Page 50 - Drumul_socialismului_1972_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 422 © JOI 15 IUNIE 1972
E52S!5a2CTZ3Cr20LP5M9GSBRZCa^

Pe platoul oţelăriei sîntem un procent, în prima decadă cii, au fost reduşi timpii a-
martorii unei întreceri avîn- din iunie am realizat un fectaţi fiecărei operaţii în
tate în care protagoniştii îşi spor de aproape 1000 de to­ parte, începînd cu ajustarea,
schimbă frecvent locurile. ne. continulnd cu încărcarea şi
Această puternică emulaţie a Explicaţia constă In aceea terminînd cu afînarea.
permis ca, într-o singură zi, că fiecare formaţie de lucru — Cum sprijină conduccr'-n
să se dea peste plan mai bi­ este preocupată să elimine secţiei emulaţia colectivului
ne de 300 tone oţel. Intru- staţionările din cauza avarii- — Pentru ca fiecare echipa
cît în ultima perioadă oţela- să poată lucra cu înaltă pro­
rii au obţinut importante re­ ductivitate am căutat să a-
S corduri în muncă, am solici­ sigurăm condiţii optime de
tat şefului secţiei, inginerul muncă, să înlăturăm timpii
, ¥% îA ^ i
Antonică Dijmărescu, să ex­ de aşteptare ai fierului vechi,
plice modalităţile practice ai fontei. Apoi, printr-o pro­
prin care s-a ajuns la pro­ gramare corespunzătoare, să
ducţiile vîrf. se coreleze activitatea de pe
— Dacă urmărim evoluţia platou cu cea din hala 1°
producţiei de oţel în secţia pregătire. Au rămas de ■'
noastră în perioada scursă meniul trecutului acele ca­
din acest an, observăm o ' ■ ' fe.- zuri în care din lipsa unei
creştere ritmică in primele garnituri de lingotiere nu
cinci luni şl o explozie pu­ puteam deşarja la timp.
ternică în zilele din iunie. Ast­ Pentru sporirea producţiei
fel, dacă pînă la sfîrşitul lu­ se acţionează consecvent şl
Topit or ui şef Pavel Jlvanovicl este unul din autorii produc- nii mal am depăşit planul cu pentru mărirea duratei de
ţiilor record. 2700 de tone, adică cu un funcţionare a cuptoarelor.
ritm mediu lunar de peste Calitatea refacerilor, grija
lor sau organizării defectuoa­ topitorilor pentru întreţine­
se a locurilor de muncă. Aşa rea corespunzătoare a agre­
au putut, de pildă, echipele gatelor au permis să elimi­
In aceste zile, de puternică efervescenţă că printr-o organizare mal ştiinţifică a pro­ de topitori de la cuptorul năm căderile de boltă, să
politică, de amplificare a dăruirii în mun­ ducţiei şi a muncii, prin eliminarea staţio­ patru (topitori şefi Florea prelungim viaţa vetrelor. Ci-
că, siderurgiştii patriei răspund în unanimi­ nărilor, a opririlor neplanificate, prin îm­ Bălan, Dumitru Geană şi Va- teva cifre vorbesc edificator
tate la chemarea secretarului general nl bunătăţirea indicilor de utilizare intensivi sile Mocea) să depăşească despre această preocupare ma­
partidului de a lucra In aşa fel incit să şi extensivi în acest an poate creşte sub­ timpul efectiv planificat cu joră. In acest an numărul şarje­
înfăptuiască planul cincinal înainte de ter­ stanţial productivitatea muncii. De aceea, 0,8 la sută. Această preocu­ lor pe boltă la cuptorul nr. 1 a
men. în toate secţiile cuvîntul do ordine a devenit pare pentru folosirea la ca­ crescut cu 130 de şarje Iar
.,SA FACEM TOTUL PENTRU A CON­ creşterea productivităţii muncii pe baza fo­ pacitatea maximă a cuptoa­ durata de refacere a cupto­
TRIBUI CA ÎN 1973 PE ANSAMBLUL ECO­ losirii raţionale a tehnicii. relor a determinat pe topi­ rului 3 a fost redusă cu 2
NOMIEI SA SE REALIZEZE O PRODUC­ Intr<fcîndu-se în mod tovărăşesc cu side­ tori, maiştri şl ingineri să zile. Acum metodele folosite
ŢIE DE CEL PUŢIN 8 000 000 TONE OŢEL". rurgiştii din Hunedoara, reşiţenii doresc sin­ acţioneze sistematic pentru de topitorii celor două cup­
Sub această deviză, întrecerea in combina­ cer să-şi aducă o contribuţie sporită la asi­ reducerea duratei de elabo­ toare sînt extinse în întrea­
tul din Reşiţa bicentenară a primit noi di­ gurarea metalului necesar economiei naţio­ rare a şarjelor. Cele trei e- ga secţie.
