblul G.E.I.L.
populare,
opune
îi
se
ra. Perioada de timp lucrat rioasă supriză“ competitivă : ul Sighet — la Petrila ; „De
ce nu poate fi dovedită cu timul disc al Corinei Chiriac, din va veni la tine cîntul“ —
Andronlc Vasiu — Cher- dihnă chiar în acest an ca dv., urmează Să vă adresaţi acte oficiale se poate recon care nu lipseşte, bineînţeles, cu
Sarmizegetusa;
gheş. Conducerea unităţii es lendaristic, calculat propor Uniunii judeţene a coopera stitui la cererea angajaţilor noscutul şlagăr al lui Edmond — la Brad şi Barza. „Haţegana"
Deda, „Inimă, nu fi/ de piatră".
te în drept să aprobe sala ţional cu timpul de la reîn tivelor agricole de producţie. interesaţi, prin comitetele Scenă din film
riaţilor concedii fără plată cadrarea în muncă după lă Constantin Gruia — Hune sindicatului din unitatea res
în cazuri bine justificate şi sarea la vatră şi Sfîrşitul a- doara. Legea prevede că pectivă. Cel care nu mai au
în perioada cît interesele ser nului în curs. Este în inte treapta acordată unul mun calitatea de angajaţi, între
viciului permit acest lucru. resul dv. să rămîneţi la uni citor constituie un drept cîş- care se numără şl pensiona
Dacă însă nu i-a aprobat tatea la care lucraţi cel pu tigat al acestuia atît timp rii pentru limită de vîrstă
concediu fără plată, ci s-a a- ţin perioada la care v-aţi o- cît muncitorul respectiv este şi cel de invaliditate gradul
cordat concediu de odihnă, bligat prin actul de şcolari încadrat în aceeaşi unitate I şi II, nu pot să-şi mai re i obştesc—datorie
pentru aceste zile se plăteşte zare. — sau prin transferare în constituie vechimea în mun
indemnizaţia corespunzătoa Ioan Căndoi — Călan. Una interesul serviciului în altă că cu martori.
re. din obligaţiile salariatului unitate — în categoria sau Anton Grigore — Hunedoa
Florea $işu — Hunedoara. cuprinse în, actul de şcolari funcţia la care i s-a acordat ra. Mamele care alăptează, mereu actuală
Tatăl dv., fiind în viaţă, poa zare este şi aceea de a lu treapta respectivă şl cît timp şi pentru acest lucru au ne
te dispune de veniturile rea cra la locul de muncă la îndeplineşte condiţiile pe ba voie să se deplaseze la do Subsolul ţării noastre con coordonatoare care are în fac loc încă formalismul şi
lizate din muncă după cum care a fost repartizat de că za cărora i s-a acordat treap miciliu, au dreptul la redu ţine multe bogăţii, între care seamă o serie de măsuri me lipsa de răspundere faţă de
crede că este în interesul tre Unitatea care a suportat ta. cerea timpului de lucru cu cărbunele şi minereurile cu nite să îmbunătăţească per obiectivele din dotare, faţă de
dînsului. După moartea sa, cheltuielile de şcolarizare, Gelu Mocanu — Slmerla. pînă la 2 ore pe zi şi pînă la prifere ori de altă natură o- manent activitatea de com păstrarea în stare de funcţi-
tot ce rămîne revine moşte cel puţin termenul fixat prin Transferarea — atît în inte împlinirea vîrstei de 9 luni cupă un loc deosebit de im batere o incendiilor. Mem ofiare a materialelor de in
nitorilor legali, concubina ne- actul respectiv, după termi resul serviciului, cît şi la ce a copilului. portant. Exploatarea şi valo brii acestei comisii au fost tervenţie etc. De aceea, acolo
avînd drept la succesiune. narea formei de instruire. rerea salariatului — nu se Ana Bocşer — Brad. Pe rificarea acestora judicioasă repartizaţi să răspundă di unde a fost necesar, s-a in
Un grup de muncitori — Dorel Munteanu — Bu poate face dedt cu consim- perioada concediului de o- duc la dezvoltarea intensivă rect de una sau două unităţi sistat ca întregul personal
Certej. Răspunsul la cele în cium. Potrivit legii, salaria ţămîntul acestuia. Noua u- dihnă, angajaţii au dreptul a economiei naţionale şi în din subordinea întreprinde să fie pregătit şi să cunoască
trebate este negativ. tul care nu respectă obliga nltate, încadrlndu-vă în altă la o indemnizaţie care se special a unor ramuri indus rii. Un accent deosebit s-a instrucţiunile de prevenire a
Vasilc Groza — Geoagiu. ţiile prevăzute în actul de funcţie dedt cea avută la calculează pe baza salariului triale cu rol de pivot în fă pus pe pregătirea formaţiilor incendiilor, fapt ce a fost re
Deoarece contractul de mun şcolarizare, de a lucra în u- vechea unitate, salariul de lor mediu zilnic pe ultimele urirea unei societăţi prospe civile de pompieri de la ex alizat prin instructaje ţinute
că s-a desfăcut la cererea nitatea la care a fost reparti încadrare va fi cel al func 12 luni şi se plăteşte antici re şi înfloritoare. Dar, înain ploatările miniere, în scopul la nivelul secţiilor, al atelie
dv., iar incapacitatea de zat cel puţin timpul prevă ţiei în care aţi fost încadrat. pat. In cazul în care, după te de a ajunge „la ziuă" şi a ca acestea să poată acţiona relor, prin alte acţiuni opera
muncă a intervenit după da zut în actul respectiv, va fi Dacă nu v-a convenit salariul ce angajatul a efectuat con lua drumul spre fazele de cu depline şanse de reuşită tive.
