Page 5 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 5
Proletari din toate tarile, uni|i-văi
MESAJUL
preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România, _
Nicolae Ceauşescu, adresat Adunării
reprezentanţilor opiniei publice
pentru securitate şi cooperare
europeană de la Bruxelles
Inii este deosebit de plăcut viaţa internaţională, hotărîtă
ca, in numele Consiliului de să-şi aducă întreaga sa con
Stat al Republicii Socialiste tribuţie la cauza securităţii
România şi al meu personal, pe continent, la pregătirea şl
să vă adresez un salut cor ţinerea într-un timp cît mai
dial dumneavoastră, partici scurt a conferinţei general-
panţilor la Adunarea repre europene consacrată acestui
zentanţilor opiniei publice scop.
pentru securitate şi coopera Poporul român se adresea
re europeană. ză tuturor popoarelor euro
ANUL XXIV Nr. 5 411 VINERI 2 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Adunarea dumneavoastră pene să acţioneze cu hotărîre
se desfăşoară în condiţiile pentru a se trece la pregăti
cind în întreaga lume se a- rea conferinţei gencral-euro-
firmă tot mai puternic voin pene, cu participarea tuturor
ţa popoarelor de a munci şi statelor interesate, care să
crea într-un climat de liniş deschidă calea soluţionării
te şi pace, cînd idcca trans problemelor păcii, colaboră
\ formării Europei într-un con rii şi securităţii în Europa,
naţiuni
bunei
l tinent al şi colaborării, întru să asigure să fiecărei dezvolte
posibilitatea
se
înţelegeri
securităţii
\ neşte adeziunea celor mai de sine stătător, potrivit pro
l largi cercuri ale opiniei pu priei voinţe. Toate popoare
participe,
să
în
\ blice, inipunîndu-se ca un le europene deplină egalitate,
major,
deziderat
realizabil,
al
condiţii
de
s zilelor noastre. Popoarele din la înfăptuirea pe continen
Europa — pe al cărei pă- tul unde trăiesc a unor re
\
INSUFLEŢITOAREA DEVIZA \ mînt s-au creat minunate va laţii noi, de prietenie, înţele
colaborare,
să
şi
lori ale tezaurului de civili
gere
care
libe
lor
permită
dezvoltarea
\ zaţie al omenirii, dar care a ră şi suverană pe calea pro
distrugeri,
şi
atîtea
cunoscut
\ suferinţe şi vărsări de sînge gresului.
In
A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE \ — devin tot mai conştiente publică zilele devenit o opinia
noastre,
a
uriaşă
de necesitatea edificării în a-
\
s ceastă parte a lumii a unui forţă — şi cu cît mai puter
nic se va auzi glasul ei, cu
de
securitate,
sistem
trainic
care să ofere tuturor naţiu cît mai ferm se va manifesta
\ nilor europene garanţia că hotărîrea de pace tuturor conlu
şi
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! \ dăpost de orice acte de agre poarelor de pe continent, cu
crare
se vor putea dezvolta la a-
paşnică
po
a
\
siune, de imixtiuni în trebu
atit mai grabnic îşi va găsi
rile lor interne, că vor pu
\
tea colabora nestingherit în împlinire ţelul securităţii eu
ropene. Avem convingerea că
\ tre ele, în condiţii de deplină acţionînd în comun — pe
Conştiincioase, pline de res
ponsabilitate şi dăruire în \ egalitate. deasupra deosebirilor de con
muncă, muncitoarele de la Statornicirea unui aseme cepţii politice, filozofice sau
„Vidra“ Orăştie şi-au ampli \ nea climat este nemijlocit le religioase — toţi oamenii de
ficat eforturile pentru a cin s
sti Conferinţa Naţională a gată de eforturile tuturor bună credinţă, toate curente
partidului cu fapte deosebite. popoarelor europene, ale în le, organizaţiile democratice,
Una dintre aceste muncitoa diferitele mişcări sociale, toţi
pe
re, Hortenzia lonuţ, este sur \ tregii opinii publice de re reprezentanţii opiniei publi
aşezarea
pentru
continent
istria de aur“ prinsă în momentul creatoare în \ \ laţiilor pe dintre state pe baze ce vor putea influenţa pozi
cind
treaga
are
forţă
ei
un singur obiectiv: calitatea.