mensiuni. In fiecare secţie, la fiecare loc do nale. Printre variatele mijloace prin care chipe de la cuptorul nr. 1 Oţelarli noştri, cărora în a-
muncă, muncitorii, ajutaţi de cadrele teh­ se acţionează este şi folosirea în mai mare conduse de Petre Radu, Ion cest an le revin sarcini deo­
nice, au analizat cu sporită răspundere rea­ măsură a experienţei pozitive acumulate de Jemănaru şi Ion Mitrescu au sebite, ţinînd seama că în­
lizările dobîndite, posibilităţile existente alte întreprinderi, atît în ceea ce priveşte elaborat Ia începutul lunii, tregul spor de producţie faţă
pentru folosirea tuturor agregatelor şi insta­ Obţinerea unor indici de utilizare peste co­ la un cuptor de 180 de tone, de 1971 trebuie realizat nu­
laţiilor siderurgice Ia parametri superiori. patru şarje pe zl. Iniţial cre­ mai pe seama măririi indici­
Comuniştii şi, alături de ei, întregul colec­ tele planificate, cît şi în realizarea fiecărei deam eă recordul a fost şl lor de utilizare, se simt mo­
tiv, sînt convinşi că succesele prezente nu tone de metal cu un consum minim de ma­ urmarea unei aprovizionări bilizaţi în marea întrecere
reprezintă limita superioară a capacităţii, terii prime şl materiale. mai bune. După doar trei triunghiulară Galaţi — Hu­
zile topitorii au repetat re­ nedoara — Reşiţa, pentru ca
cordul. Analiza fişelor de e- anul viitor economia româ­
iaborare arată că, printr-o or­ nească să dea 8 milioane to­
ganizare ireproşabilă a mun­ ne de oţel.

Fiecare zi aduce noi fapte de seamă în cronica întrecerii siderurgiştilor. Iată cîteva
cifre dintr-un bilanţ parţial nl marii emulaţii în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului.
Spunem parţial, pentru că de ia ora cînd am stat de vorbă cu topitorii, laminatorii, cu ceilalţi
, crois muncitori şl pînă la apariţia acestor rînduri, ei nu îmbogăţit paleta realizărilor.
PÎNA LA CONFERINŢA NAŢIONALA A DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI Ş! PlNA
PARTIDULUI, SIDERURGIŞTII ŞI-AU PRO- IN PREZENT AU OBŢINUT SUPLIMENTAR :
, srsaisfry Puternicul detaşament al bă ca obiectiv „nici un mi­
PUS SĂ REALIZEZE PESTE PLAN :
siderurgiştilor se distinge nu nut nelucrat, nici un gram
producţie marfă de 13 milioane lei 9 milioane Ier numai prin producţii înalte do metal aruncat". In felul
i un spor la productivitatea muncii do şi consumuri reduse, el s-a acesta colectivul secţiei do­
dovedit întotdeauna un pro­ reşte să atingă în acest an
1 300 lei pe salariat 1 403 lei pe salariat
motor al noului, al iniţiative­ indici de utilizare de cel
6 000 tone fontă 5 880 de tone lor. întrecerea pentru reali­ puţin 80 ia sută şi să eco­
1 600 tone cocs 1 474 de tone zarea cincinalului înainte de nomisească 300 tone metal.
termen a stimulat acest pro­ Aceasta presupune preluarea
2 000 tone oţel 3 532 de tone ces al căutărilor. Referindu-se schimbului din mers, perfec­
2 000 tone laminate finite 2 223 de tone la iniţiativele muncitoreşti, ţionarea tehnologiilor, apro­
tovarăşul Nicolac Angheloiu, vizionarea mai bună a locu­
1 000 000 lei piese de schimb 2 215 000 lei secretar al comitetului de rilor de muncă.