ta desfacerii contractului de obligat să plătească despăgu oferit de unitatea la care cediul de odihnă, contractul prelucrare şi valorificare su în munca de prevenire a in Pe viitor, în vederea asigu
muncă, deci cînd nu mai a- biri reprezentînd cheltuieli aţi fost transferat, nu eraţi său de muncă a încetat din perioară, cărbunele şi mine cendiilor, cît şl să poată in
veaţi calitatea de angajat, le făcute de unitate sau alte obligat să acceptaţi acest iniţiativa salariatului sau reurile sînt date în grija mi terveni cu succes, atunci rării unei apărări ferme a a-
in
vutului
îmoptriva
obştesc
nu vi se pot plăti ajutoare organe pentru pregătirea lui transfer. din motive imputabile lui, nerilor, a oamenilor care le cînd situaţia impune, pentru cendiilor va fi Intensificată
materiale în cadrul asigură profesională. Această obliga C. M. — Hunedoara. Tre acesta este obligat să resti „culeg" din adîncul pămîn- localizarea şi stingerea unui activitatea comisiilor tehnice
rilor sociale de stat. ţie rămîne valabilă şi în Si cerea unui muncitor calificat tuie unităţii partea din in tului. Aceştia sînt primii incendiu. Se poate afirma că
Vasilc Lădariu — Dobra. tuaţia în care urmaţi o altă de la o treaptă la alta în ca demnizaţia de concediu co chemaţi să vegheze asupra în prezent formaţiile civile de prevenire a incendiilor, a
Perioada cît aţi satisfăcut şcoală- Dacă cu ocazia în drul aceleiaşi categorii se fa respunzătoare perioadei ne bogăţiilor, să le apere de in de pompieri sînt, în general, formaţiilor civile de pompieri
la
miniere,
de
exploatările
stagiul militar constituie ve cheierii actului de şcolariza ce pe baza calităţilor perso lucrate din anul pentru care cendii care ar duce, inevita bine instruite, gata oricînd punîndu-se un accent deose
chime în muncă. Această pe re, s-au obligat şi părinţii nale şi a rezultatelor obţinu i s-a acordat acel concediu. bil, la distrugerea sau degra să intervină şi să înlăture bit pe extinderea şi cunoaş
rioadă nu se scade însă din dv. la plata despăgubirilor, te în producţie, cu respecta Intrucît contractul dv. de darea lor, simultan cu stagna situaţiile de pericol din ga terea acestor măsuri şi în
timpul la care v-aţi obligat în cazul în care nu se res rea următoarelor condiţii de muncă a încetat prin acor rea producţiei şi producerea leriile şi abatajele exploată schimburile doi şi trei. Prin
prin contractul de şcolarizare pectă prevederile actului res vechime minimă: de la ni dul părţilor — art. 18 din altor efecte dăunătoare eco rilor miniere. aceasta, bogăţiile adîncului
încheiat cu întreprinderea. La pectiv, vor fi obligaţi şi dîn- velul de bază la treapta I, Codul muncii — aveţi drep nomiei. In scopul coordonă Cu toate aceste măsuri, mai vor ajunge integre în circui
vechime în muncă de pînă la şii la plata acestor despăgu se cere un an, iar de la tul la indemnizaţia de con există încă unele lacune în tul valorilor noastre naţiona — Am scris un afiş mare,
5 ani, aveţi dreptul la un biri, ce reprezintă cheltuieli treapta I la treapta a II-a şi cediu pe întreg anul în curs. rii mai bune a activităţii de activitatea de apărare a avu le. ou litere de-o şchioapă. 8ă
concediu anual de odihnă le făcute cu pregătire^ profe de la treapta a II-a la treap IOAN VASILIE prevenire a incendiilor, în tului obştesc. In munca u- vadă toată lumea că In acest
plătit de 15 zile lucrătoare. sională, solidar cu dv. ta a IlI-a, minimum doi ani. VAS1LE AVRAM cadrul I.M. Hunedoara a fost nor sectoare şi chiar a unor MIHAI HOARA loo nu se fumează...
