Page 5 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 5

Proletari din toate tarile, uni|i-văi
                                                                                                                                                                                                           MESAJUL



                                                                                                                                                                                                      preşedintelui Consiliului de Stat

                                                                                                                                                                                                      al Republicii Socialiste România, _

                                                                                                                                                                                                   Nicolae Ceauşescu, adresat Adunării
                                                                                                                                                                                                      reprezentanţilor opiniei publice

                                                                                                                                                                                                       pentru securitate şi cooperare

                                                                                                                                                                                                          europeană de la Bruxelles

                                                                                                                                                                                                 Inii  este  deosebit  de  plăcut   viaţa   internaţională,   hotărîtă
                                                                                                                                                                                               ca,  in  numele  Consiliului  de   să-şi  aducă  întreaga  sa  con­
                                                                                                                                                                                               Stat   al   Republicii   Socialiste   tribuţie   la   cauza   securităţii
                                                                                                                                                                                               România  şi  al  meu  personal,   pe  continent,  la  pregătirea  şl
                                                                                                                                                                                               să  vă  adresez  un  salut  cor­  ţinerea   într-un   timp   cît   mai
                                                                                                                                                                                               dial   dumneavoastră,   partici­  scurt   a   conferinţei   general-
                                                                                                                                                                                               panţilor   la   Adunarea   repre­  europene   consacrată   acestui
                                                                                                                                                                                               zentanţilor   opiniei   publice   scop.
                                                                                                                                                                                               pentru   securitate   şi   coopera­  Poporul  român  se  adresea­
                                                                                                                                                                                               re europeană.                  ză   tuturor   popoarelor   euro­
        ANUL XXIV Nr. 5 411                                                      VINERI 2 IUNIE 1972                                                                4 PAGINI - 30 BANI           Adunarea      dumneavoastră   pene  să  acţioneze  cu  hotărîre
                                                                                                                                                                                               se   desfăşoară   în   condiţiile   pentru  a  se  trece  la  pregăti­
                                                                                                                                                                                               cind  în  întreaga  lume  se  a-   rea   conferinţei   gencral-euro-
                                                                                                                                                                                               firmă  tot  mai  puternic  voin­  pene,   cu   participarea   tuturor
                                                                                                                                                                                               ţa  popoarelor  de  a  munci  şi   statelor   interesate,   care   să
                                                                                                                                                                                               crea  într-un  climat  de  liniş­  deschidă   calea   soluţionării
                                                                                                                                                                                               te  şi  pace,  cînd  idcca  trans­  problemelor   păcii,   colaboră­
                                                                                                                                                                                          \    formării  Europei  într-un  con­  rii   şi   securităţii   în   Europa,
                                                                                                                                                                                                                                                    naţiuni
                                                                                                                                                                                                                      bunei
                                                                                                                                                                                          l    tinent   al   şi   colaborării,   întru­  să   asigure   să  fiecărei   dezvolte
                                                                                                                                                                                                                              posibilitatea
                                                                                                                                                                                                                                              se
                                                                                                                                                                                               înţelegeri
                                                                                                                                                                                                            securităţii
                                                                                                                                                                                          \    neşte   adeziunea   celor   mai   de  sine  stătător,  potrivit  pro­
                                                                                                                                                                                          l    largi  cercuri  ale  opiniei  pu­  priei   voinţe.   Toate   popoare­
                                                                                                                                                                                                                                              participe,
                                                                                                                                                                                                                                          să
                                                                                                                                                                                                                                                       în
                                                                                                                                                                                          \    blice,   inipunîndu-se   ca   un   le   europene   deplină   egalitate,
                                                                                                                                                                                                        major,
                                                                                                                                                                                               deziderat
                                                                                                                                                                                                               realizabil,
                                                                                                                                                                                                                        al
                                                                                                                                                                                                                              condiţii
                                                                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                          s    zilelor   noastre.   Popoarele   din   la   înfăptuirea   pe   continen­
                                                                                                                                                                                               Europa  —  pe  al  cărei  pă-   tul  unde  trăiesc  a  unor  re­
                                                                                                                                                                                          \
                                         INSUFLEŢITOAREA DEVIZA                                                                                                                           \    mînt  s-au  creat  minunate  va­  laţii  noi,  de  prietenie,  înţele­
                                                                                                                                                                                                                                       colaborare,
                                                                                                                                                                                                                                                       să
                                                                                                                                                                                                                                    şi
                                                                                                                                                                                               lori  ale  tezaurului  de  civili­
                                                                                                                                                                                                                              gere
                                                                                                                                                                                                                                                  care
                                                                                                                                                                                                                                                     libe­
                                                                                                                                                                                                                                                 lor
                                                                                                                                                                                                                              permită
                                                                                                                                                                                                                                      dezvoltarea
                                                                                                                                                                                          \    zaţie  al  omenirii,  dar  care  a   ră  şi  suverană  pe  calea  pro­
                                                                                                                                                                                                                  distrugeri,
                                                                                                                                                                                               şi
                                                                                                                                                                                                            atîtea
                                                                                                                                                                                                   cunoscut
                                                                                                                                                                                          \    suferinţe  şi  vărsări  de  sînge   gresului.