evenimentelor
po
Cursul
riguroa
respectarea
noi,
tiv
ţ să a principiilor independen continentul nostru, contribu
In cele trei ore de lucru în obţinută de echipa lui Ioan t ţei şi suveranităţii naţionale, ind la instaurarea păcii şi
care s-au ridicat pereţii des Bozeşan, tot de la I.C.S. Hu In ciuda meseriei lor cu deplinei egalităţi în drep securităţii în Europa.
părţitori la 6 apartamente, nedoara, iar „Mistria de esenţe... silvice, dulgherii turi, neamestecului în trebu Dorind succes deplin lucră
brigăzile de tineri zidari de bronz" a revenit echipei au fost primii muncitori i rile interne şi avantajului re rilor reuniunii dumneavoas
la şantierul 4 al I.C.S. Hu conduse de Ioan Marchiş de care au păşit pe şantierul ciproc, pe renunţarea la fo tră, îmi exprim speranţa că
nedoara, şantierul nr. 1 şi la şantierul I al T.C. Deva. furnalului nr. 9 din incin \ losirea forţei sau la amenin ca se va înscrie ca o contri
de
la
eforturi
seamă
..Valea Jiului" ale T.C. De Şi alte „echipaje" au obţinut ta combinatului hunedo- \ ţarea cu forţa în raporturile buţie consacrate pregătirii şl
interstatale.
le
va, munca n-a contenit o cli premii. De exemplu pentru rean. Conform proiectelor, \ Consecventă politicii sale ţinerii conferinţei gcneral-eu-
pă. Se dădea bătălia pentru lucrări de calitate deose s-au făcut măsurătorile şi de pace şi colaborare cu toa ropene, la cauza înţelegerii,
s-a stabilit unde să fie i te popoarele lumii, România colaborării şl securităţii în
cîştigarea „Mistriei de aur", bită au fost premiate echi
lovit pămîntul cu cazma militează activ pentru pro Europa, Ia asigurarea păcii
tradiţional premiu ce se a- pele conduse de Gheorghe ua, pentru turnarea fun t movarea acestor principii în în lume.
cordă celor mai destoinici Tugneanu de la I.C.S.H., daţiei.
zidari aflaţi în faza jude Gheorghe Cojocaru, de la De la primele măsură
ţeană a Olimpiadei tinerilor şantierul I al T.C. Deva şi tori a trecut vreme... Azi \
dulgherii îşi concentrează Mobilizare susţinută la
constructori. Constantin Vulpoi, .de la şan
eforturile în diverse punc-
„Bătălia" se concretizează tierul Petroşani. La încheie \
într-un record : depăşirea rea concursului — ca l efectuarea praşilelor
re a 1 atins un nivel in
normei (volum de zidit în Oomeni care scriu
contestabil superior fa l
unitatea de timp) cu 82 mp. ţă de anii precedenţi — Cooperativele agricole din crarea amintită să fie termi
Locul. I şi cîştigătoare a participanţii declară entuzias epopeea unui raza oraşului Călan au ocu nată şi în celelalte coopera
pată cu culturi prăşitoare o tive agricole. Cooperatorii şi
trofeului „Mistria de aur“ l-a maţi : ,.Recordurile noastre suprafaţă de peste 560 hec mecanizatorii au colaborat
obţinut echipa condusă de le-am închinat apropiatei colos siderurgic tare. In vederea obţinerii u- fructuos, fiecare cunoscînd
Intr-un timp scurt, echipa fierarii lui-l>etonist Costică Moroşan a montat trei sferturi din Iosif Bor'dy de la şantierul Conferinţe Naţionale a par t nor recolte superioare, care că este retribuit în funcţie
metalice la Centrala termoelectricii III — importantă anexă a furnalului nr. 9 din
munistul Costică Moroşan — primul din stinsa — este un exemplu viu de IV al I.C.S. Hunedoara. tidului şi celei de-a 25-a Constructorul comu l să asigure îndeplinirea an de munca depusă şi de re
1951, de cind lucrează la I.C.S. Hunedoara, nu a avut nici o absenţă nemotivată! gajamentelor asumate în zultatele obţinute în produc
„Mistria de argint" a fost aniversări a Republicii". \
nist Francisc Laszio întrecere, cooperatorii şi me ţie.
canizatorii acordă o deosebi Organizaţiile de partid din'
Record în muncă şi., modestie de pe şantierul t tă grijă efectuării în bune cooperativele agricole au în
Simfonia hărniciei străbate munţii noului fumai de condiţii a lucrărilor de între permanenţă în centrul aten
ţiei
sistemului
rezolvarea
problemelor
Aplicarea
ţinere.