După lăsarea la vatră, veţi Ioan Chiţiba — Boholt. IVI. V. — Hunedoara. In re de la Direcţia pentru probleme înfiinţată o comisie tehnică comisii tehnice p.c.i. îşi mai ing. şef la 1. M. Hunedoara
beneficia de concediu de o- Pentru rezolvarea problemei zolvarea celor sesizate, cereţi de muncă şi ocrotiri sociale
Marginalii vorabilă a Snfrîngerii Meta mare perofrii de campioană pres). — Astăzi, cu începere la peste 60 000 de specfetorl,
BRUXELLES
13
(Ager-
lului Drobeta Tr. Severin la
care vor umple pînă la re
Motru, Ştiinţei îi mai poate de la ora 21,00 (ora Bucu- fuz tribunele stadionului, va
Pierzînd derbiul de la Ti blu, meritul de a fi mutat, surîde o şansă pentru ocu reştiului), la Bruxelles şi fi un adversar greu pentru
mişoara, echipa de rugbi alături de timişoreni, centrul parea primului loc cu con î n primul meci de baraj: ie Orăştie 0-1 Anvers se vor desfăşura se selecţionata R. F. a Germa
Ştiinţa Petroşani şi-a dimi de greutate al rugbi ului ro diţia ca Topleţul să încurce mifinalele campionatului eu niei care, în acest sezon, a
nuat mult din posibilitatea mânesc, din Capitală în pro şi pe Metalul Drobeta în ul ropean de fotbal. In vederea demonstrat o formă excelen
cuceririi titlului de campioa vincie. Ştiinţa s-a impus în tima etapă, presupunînd că O singură casă de bilete carenţă de organizare pe lîn une în teren. Rezultatul a acestor partide, pe cele două tă. Antrenorul belgian, Ray-
nă a ţării. Teoretic, prin for campionat şi în alcătuirea studenţii înving pe Minerul deschisă duminică dimineaţa gă aceea de a nu se asigura stat sub semnul incertitudi stadioane s-au făcut intense mond Goethals, a arătat că
ma sa bună, prin reuşita a- reprezentativei române prin Lupeni. la stadionul Jiul din Petro securitatea arbitrilor, care au nii pînă în minutul 00, cînd pregătiri. victoria asupra echipei Ita
supra Ştiinţei, formaţia Uni jucători ca Bucos, Dinu, Or- ★ şani nu a fost în măsură să fost nevoiţi să părăsească te s-a înscris golul buclucaş. Un La Bruxelles, echipa Un liei a dat o mare încredere
versitatea Timişoara se poate telecan, Neagu, FI. Constan Nici în acest an Mureşul satisfacă solicitările numero renul de joc prin ploaia de henţ comis de un jucător de gariei va primi replica se- jucătorilor săi. El a declarat
considera campioană, totuşi tin, Neagu, Lomotă, Moro- Deva n-a reuşit să cîştige şilor spectatori veniţi Să vadă pietriş îndreptată asupra lor la Parîngul, la circa 30 de
verdictul va fi dat de rezul mete şi alţii — valori incon dreptul de baraj pentru di partida de fotbal dintre for de un grup de suporteri în- metri de poarta proprie, un
tatele ultimelor două meciuri testabile în rugbiul nostru. vizia B. Un lucru e curios i maţiile Parîngul Lonea şi fierbîntaţl ai echipei Parîn şut la semi înălţime al lui