400 tone cărămizi refractare 330 tone partid pe combinat, ne-a Semnificativ este faptul că
gîndlt şl la modalităţile ce lişti a primit o deosebită am­ spus : toate aceste idei valoroase,
ne stau la îndemînă. Avem ploare. Fiecare schimb do­ 3 000 tone aglomerat 3 680 de tone — Dornici să dobîndească pâstrînd specificul condiţiilor
deplina convingere că prin reşte să obţină la cuptorul rezultate cît mai bune în
Omul cel mal liniştit de > economii de cocs, 1000 de tone 750 de tone concrete, sînt subordonate pre­
mai
la furnale este prim-maistrul respectarea reţetelor de în­ său producţiile cele emulaţie producţie, comuniştii au ocupării noastre centrale şl
Din
mari.
această
Petru Sfercocia, Erou al cărcare, dozarea corectă, prin individuală se naşte succesul chemat întregul colectiv să-şi anume : întregul spor de pro­
gitul
la
■Muncii Socialiste. E de un mărirea presiunii mări pro­ colectiv. Iată cîteva exemple ¡minatorii in cern concentreze eforturile spre ducţie să fie realizat pe sea­
furnalelor
putem
calm Imperturbabil. In anii ducţia de fontă. Dealtfel, in acest sens. La furnalul soluţionarea problemelor che­ ma creşterii productivităţii
cît a lucrat lîngă un alt ves­ am mărit temperatura aeru­ nr. 1 echipa condusă de Ion ie în atingerea obiectivului muncii, factor principal şi în
tit maistru furnalisf, azi pen­ Păsat deţine cele mai bune central : întregul spor de pro­ reducerea costurilor la 1000
sionar, Dumitru Gropşan, a lui insuflat în furnal cu a- rezultate. La furnalul doi, în ducţie pe seama creşterii pro­ lei producţie marfă.
învăţat că furnalul poate fi proape 50 de grade faţă de frunte sînt băieţii lui Grigo- ductivităţii muncii. Aşa, bu­ Nu cu mult timp în urmă
1971.
strunit doar prin raţiona­ re Bercseny. Şi unii şi alţii năoară, la oţeiărie, şi dacă — a continuat interlocutorul
mente ştiinţifice, printr-o ac­ încrederea noastră se ba­ au atras după ei celelalte aţi fost acolo oamenii v-au — în combinat a pornit o
tivitate bine organizată, cu zează şi pe rezutatele dobin- două schimburi. Aşa se face informat, topitorii au che­ valoroasă iniţiativă de creş­
oameni pregătiţi, cu dragos­ dite pînă acum. Nu ne-am că în momentul de faţă am mat întregul colectiv al com­ tere şi formare a tinerelor
te de muncă şi care îşi iu­ propus cifre fanteziste. An­ elaborat peste plan 5 880 to­ binatului să acţioneze în a- cadre. Fiecare comunist so
şa fel îneît să nu se Iroseas­
besc meseria. gajamentul nostru are la ba­ ne de fontă, mărind produc­ simte angajat direct în edu­
ză o analiză realistă dar mi­ că nici un minut din timpul carea socialistă a tineretului.
— După ci te ştim, furna- nuţioasă a posibilităţilor de tivitatea muncii cu 4 la sută. de lucru pentru remedierea Pornită de la secţia
liştii şi-au suplimentat anga­ care dispunem. Pe cinci luni — Nivelul de producţie se unor avarii sau din cauza R.M.A.S., ea a fost preluată
jamentul de la 2000 de tone colectivul de furnalişti şi-a realizează. Care este situaţia unor reparaţii accidentale, creator de flecare secţie, azi
la 8000 de tone fontă ela­ depăşit prevederile de plan consumului de cocs 7 înfăptuirea unui asemenea existînd o preocupare con­
borată peste planul pe acest cu 5 500 de tone, ceea ce de­ — Una din posibilităţile de obiectiv duce nemijlocit la stantă pentru sprijinirea ti­
an. Cum gindiţi că trebuie monstrează că o puternică a da mai multă fontă a fost creşterea indicilor de utili­ neretului, formarea lui ca
acţionat pentru înfăptuirea mobilizare a forţelor va per­ tocmai micşorarea din încăr­ zare, la mărirea producţiei muncitor înaintat, ca partici­
lui ? mite ca în viitorul semestru cătură a cocsului. Pînă a- specifice. Extinderea acţiunii pant colectiv în luarea deci­
— înainte de a răspunde să mal creştem cu 2 500 de cum, prin aplicarea comple­ ia toate secţiile creează po­ ziilor. Preocuparea comuniş­
doresc să fac o precizare ; tone. xului de măsuri amintit, am Laminatorii şi-au dublat, zilele va realiza anul acesta 5 000 de Florian Cazacu (primul din sibilitatea realizării unei tilor în educarea şi forma­
pe
cînd şi-au reformulat anga­ — Reţinem, deci, ca o pri­ reuşit să reducem consumul acestea, angajamentul profundă acest tone laminate în plus. stingă) lucrează de mulţi ani în producţii suplimentare de a- rea tinerilor, în care exem­
După
an.