                                                                                                                                                                                                                                In
                           A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE                                                                                                                                  \    —  devin  tot  mai  conştiente   publică   zilele   devenit   o   opinia
                                                                                                                                                                                                                                           noastre,
                                                                                                                                                                                                                                      a
                                                                                                                                                                                                                                                    uriaşă
                                                                                                                                                                                               de  necesitatea  edificării  în  a-
                                                                                                                                                                                          \
                                                                                                                                                                                          s    ceastă  parte  a  lumii  a  unui   forţă  —  şi  cu  cît  mai  puter­
                                                                                                                                                                                                                              nic  se  va  auzi  glasul  ei,  cu
                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                                                                   securitate,
                                                                                                                                                                                               sistem
                                                                                                                                                                                                       trainic
                                                                                                                                                                                               care  să  ofere  tuturor  naţiu­  cît  mai  ferm  se  va  manifesta
                                                                                                                                                                                          \    nilor   europene   garanţia   că   hotărîrea   de   pace  tuturor  conlu­
                                                                                                                                                                                                                                                şi
              CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN!                                                                                                                                               \    dăpost  de  orice  acte  de  agre­  poarelor  de  pe  continent,  cu
                                                                                                                                                                                                                              crare
                                                                                                                                                                                               se  vor  putea  dezvolta  la  a-
                                                                                                                                                                                                                                    paşnică
                                                                                                                                                                                                                                                      po­
                                                                                                                                                                                                                                           a
                                                                                                                                                                                          \
                                                                                                                                                                                               siune,  de  imixtiuni  în  trebu­
                                                                                                                                                                                                                              atit  mai  grabnic  îşi  va  găsi
                                                                                                                                                                                               rile  lor  interne,  că  vor  pu­
                                                                                                                                                                                          \
                                                                                                                                                                                               tea   colabora   nestingherit   în­  împlinire   ţelul   securităţii   eu­
                                                                                                                                                                                                                              ropene.  Avem  convingerea  că
                                                                                                                                                                                          \    tre  ele,  în  condiţii  de  deplină   acţionînd   în   comun   —   pe
                                                                                                                                                                Conştiincioase,   pline   de   res­
                                                                                                                                                              ponsabilitate   şi   dăruire   în   \  egalitate.               deasupra  deosebirilor  de  con­
                                                                                                                                                              muncă,   muncitoarele   de   la    Statornicirea   unui   aseme­  cepţii   politice,   filozofice   sau
                                                                                                                                                              „Vidra“   Orăştie   şi-au   ampli­  \  nea  climat  este  nemijlocit  le­  religioase  —  toţi  oamenii  de
                                                                                                                                                              ficat   eforturile   pentru   a   cin­  s
                                                                                                                                                              sti   Conferinţa   Naţională   a   gată   de   eforturile   tuturor   bună   credinţă,   toate   curente­
                                                                                                                                                              partidului   cu   fapte   deosebite.   popoarelor   europene,   ale   în­  le,   organizaţiile   democratice,
                                                                                                                                                              Una   dintre   aceste   muncitoa­                               diferitele   mişcări   sociale,   toţi
                                                                                                                                                                                                                        pe
                                                                                                                                                              re,   Hortenzia   lonuţ,   este   sur­  \  tregii   opinii   publice   de   re­  reprezentanţii   opiniei   publi­
                                                                                                                                                                                                               aşezarea
                                                                                                                                                                                                        pentru
                                                                                                                                                                                               continent
                                                                                                                     istria de aur“                           prinsă   în   momentul  creatoare   în­  \ \  laţiilor  pe  dintre   state   pe   baze   ce  vor  putea  influenţa  pozi­
                                                                                                                                                                               cind
                                                                                                                                                              treaga
                                                                                                                                                                                    are
                                                                                                                                                                        forţă
                                                                                                                                                                    ei
                                                                                                                                                              un singur obiectiv: calitatea.