\ de retribuire a muncii în a- care privesc soarta recoltei,
Oamenii aşteptau cuvîntul La această rubrică, în ca celeaşi. N-au mai rămas a- Herban şi Mihăilă Vapit 1000 mc de ia cord global a creat un cli acţiunile politice şi organiza
re consemnăm zi de zi mi celeaşi chiar din momentul sînt oamenii noştri cei mai \ mat favorabil de participare torice pe care le întreprind
nunatele succese dobîndite comunicării. Din acel mo de nădejde“. masivă la prăşit. vizînd concentrarea eforturi
lui Constantin Grădinaru de către colectivele de mun ment cresc într-una. Anga Imediat după apariţia în Hunedoara-exemplu \ Grăitoare în această pri lor tuturor cooperatorilor la
că ale judeţului în cinstea jamentul a rămas cel ros presă a comunicatului prin de abnegaţie \ vinţă sînt rezultatele înre întreţinerea culturilor. De a-
apropiatei Conferinţe Na tit de directorul unităţii. care se anunţa convocarea gistrate la întreţinerea cul semenea, conducerile coopera
Constantin Grădinarii, mi integrează organic în rezul ţionale a partidului, notam Numai că el a cuprins în \ turilor. Astfel, pînă ieri, pri
ner şef de brigadă la E.M. tatele de prestigiu obţinute mai zilele trecute : „Fores tregul colectiv de muncă, Conferinţei Naţionale a şi pasiune In \ ma praşilă mecanică s-a fă tivelor agricole nu s-au mul
Uricani, nu a luat cuvîntul de harnicul colectiv al a- tierii de la U.E.I.L. Orăştie de la şefii de sectoare şi partidului, cei 70 de comu muncă ) cut pe mai mult de 430 hec ţumit doar să repartizeze
o-
nişti ce muncesc la secto
cooperatorilor
suprafeţele
in adunarea activului de cestei mine care, lună de au produs peste sarcinile brigăzi, la fasonatorii me rul Grădişte s-au consfă- tare din cele 492 ha cultiva cupate cu diferite culturi, ci
partid. Comuniştii se aştep lună, săptămină de săptă- planificate 184 mc cheres canici, de la tractorişti, la tuît, au stabilit noi para \ te cu porumb. In ceea ce
au
tau să-l ia şi să spună doar mînă, cu mici incertitudini tea, 2 517 mc buşteni, 483 funicularişti şi mecanici de metri pentru desfăşurarea s priveşte praşila I manuală, ruia pretins şi pretind fiecă
îndeplinească
să-şi
sar
atit: Ieri am realizat o datorită unor greutăţi obi mc lemn de mină, 53 mc întreţinere. întrecerii care a cuprins te de lucru de pe supra lucrarea s-a realizat pe a-
înaintare de 5 metri pe ective, şi-a realizat ritmic lemn pentru celuloză, în Urcăm cu drezina spre ţara, întrecere care, acolo, faţa de construcţie a fur \ proape 350 hectara Culturile cinile ce-i revin privind e-
xecutarea la timp şi de ca
schimb, iar angajamentul sarcinile de plan. semnate cantităţi de lemn sectorul de exploatare Gră în munţi,, străbate aseme nalului şi anexelor sale. \ de cartofi şi sfeclă furajeră litate a lucrărilor agricole.