ce le are de susţinut în de Să păstrăm cele mai bune cum se poate ca o echipă care Dacia Orăştie — prima man gul. In fond ce vină li se a- Matache, o intervenţie defec
plasare, la Bîrlad şi Con sentimente acestei tinere şi învinge pe teren propriu cu şă a dublei întîlniri ce ur ducea arbitrilor ? Aceea că tuoasă a lui Gyarmati şi Ho- ienatul european de fotbal-
stanţa (restanţă). De fapt, de valoroase formaţii, condusă scoruri de 3, 4, 5, 6 la zero mează să desemneze echipa echipa din Lonea a pierdut pîrteanu înscrie din apropie
rezultatele respective atîrnă cu pricepere şi cu cele mai să nu fie în stare, în depla campioană a judeţului Hune întîlnirea printr-un gol pri re. Aflat tot timpul pe fază,
singura şansă ce a mai ră bune rezultate de antrenorul sare, chiar la echipe slabe, doara oare va participa la mit din poziţie de ofsaid. ţinînd cu competenţă în
mas Ştiinţei : două înfrîngeri Theodor Rădulescu. Să-i fe să scoată măcar egaluri ? barajul pentru promovarea Chiar dacă aşa s-ar fi pe mîini un joc greu, fluierînd
ale timişorenilor. licităm pe aceşti băieţi mi N. STANCIU in divizia C. A fost încă o trecut lucrurile, spectatorii prompt şi fluturînd la vre
Oricum va fi finalul, tre nunaţi. nu au dreptul să-l tragă la me cartonaşele galbene, ar
buie să recunoaştem în Şti ★ răspundere într-o asemenea bitrul hunedorean Cornel
inţa revelaţia campionatului, Pentru a doua oară conse Pop a validat golul, semna
formaţia care a dominat cutiv, echipa de fotbal Ştiin Campionatul judefean de fofbal-JUNIORI manieră pe conducătorul jo lat valabil şi de arbitrul de lecţionatel U.R.S.S., care, du că o victorie împotriva unei
competiţia, valoarea şi nive ţa Petroşani a pierdut la To- cului, pentru aceasta exis- tuşă Banto Francisc. pă părerea specialiştilor, por formaţii în mare formă, ca
lul tehnic ale jucătorilor, pleţ titlul. Obţinînd doar un Clasamente omologate tînd organe autorizate. (Men neşte favorită. Fotbaliştii so acea a R. F. a Germaniei, ar
tactica superioară de ansam egal (1-1), în conjunctura fa- ţionăm că întâlnirea a fost Returul acestei duble în vietici se află cantonaţi de însemna o reabilitare totală
urmărită şl de observatorul tîlniri se va disputa joi du- două zile în localitatea Ma- pe plan internaţional a fot
SERIA VALEA JIULUI federal Cornel Drăguşin, ve pă-amiază pe stadionul „Ce- linos. Antrenorul echipei so balului belgian. Cunoscutul
Helmut
1. Minerul Vulcan
„Gupa României“ — ediţia 2. Parîngul Lonea 20 13 5 2 65-20 31 nit pentru partida dintre di ’tate" din Deva. Deşi echipa vietice, Ponomarov, a decla antrenor a vest-german ziariştilor,
lui Emil Ciurdărescu are a-
vizionarele A, Jiul şi F. C.