                                                                                                                                                                                                                                          evenimentelor
                                                                                                                                                                                                                                                       po
                                                                                                                                                                                                                                  Cursul
                                                                                                                                                                                                                    riguroa­
                                                                                                                                                                                                         respectarea
                                                                                                                                                                                               noi,
                                                                                                                                                                                                                              tiv
                                                                                                                                                                                          ţ    să   a   principiilor   independen­  continentul   nostru,   contribu­
                                                                                                    In  cele  trei  ore  de  lucru  în   obţinută   de   echipa   lui   Ioan              t    ţei   şi   suveranităţii   naţionale,   ind   la   instaurarea   păcii   şi
                                                                                                  care  s-au  ridicat  pereţii  des­  Bozeşan,  tot  de  la  I.C.S.  Hu­  In  ciuda  meseriei  lor  cu   deplinei   egalităţi   în   drep­  securităţii în Europa.
                                                                                                  părţitori   la   6   apartamente,   nedoara,   iar   „Mistria   de   esenţe...   silvice,   dulgherii   turi,   neamestecului   în   trebu­  Dorind  succes  deplin  lucră­
                                                                                                   brigăzile  de  tineri  zidari  de   bronz"   a   revenit   echipei   au   fost   primii   muncitori   i  rile  interne  şi  avantajului  re­  rilor   reuniunii   dumneavoas­
                                                                                                  la  şantierul  4  al  I.C.S.  Hu­  conduse  de  Ioan  Marchiş  de   care  au  păşit  pe  şantierul   ciproc,  pe  renunţarea  la  fo­  tră,   îmi   exprim   speranţa   că
                                                                                                  nedoara,   şantierul   nr.   1   şi   la  şantierul  I  al  T.C.  Deva.   furnalului  nr.  9  din  incin­  \  losirea  forţei  sau  la  amenin­  ca  se  va  înscrie  ca  o  contri­
                                                                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                                                                                              la
                                                                                                                                                                                                                                                  eforturi­
                                                                                                                                                                                                                                        seamă
                                                                                                  ..Valea  Jiului"  ale  T.C.  De­  Şi  alte  „echipaje"  au  obţinut   ta   combinatului   hunedo-   \  ţarea   cu   forţa   în   raporturile   buţie   consacrate   pregătirii   şl
                                                                                                                                                                                               interstatale.
                                                                                                                                                                                                                              le
                                                                                                  va,  munca  n-a  contenit  o  cli­  premii.   De   exemplu   pentru   rean.   Conform   proiectelor,   \  Consecventă   politicii   sale   ţinerii   conferinţei   gcneral-eu-
                                                                                                  pă.   Se   dădea   bătălia   pentru   lucrări   de   calitate   deose­  s-au   făcut   măsurătorile   şi   de  pace  şi  colaborare  cu  toa­  ropene,   la   cauza   înţelegerii,
                                                                                                                                                              s-a   stabilit   unde   să   fie   i  te   popoarele   lumii,   România   colaborării   şl   securităţii   în
                                                                                                  cîştigarea   „Mistriei   de   aur",   bită   au   fost   premiate   echi­
                                                                                                                                                              lovit   pămîntul   cu   cazma­   militează   activ   pentru   pro­  Europa,   Ia   asigurarea   păcii
                                                                                                  tradiţional   premiu   ce   se   a-   pele   conduse   de   Gheorghe   ua,   pentru   turnarea   fun­  t  movarea acestor principii în  în lume.
                                                                                                  cordă   celor   mai   destoinici   Tugneanu   de   la   I.C.S.H.,   daţiei.