brigăzii noastre in întîm- Constantin Grădinara a pentru P.F.L., P.A.L., man dişte. Inginerul şef al uni nea unei neîntrerupte şi Ii găseşti peste tot, ori \ au fost prăşite de cîte două
ocuparea
unui
Urmărind
pinarea Conferinţei Naţio dovedit, cu toate prilejuri gal etc.". Sub aceste cifre, tăţii, Ioan Năpar, care ne fermecătoare simfonii închi unde e nevoie de ei. ori pe întreaga suprafaţă. loc cît mai bun în întrecere,
nale a partidului este de a le, o calitate: modestia ca într-o singură frază, direc însoţeşte, ne explică: „De nate patriei, partidului co Ne-am apropiat de cîţiva \ Dintre unităţi, se detaşea cooperatorii şi mecanizatorii
obţine o înaintare de cel re caracterizează pe imen torul unităţii, ing. Nicolae la şeful sectorului, Ioachim munist. Ritmul pornirii la dulgheri care lucrează la \ ză cooperativele agricole din
coope
agricole
din
unităţile
puţin 160—170 metri pe sa majoritate a comunişti Todor, arăta: „Sub îndru Dănilă, şi pînă la ultimul vale a vagoanelor încărca staţia de pompe şi conexi Nădăştia de Jos, Strei şi ratiste aflate în raza oraşului
lună la un profil de 12 lor. Şi-a zis, poate, omul: marea organizaţiei de par muncitor, colectivul de aici te cu buşteni este mai sa uni şi am prins vorbă cu \ Streisîngeorgiu, unde s-a în
metri pătraţi. , lasă să vorbească faptele. tid, activitatea noastră va munceşte bine. Se prezintă cadat, la fiecare parchet şi unul dintre ei. Zgîrcit om \ cheiat prima praşilă mecani Călan îşi sporesc eforturile Ia
acesta
întreţinerea
culturilor,
— Păcat că nu a vorbit Şi ele vorbesc. cunoaşte noi impulsuri. lună de lună cu frumoase punct de lucru comuniştii la cuvinte ! Intre două \ că şi manuală la porumb. fiind unul din suporturile' de
despre această realizare — Sînt mulţi oameni de Sîntem ferm hotărîţi să în- realizări peste indicatorii au imprimat mai mult spor scînduri aşezate pentru Există create condiţii ca, nădejde ale finalizării an
deosebită, un record care la noi, marea majoritate a tîmpinăm cu rezultate deo planificaţi. Şefii de briga şi rodnicie muncii, noi di cofrajul în care va fi \ printr-o mobilizare susţinută, gajamentelor asumate în în-,
betonul
pe
nu poale fi egalat uşor, sebite evenimentul de pro dă Gheorghe Voican, Petru mensiuni calitative şi - can turnat staţiei, pentru ne-a \ în următoarele 2—3 zile lu- trecere.
reţii
abia
spunea un vechi miner din comuniştilor, cărora nu le funde semnificaţii pentru Popa, Gheorghe Teşa, trac titative. spus cum îl cheamă : An \
noi
întreaga
ţară,
pentru
Uricani. place să se audă vorbind toţi, eveniment ce se chea toriştii Ion Ciolocoi şi Pe Dincolo, peste apa Mure drei Fogoroş. Aflăm de la
tru
me-
fasonatorii
Oancea,
— Rămîne o realizare a- şi care, cind totuşi împre mă Conferinţa Naţională a . canici Mihai Nasta şi. Gheor şului, la sectorul Orăştie, alţii că Fogoroş lucrează \ In pagina a ll-a
muncesc oameni la fel de
nonimă, miine poate o de jurările ii obligă să o facă, partidului". ghe Năsui, funiculariştii Va- destoinici, hotărîţi să în la asemenea construcţii de \
păşesc alţii — a adăugat Cîteva cifre laconice, cî- sile Botiş şi Iosif Paşca, scrie noi fapte de aleasă la vîrsta de 17 . ani. ’ Şi o \
un alt miner. I. M. teva cuvinte ce alcătuiesc Virgil Olaru, şeful atelieru GH. I. NEGREA MARIN NEGOIŢA Concentrarea eforturilor la obiectivele
Nu, această merituoasă fraza unui angajament. As lui mecanic de întreţinere, \ importante, scurtarea termenelor
faptă minerească nu se tăzi cifrele nu mai sînt a- maiştrii forestieri Mihăilă (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a) \
pierde în anonimat: ea se (Continuare in pag. a 2-a) \ de execuţie, calitatea, gospodărirea
\ judicioasă a materialelor
O TEMA PENTRU- UN DECENIU: Adică voi şti să pun pe no
te şi să scriu şi textul unui
program artistic care să lu
sufletul
mineze
localnicilor,
„Cu ce am contribuit la înflorirea voi şti să le vorbesc despre
ştiinţei,
despre
adevărurile
scumpei noastre patrii V înţelepciunea politicii noas
tre.