rat ziariştilor că echipa sa va
20 13 4 3 49-23 30
Schoon
declarat
3. Minerul Aninoasa 20 11 4 5 51-28 26 Argeş). Subliniem totuşi po vantajul victoriei din primul juca diferit de maniera în cu ocazia ultimului antrena
Duminică s-a desfăşurat e- reşului : Unirea Zam — E- 4. Preparatorul Lupeni 20 9 4 7 47-31 22 ziţia obiectivă a conducăto meci şi, de data aceasta, şi care a evoluat în jocul ami ment, următoarele : „Dacă
tapa a II-a a fazei judeţene nergia Deva 3—0 (neprezen- 5. Gloria Haţeg 20 9 4 7 43-44 22 rilor echipei Parîngul, de li al terenului, partida este des cal de la München, în com jucătorii mei vor manifesta
din cadrul ediţiei 1972—1973 tare) ; Viitorul Valea Brad 6. Streiul Baru 20 8 5 7 41-35 21 niştire a atmosferei încinse, chisă oricărui rezultat. A- pania R. F. a Germaniei. El aceeaşi vervă ca în partide
a „Cupei României“, înregis- — Dacia Deva 3—0 ; F.C. O- 7. Minerul Uricani 20 9 3 8 44-48 21 în opoziţie cu neputinţa oa tragem atenţia C.J.E.F.S. De nu a făcut pronosticuri, însă le susţinute în compania An
trîndu-se următoarele rezul răştie — Victoria Dobra 8. Utilajul Petroşani 20 6 5 9 30-33 17 menilor de ordine şi a ce va privind luarea tuturor a precizat că echipa va juca gliei şi U.R.S.S., aturici, fără
tate _ Serja Valea Jiului : Re 10—1 ; Viitorul Peştişu Ma 9. Constructorul Lupeni 20 6 1 13 19-45 13 lor doi lucrători de miliţie măsurilor organizatorice ne ofensiv. La rîndul său, an îndoială, ei se vor califica
colta Unirea — Gloria Haţeg re — Voinţa Ilia 5—1 ; Spor 10. Preparatorul Petrila 20 4 2 14 28-55 10 oare în loc să calmeze spiri cesare. trenorul echipei maghiare, în finală“. Schoon a arătat
0—5 ; Răsăritul Rîu de Mori tul studenţesc Hunedoara — 11. Energia Paroşeni 20 3 1 16 18-71 7 tele, mal tare le-au incitat. Au evoluat echipele: Pa Rudolf Illovski, a declarat că din echipă nu vor lipsi
— Minerul Vulcan 2—0 ; Ji Aurul Certej 3—3 ; Streiul Dar să revenim la desfă rîngul : Duck — Lupa, Gyar că elevii săi au un moral ri Maier, Beckenbauer, Vogt,
ul II Petroşani — Utilajul Baru — I.G.C.L. Hunedoara SERIA VALEA MUREŞULUI şurarea partidei, care a fost mati, Sereş, Vlad — Marton, dicat. Tehnicianul maghiar a Muller, Netzer şi alte vede
Petroşani 2—6 ; Preparatorul 5—1 ; Minerul Teliuc — 1. Corvlnul II Hunedoara 16 13 1 2 54-15 27 de un nivel mediocru, toc BucSi — Cigmăian, Ciocoiu, confirmat însă că meciul es te ale fotbalului vest-german.
Lupeni — Minerul Aninoasa Constructorul Hunedoara 1— 2. Dacia Orăştie 16 11 3 2 59-24 25 mai datorită mizei mari, fie Baky, David. Dacia : Stoica te dificil. Aceasta pentru că întîlnirea va fi condusă de
3—0 ; Minerul Lupeni — Mi 2 ; Minerul Ghelar — Prepa 3. Energia Deva 16 11 3 2 49-19 25 care echipă fiind interesată — Albu, Andea, Ciurariu, mai întotdeauna echipa so Mullon (Scoţia).
nerul Uricani 3—0 ; Energia ratorul Teliuc. 3—0 ; C.F.R. 4. Liceul sportiv Deva 16 9 1 6 39-30 19 mal mult de obţinerea punc Ambruş — Sava, Palincaş — vietică a dovedit că ştie să Echipele învingătoare se
Paroşeni — Preparatorul Pe Simeria — Dacia Orăştie 5. Aurul Certej 16 7 1 8 34-40 15 telor şi mai puţin de presta Celenti, Hopîrteanu, Mata joace bine în compania fot vor întîlni la 18 iunie, la
trila 3—0 (toate trei învingă 1—3. 6. Voinţa Ilia 16 6 1 9 19-36 13 rea unui fotbal frumos. Cele che, Iordache. Au mai evo baliştilor echipei Ungariei. Bruxelles, în timp ce echi
toarele au cîştigat prin ne- Turul al doilea se va des 7. Prefabricate Cristur 16 4 1 11 22-43 9 două echipe sînt de valori a- luat Drăguşan şi Nylaş (la Jocul va fi arbitrat de Glöck
prezentarea partenerilor); făşura între 15—25 iunie a.c., 8. Preparatorul Teliuc 16 2 2 12 16-52 6 propiate, Dacia posedînd, du Parîngul), Cătană şi Varejan ner (R. D. Germană). pele învinse vor juca pentru
C.F.R. Petroşani — Parîngul echipele cîştigătoare în pri 9. Victoria Dobra 16 2 1 13 8-41 5 pă opinia noastră, un plus (la Dacia). La Anvers, echipa Belgiei, locurile 3-4, sîmbătă 17 iu
Lonea 1—3. Seria Valea Mu mul tur fiind organizatoare. de tehnicitate şi de clarvizi- DUMITRU GHEONEA susţinută de un public cifrat nie la Liege.