                                                                                                   zidari   aflaţi   în   faza   jude­  Gheorghe   Cojocaru,   de   la   De   la   primele   măsură­
                                                                                                  ţeană   a   Olimpiadei   tinerilor   şantierul  I  al  T.C.  Deva  şi   tori  a  trecut  vreme...  Azi   \
                                                                                                                                                              dulgherii   îşi   concentrează   Mobilizare  susţinută  la
                                                                                                  constructori.                Constantin  Vulpoi,  .de  la  şan­
                                                                                                                                                              eforturile în diverse punc-
                                                                                                    „Bătălia"   se   concretizează   tierul   Petroşani.   La   încheie­                  \
                                                                                                  într-un record :   depăşirea  rea   concursului   —   ca­                               l      efectuarea praşilelor
                                                                                                                               re  a   1   atins  un  nivel  in­
                                                                                                   normei   (volum   de   zidit   în                           Oomeni care scriu
                                                                                                                               contestabil   superior   fa­                               l
                                                                                                   unitatea  de  timp)  cu  82  mp.   ţă   de   anii   precedenţi   —                            Cooperativele   agricole   din   crarea  amintită  să  fie  termi­
                                                                                                   Locul.   I   şi   cîştigătoare   a  participanţii   declară   entuzias­  epopeea unui       raza  oraşului  Călan  au  ocu­  nată  şi  în  celelalte  coopera­
                                                                                                                                                                                               pată   cu   culturi   prăşitoare   o   tive   agricole.   Cooperatorii   şi
                                                                                                  trofeului  „Mistria  de  aur“  l-a  maţi   :   ,.Recordurile   noastre                       suprafaţă  de  peste  560  hec­  mecanizatorii   au   colaborat
                                                                                                  obţinut   echipa   condusă   de   le-am   închinat   apropiatei   colos siderurgic           tare.  In  vederea  obţinerii  u-   fructuos,   fiecare   cunoscînd
             Intr-un timp scurt, echipa fierarii lui-l>etonist Costică Moroşan a montat trei sferturi din   Iosif   Bor'dy   de   la   şantierul   Conferinţe   Naţionale   a   par­      t    nor   recolte   superioare,   care   că   este   retribuit   în   funcţie
             metalice la Centrala termoelectricii III — importantă anexă a furnalului nr. 9 din
             munistul Costică Moroşan — primul din stinsa — este un exemplu viu de                 IV   al   I.C.S.   Hunedoara.   tidului   şi   celei   de-a   25-a   Constructorul comu­  l  să   asigure   îndeplinirea   an­  de  munca  depusă  şi  de  re­
             1951, de cind lucrează la I.C.S. Hunedoara, nu a avut nici o absenţă nemotivată!                                                                                                  gajamentelor   asumate   în    zultatele   obţinute   în   produc­
                                                                                                   „Mistria de argint" a fost  aniversări a Republicii".                                  \
                                                                                                                                                               nist Francisc Laszio            întrecere,   cooperatorii   şi   me­  ţie.
                                                                                                                                                                                               canizatorii   acordă   o   deosebi­  Organizaţiile   de   partid   din'
           Record în muncă şi., modestie                                                                                                                         de pe şantierul          t    tă   grijă   efectuării   în   bune   cooperativele   agricole   au   în
                                                                       Simfonia hărniciei străbate munţii                                                        noului fumai de               condiţii  a  lucrărilor  de  între­  permanenţă   în   centrul   aten­
                                                                                                                                                                                                                              ţiei
                                                                                                                                                                                                                  sistemului
                                                                                                                                                                                                                                    rezolvarea
                                                                                                                                                                                                                                                problemelor
                                                                                                                                                                                                       Aplicarea
                                                                                                                                                                                               ţinere.