— Vedeţi, noi ştim că tre
buie să fim folositori satu
Nu cred să fi întâlnit căli. Promoţia de educatori pentru acasă: „Cu ce am tema dată, a . mărturisit: lui — îşi exprimă convinge
vreodată o temă dată „pen ai anului • 25 — anul aniver contribuit la înflorirea scum — Prin fapte. Ca să poată rea Eva Horvath, din anul
tru acasă" mai bogată în sar al Republicii. Participau pei noastre patrii ?". Aveţi- vorbi ele despre mine. Ve V B învăţători. Munca poli-
conţinut, mai încărcată de la ultimele ore de di- la îndemînă 10 ani pentru deţi, eu sînt legat cu întrea tică-ideologică, activitatea
frumuseţe, de răspundere şi rigenţie. La anul V A în a o pregăti, • pentru a vă pre ga mea fiinţă de satul natal cultural-artistică sînt atri
de îndemn ca cea de la ora văţători, o absolventă ţinu găti. Aştept încă de pe acum. — Sarmizegetusa. Doresc din bute de care învăţătorul e
educativă a anului V A adîncul inimii să mă întorc legat prin însăşi formaţia sa
învăţători de la Liceul pe acolo, ca dascăl. învăţătoarea şi, deci, are obligaţia să le
că
nu
ne
dovedească.
Ştim
dagogic din Deva. Era în zi 185 de viitori învăfătorl şi educatoare mea — care mi-a fost pri vor ocoli greutăţile, inerente
ua cînd absolvenţii acestui mul învăţător — mă aşteap
liceu — învăţători şi edu întîmpină cu optimism confruntarea cu viaja tă să-i fiu... coleg. Dar chiar dealtfel oricărui început,
catori — trăiau intens nos de nu voi fi repartizat aco dar sîntem pregătiţi cu op
vîrstei,
încrede
timismul
cu
talgia despărţirii de şcoală, lo, ştiu că voi merge la ca
dar şi emoţia şi bucuria pă să amintească dirigintei Eu cu emoţie şi cu încredere, tedră undeva, într-un sat. re în capacitatea, în puterea,
în dragostea noastră de mun
şirii lor în viaţă. Era clipa genia Rusu : răspunsul vostru. M-am pregătit şi mă voi pre că să le învingem. Doar am
cind acordurile vigurosului — Ştiţi, aceasta este cea Se poate, oare, o mai fru găti continuu pentru aceas crescut la flacăra dragostei
salut al tinereţii plenare — de-a 161-a oră educativă pe moasă şi mobilizatoare temă tă misiune. Da, misiune ! U- faţă de oameni.
Gaudeamus — răsuna maies care o facem cu dumnea dată acelor tineri care acum na din cele mai nobile. Eu încrederea despre care ne
tuos în sălile de cla voastră... păşesc în viaţă, celor ca aşa o văd, aşa o simt. Mă vorbea Eva Horvath am în-
se împrospătate de par — Dar ne vom întîlni, dra re şi-au ales nobila, preţioa voi dărui ei cu toată pute tîlnit-o la toţi absolvenţii
fumul şi policromia flo gii mei, la cea de-a 162-a sa sarcină de a educa vlăs rea şi priceperea mea. Aş intervievaţi în acea zi de
rilor, cînd 185 de tineri oră educativă, în ultima săp- tarele de mîine ale societă vrea să se simtă în sat c-a sfîrşit şi început ,de drum.
scrutau calea deschisă spre tămînă a lunii mai 1982, ţii ! ? Cînd l-am întrebat pe mai venit un cărturar al zi
împliniri, trăind bucuria ro sîmbătă, la ora 10 — răspun absolventul Gheorghe Dră- lelor noastre. Să simtă nu LUCIA LICIU In primăvara aoeasta centrul oraşului Haţeg a îmbrăcat liaine noi şi ae bun gust.
dului cunoaşterii cules în cei se diriginta, stăpînindu-şi cu gănescu cum se va pregăti numai copiii, ci şi sătenii. Foto: V. ONOIU
5 ani de eforturi. 185 de das greu emoţia. Notaţi-vă tema pentru a putea răspunde la M-am pregătit şi pentru el. , (Continuar« in pag. a 2-a)