                                                                                                                                                                                          \    de  retribuire  a  muncii  în  a-   care   privesc   soarta   recoltei,
                     Oamenii aşteptau cuvîntul                         La  această  rubrică,  în  ca­  celeaşi.  N-au  mai  rămas  a-   Herban   şi   Mihăilă   Vapit   1000 mc de ia          cord  global  a  creat  un  cli­  acţiunile  politice  şi  organiza­
                                                                      re  consemnăm  zi  de  zi  mi­  celeaşi   chiar   din   momentul   sînt  oamenii  noştri  cei  mai                  \    mat   favorabil   de   participare   torice   pe   care   le   întreprind
                                                                      nunatele   succese   dobîndite   comunicării.   Din   acel   mo­  de nădejde“.                                           masivă la prăşit.              vizînd   concentrarea   eforturi­
                      lui Constantin Grădinaru                        de  către  colectivele  de  mun­  ment   cresc   într-una.   Anga­  Imediat   după   apariţia   în   Hunedoara-exemplu   \  Grăitoare   în   această   pri­  lor   tuturor   cooperatorilor   la
                                                                      că  ale  judeţului  în  cinstea   jamentul  a  rămas  cel  ros­  presă   a   comunicatului   prin   de abnegaţie    \    vinţă   sînt   rezultatele   înre­  întreţinerea   culturilor.   De   a-
                                                                      apropiatei   Conferinţe   Na­  tit   de   directorul   unităţii.   care   se   anunţa   convocarea                       gistrate   la   întreţinerea   cul­  semenea,   conducerile   coopera­
            Constantin  Grădinarii,  mi­  integrează  organic  în  rezul­  ţionale   a   partidului,   notam   Numai  că  el  a  cuprins  în­                                             \    turilor.  Astfel,  pînă  ieri,  pri­
          ner  şef  de  brigadă  la  E.M.   tatele   de   prestigiu   obţinute   mai  zilele  trecute  :  „Fores­  tregul   colectiv   de   muncă,   Conferinţei   Naţionale   a   şi pasiune In  \  ma  praşilă  mecanică  s-a  fă­  tivelor  agricole  nu  s-au  mul­
          Uricani,  nu  a  luat  cuvîntul   de  harnicul  colectiv  al  a-   tierii  de  la  U.E.I.L.  Orăştie   de  la  şefii  de  sectoare  şi   partidului,  cei  70  de  comu­  muncă  )   cut  pe  mai  mult  de  430  hec­  ţumit   doar   să   repartizeze
                                                                                                                                                                                                                                                       o-
                                                                                                                              nişti  ce  muncesc  la  secto­
                                                                                                                                                                                                                              cooperatorilor
                                                                                                                                                                                                                                            suprafeţele
          in   adunarea   activului   de   cestei   mine  care,  lună  de   au   produs   peste   sarcinile   brigăzi,   la   fasonatorii   me­  rul   Grădişte   s-au   consfă-               tare  din  cele  492  ha  cultiva­  cupate  cu  diferite  culturi,  ci
          partid.  Comuniştii  se  aştep­  lună,   săptămină   de   săptă-   planificate   184   mc   cheres­  canici,  de  la  tractorişti,  la   tuît,   au   stabilit   noi   para­    \    te   cu   porumb.   In   ceea  ce
                                                                                                                                                                                                                              au
          tau  să-l  ia  şi  să  spună  doar   mînă,   cu   mici   incertitudini   tea,  2  517  mc  buşteni,  483   funicularişti   şi   mecanici   de   metri   pentru   desfăşurarea   s    priveşte   praşila   I   manuală,   ruia   pretins   şi   pretind   fiecă­
                                                                                                                                                                                                                                         îndeplinească
                                                                                                                                                                                                                                   să-şi
                                                                                                                                                                                                                                                     sar­
          atit:   Ieri   am   realizat   o   datorită  unor  greutăţi   obi­  mc  lemn  de  mină,  53  mc   întreţinere.      întrecerii   care   a   cuprins   te  de  lucru  de  pe  supra­  lucrarea   s-a   realizat   pe   a-
          înaintare   de   5   metri   pe   ective,   şi-a   realizat   ritmic   lemn   pentru   celuloză,   în­  Urcăm   cu   drezina   spre   ţara,   întrecere   care,   acolo,   faţa  de  construcţie  a  fur­  \  proape   350   hectara   Culturile   cinile   ce-i   revin   privind   e-
                                                                                                                                                                                                                              xecutarea  la  timp  şi  de  ca­
          schimb,   iar   angajamentul   sarcinile de plan.           semnate   cantităţi   de   lemn   sectorul  de  exploatare  Gră­  în   munţi,,   străbate   aseme­  nalului   şi   anexelor   sale.   \  de   cartofi   şi   sfeclă   furajeră   litate a lucrărilor agricole.
          brigăzii   noastre   in   întîm-   Constantin   Grădinara   a   pentru  P.F.L.,  P.A.L.,  man­  dişte.  Inginerul  şef  al  uni­  nea   unei   neîntrerupte   şi   Ii   găseşti   peste   tot,   ori­  \  au  fost  prăşite  de  cîte  două
                                                                                                                                                                                                                                           ocuparea
                                                                                                                                                                                                                                                     unui
                                                                                                                                                                                                                               Urmărind
          pinarea   Conferinţei   Naţio­  dovedit,   cu   toate   prilejuri­  gal  etc.".  Sub  aceste  cifre,   tăţii,   Ioan   Năpar,   care   ne   fermecătoare   simfonii   închi­  unde e nevoie de ei.  ori pe întreaga suprafaţă.  loc  cît  mai  bun  în  întrecere,
          nale  a  partidului  este  de  a   le,  o  calitate:  modestia  ca­  într-o   singură   frază,   direc­  însoţeşte,   ne   explică:   „De   nate   patriei,   partidului   co­  Ne-am  apropiat  de  cîţiva   \  Dintre   unităţi,   se   detaşea­  cooperatorii   şi   mecanizatorii
          obţine   o   înaintare   de   cel   re  caracterizează  pe  imen­  torul   unităţii,   ing.   Nicolae   la   şeful   sectorului,   Ioachim   munist.   Ritmul   pornirii   la   dulgheri   care   lucrează   la   \  ză   cooperativele   agricole   din
                                                                                                                                                                                                                                                   coope­
                                                                                                                                                                                                                                           agricole
                                                                                                                                                                                                                              din
                                                                                                                                                                                                                                  unităţile
          puţin   160—170   metri   pe   sa   majoritate   a   comunişti­  Todor,   arăta:   „Sub   îndru­  Dănilă,   şi   pînă   la   ultimul   vale   a   vagoanelor   încărca­  staţia  de  pompe  şi  conexi­  Nădăştia   de   Jos,   Strei   şi   ratiste  aflate  în  raza  oraşului
          lună  la  un  profil  de  12   lor.  Şi-a  zis,  poate,  omul:   marea   organizaţiei   de   par­  muncitor,   colectivul   de   aici   te  cu  buşteni  este  mai  sa­  uni  şi  am  prins  vorbă  cu   \  Streisîngeorgiu,   unde   s-a   în­
          metri pătraţi. ,              lasă   să   vorbească   faptele.   tid,   activitatea   noastră   va   munceşte   bine.   Se   prezintă   cadat,  la  fiecare  parchet  şi   unul  dintre  ei.  Zgîrcit  om   \  cheiat   prima   praşilă   mecani­  Călan  îşi  sporesc  eforturile  Ia
                                                                                                                                                                                                                                                    acesta
                                                                                                                                                                                                                              întreţinerea
                                                                                                                                                                                                                                         culturilor,
            —  Păcat  că  nu  a  vorbit   Şi ele vorbesc.             cunoaşte   noi    impulsuri.   lună   de   lună   cu   frumoase   punct   de   lucru   comuniştii   la   cuvinte   !   Intre   două   \  că   şi   manuală   la   porumb.   fiind  unul  din  suporturile'  de
          despre   această   realizare   —  Sînt  mulţi  oameni  de   Sîntem  ferm  hotărîţi  să  în-   realizări   peste   indicatorii   au  imprimat  mai  mult  spor   scînduri   aşezate   pentru   Există   create   condiţii   ca,   nădejde   ale   finalizării   an­
          deosebită,   un   record   care   la  noi,  marea  majoritate  a   tîmpinăm   cu   rezultate   deo­  planificaţi.   Şefii   de   briga­  şi  rodnicie  muncii,  noi  di­  cofrajul   în   care   va   fi   \  printr-o   mobilizare   susţinută,   gajamentelor   asumate   în   în-,
                                                                                                                                                                     betonul
                                                                                                                                                                                    pe­
          nu   poale   fi   egalat   uşor,                            sebite   evenimentul   de   pro­  dă   Gheorghe   Voican,   Petru   mensiuni  calitative  şi  -  can­  turnat   staţiei,   pentru   ne-a   \  în următoarele 2—3 zile lu-  trecere.
                                                                                                                                                              reţii
                                                                                                                                                                             abia
          spunea  un  vechi  miner  din   comuniştilor,   cărora   nu   le   funde   semnificaţii   pentru   Popa,  Gheorghe  Teşa,  trac­  titative.         spus  cum  îl  cheamă  :  An­  \
                                                                                             noi
                                                                      întreaga
                                                                               ţară,
                                                                                     pentru
          Uricani.                     place  să  se  audă  vorbind   toţi,  eveniment  ce  se  chea­  toriştii  Ion  Ciolocoi  şi  Pe­  Dincolo,  peste  apa  Mure­  drei  Fogoroş.  Aflăm  de  la
                                                                                                  tru
                                                                                                                        me-
                                                                                                              fasonatorii
                                                                                                      Oancea,
            —  Rămîne  o  realizare  a-   şi  care,  cind  totuşi  împre­  mă   Conferinţa   Naţională   a  .  canici  Mihai  Nasta  şi.  Gheor­  şului,   la   sectorul   Orăştie,   alţii   că   Fogoroş   lucrează   \  In pagina a ll-a
                                                                                                                              muncesc  oameni  la  fel  de
          nonimă,  miine  poate  o  de­  jurările ii obligă să o facă,  partidului".              ghe  Năsui,  funiculariştii  Va-   destoinici,   hotărîţi   să   în­  la   asemenea   construcţii   de   \
          păşesc  alţii  —  a  adăugat                                  Cîteva   cifre   laconice,   cî-   sile   Botiş   şi   Iosif   Paşca,   scrie   noi   fapte   de   aleasă   la  vîrsta  de  17  .  ani.  ’  Şi  o   \
          un alt miner.                                     I. M.     teva   cuvinte   ce   alcătuiesc   Virgil  Olaru,  şeful  atelieru­  GH. I. NEGREA               MARIN NEGOIŢA                  Concentrarea eforturilor la obiectivele
            Nu,   această   merituoasă                                fraza   unui   angajament.  As­  lui   mecanic   de   întreţinere,                                                  \             importante, scurtarea termenelor
          faptă   minerească   nu   se                                tăzi cifrele nu mai sînt a-  maiştrii forestieri Mihăilă  (Continuare in pag. a 2-a)    (Continuare in pag. a 2-a)  \
          pierde în anonimat: ea se     (Continuare in pag. a 2-a)                                                                                                                        \            de execuţie, calitatea, gospodărirea
                                                                                                                                                                                          \                  judicioasă a materialelor
       O TEMA PENTRU- UN DECENIU:                                                                                                Adică  voi  şti  să  pun  pe  no­
                                                                                                                                 te  şi  să  scriu  şi  textul  unui
                                                                                                                                 program  artistic  care  să  lu­
                                                                                                                                          sufletul
                                                                                                                                 mineze
                                                                                                                                                   localnicilor,
                         „Cu ce am contribuit  la  înflorirea                                                                    voi  şti  să  le  vorbesc  despre
                                                                                                                                              ştiinţei,
                                                                                                                                                       despre
                                                                                                                                 adevărurile
                                 scumpei noastre patrii V                                                                        înţelepciunea   politicii   noas­
                                                                                                                                 tre.
                                                                                                                                   —  Vedeţi,  noi  ştim  că  tre­
                                                                                                                                 buie  să  fim  folositori  satu­
         Nu   cred   să   fi   întâlnit   căli.   Promoţia   de   educatori   pentru   acasă:   „Cu   ce   am   tema dată, a . mărturisit:  lui  —  îşi  exprimă  convinge­
       vreodată  o  temă  dată  „pen­  ai  anului  •  25  —  anul  aniver­  contribuit   la  înflorirea  scum­  —  Prin  fapte.  Ca  să  poată   rea   Eva   Horvath,   din   anul
       tru   acasă"   mai   bogată   în   sar   al   Republicii.   Participau   pei  noastre  patrii  ?".  Aveţi-   vorbi  ele  despre  mine.  Ve­  V  B  învăţători.  Munca  poli-
       conţinut,   mai   încărcată   de   la   ultimele   ore   de   di-   la   îndemînă   10   ani   pentru   deţi,  eu  sînt  legat  cu  întrea­  tică-ideologică,   activitatea
       frumuseţe,   de   răspundere   şi   rigenţie.  La  anul  V  A  în­  a  o  pregăti,  •  pentru  a  vă  pre­  ga  mea  fiinţă  de  satul  natal   cultural-artistică   sînt   atri­
       de  îndemn  ca  cea  de  la  ora   văţători, o absolventă ţinu  găti. Aştept încă de pe acum.  —  Sarmizegetusa.  Doresc  din   bute   de   care   învăţătorul   e
       educativă   a   anului   V   A                                                              adîncul  inimii  să  mă  întorc   legat  prin  însăşi  formaţia  sa
       învăţători   de   la   Liceul   pe­                                                         acolo,   ca   dascăl.   învăţătoarea   şi,  deci,  are  obligaţia  să  le
                                                                                                                                                  că
                                                                                                                                                      nu
                                                                                                                                                          ne
                                                                                                                                 dovedească.
                                                                                                                                            Ştim
       dagogic  din  Deva.  Era  în  zi­    185 de viitori învăfătorl şi educatoare                mea  —  care  mi-a  fost  pri­  vor   ocoli   greutăţile,   inerente
       ua   cînd   absolvenţii   acestui                                                           mul  învăţător  —  mă  aşteap­
       liceu   —   învăţători   şi   edu­  întîmpină cu optimism confruntarea cu viaja             tă  să-i  fiu...  coleg.  Dar  chiar   dealtfel   oricărui   început,
       catori  —  trăiau  intens  nos­                                                             de  nu  voi  fi  repartizat  aco­  dar  sîntem  pregătiţi  cu  op­
                                                                                                                                          vîrstei,
                                                                                                                                                     încrede­
                                                                                                                                 timismul
                                                                                                                                                 cu
       talgia   despărţirii   de   şcoală,                                                         lo,  ştiu  că  voi  merge  la  ca­
       dar  şi  emoţia  şi  bucuria  pă­  să   amintească   dirigintei   Eu­  cu   emoţie   şi   cu   încredere,   tedră   undeva,   într-un   sat.   re  în  capacitatea,  în  puterea,
                                                                                                                                 în  dragostea  noastră  de  mun­
       şirii  lor  în  viaţă.  Era  clipa   genia Rusu :            răspunsul vostru.              M-am  pregătit  şi  mă  voi  pre­  că  să  le  învingem.  Doar  am
       cind   acordurile   vigurosului   —   Ştiţi,  aceasta  este  cea   Se  poate,  oare,  o  mai  fru­  găti   continuu   pentru   aceas­  crescut   la   flacăra   dragostei
        salut   al   tinereţii   plenare   —   de-a  161-a  oră  educativă  pe   moasă   şi   mobilizatoare   temă   tă  misiune.  Da,  misiune  !  U-   faţă de oameni.
       Gaudeamus  —  răsuna  maies­   care   o   facem   cu   dumnea­  dată  acelor  tineri  care  acum   na  din  cele  mai  nobile.  Eu   încrederea   despre   care   ne
        tuos   în   sălile   de   cla­  voastră...                  păşesc   în   viaţă,   celor   ca­  aşa  o  văd,  aşa  o  simt.  Mă   vorbea  Eva  Horvath  am  în-
        se   împrospătate   de   par­   —  Dar  ne  vom  întîlni,  dra­  re  şi-au  ales  nobila,  preţioa­  voi  dărui  ei  cu  toată  pute­  tîlnit-o   la   toţi   absolvenţii
        fumul   şi   policromia   flo­  gii  mei,  la  cea  de-a  162-a   sa  sarcină  de  a  educa  vlăs­  rea   şi   priceperea   mea.   Aş   intervievaţi   în   acea   zi   de
        rilor,   cînd   185   de   tineri   oră  educativă,  în  ultima  săp-   tarele  de  mîine  ale  societă­  vrea  să  se  simtă  în  sat  c-a   sfîrşit şi început ,de drum.
        scrutau   calea   deschisă   spre   tămînă   a   lunii   mai   1982,   ţii  !  ?  Cînd  l-am  întrebat  pe   mai  venit  un  cărturar  al  zi­
        împliniri,   trăind   bucuria   ro­  sîmbătă,  la  ora  10  —  răspun­  absolventul   Gheorghe   Dră-   lelor   noastre.   Să   simtă   nu   LUCIA LICIU        In primăvara aoeasta centrul oraşului Haţeg a îmbrăcat liaine noi şi ae bun gust.
        dului  cunoaşterii  cules  în  cei   se   diriginta,   stăpînindu-şi   cu   gănescu   cum   se   va   pregăti   numai   copiii,   ci   şi   sătenii.                                                                             Foto: V. ONOIU
        5 ani de eforturi. 185 de das­  greu emoţia. Notaţi-vă tema  pentru a putea răspunde la    M-am pregătit şi pentru el.   , (Continuar« in pag. a 2-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10