o
analiză
el
obiectivul
formulat
în­
O
calităţile
jamentul în întrecerea în mă direcţie spre care vă în­ de cocs cu 4-5 kg pe tona au apreciat că pot lamina su­ trecerii, dată echipele de laminaturi laminoare. Pentru educator, i sale proape 20 de milioane lei. plul personal constituie mij­
de
organizator,
s-a
de
cinstea Conferinţei Naţionale dreptaţi atenţia asigurarea de fontă. Dacă mergem în plimentar 4 000 tone tablă şl pro- au trecut la înfăptuirea Iul. Pină încredinţat o formaţie de lu­ La secţia laminoare, pen­ locul principal de convinge­
acestei
a P.C.R. şi a celei de-a 25-a unui mers uniform 7 file. iost Iniţiatorii de la linia majorări la 10 iunie, colectivul Unici a şi cru, fiind promovat laminator- tru a mări productivitatea re, a dat unele rezultate deşi
au
cel
reversi­
mai
bine
de
realizat
peste
plan
Mereu
de
aniversare a proclamării Re­ — întocmai. Inlăturînd va­ continuare In acest ritm, bilă. Aşa cum ne spunea mais­ 2 000 de tone diferite prol’ile. In şef. opririle, preocupat scurtarea a redu­ muncii s-a lansat chemarea nu aşteptăm peste noapte
tim­
prin
ce
publicii, furnaliştii nu hotărît riaţiile de temperatură, opri­ vom putea economisi chiar trul Petru Izvernaru, acest co­ imaginile de mai sus prezentăm pului de schimbare a cilindrilor, ca fiecare maistru, fiecare salturi spectaculoase. Dar cî­
stabilirea
unui
ritm
ca încă din acest an să de­ rile de orice fel, putem folo­ mal mult decît 2000 de tone. lectiv, mărind Indicii de utilizare, trei din stăpînli şerpilor de ioc prin laminare, Florian Cazacu Înalt inginer să rezolve, prin au- teva obiective au fost de a-
de la linia reversibilă.
de
şl
păşească cu 3000 de tone ni­ si mai bine agregatele. Mo­ echipa sa au depăşit sarcinile de todotare, cel puţin o proble- • cum atinse, practic nu mal
velul de producţie prevăzut dul hotărît în care s-a acţi­ plan prevăzute pentru luna mal mă tehnică legată de orga­ vorbim de problema tineri­
pentru ultimul an al cincina­ onat şi pînă acum a permis cu aproape 3 procente. nizarea producţiei, creşterea lor sub normă; numărul absen­
laminat
„Cit
ante­
lului. Odată cu realizarea ca indicele intensiv de utili­ rior, ce a producţie schimbul trebuie productivităţii muncii sau ţelor nemotivate s-a redus Ia
orară
unui asemenea spor de fontă zare să crească cu 1,3 la su­ OAMENI, . să atingem pentru a-i depăşi". reducerea cheltuielilor mate­ jumătate faţă de perioada
ne-am propus să obţinem şi tă. Asemenea discuţii slnt fireşti Sn- riale, cu o eficienţă anuală corespunzătoare a anului
cel mai redus consum de tr-o întrecere. ce Dumitru Mizun, de cel puţin 100 000 de Iei. trecut, iar tinerii vin cu nu­
(mijloc),
consultă
gra­
după
cocs atins vreodată la noi. Măsurile tehnico-organizato- ® Cocsarli urmăresc, între altele, să mă­ © La recenta plenară a comitetului de ficul de urmărire a producţiei, Prin preluarea Iniţiativei la meroase propuneri de îmbu­
Potrivit unor calcule esti­ rice constituie un element rească ponderea cocsului realizat din mate­ partid al combinatului s-a apreciat că pen­ vine cu mal multă convingere în nivel de combinat estimăm nătăţire a muncii, cu idei
cajei.
Pină
mative. aceasta va permite să al succesului în măsura în rii prime indigene. După diverse încercări tru creşterea productivităţii muncii sînt ne­ faţa care face parte acum, .echipa realizarea unei economii de valoroase. Ei au fost cu pro­
nu-i
chiar
clin
economisim în 1972 2000 de care asigură participanţilor s-a reuşit valorificarea în cantităţi mai cesare eforturi conjugate pentru promova­ prima. Dar aşa 11 întrecerea. aproximativ 30 milioane lei.
tone de cocs, cu 1000 de to­ în întrecere condiţii mai bu­ mari a cărbunilor de la Lupeni. Noua reţe­ rea unor metode de muncă de înalt randa­ Trebuie să fie cineva şi al doilea. Colectivul secţiei de repa­ punerea ca angajamentul pe
ne mai mult decît ne-am ne de a fructifica experien­ tă, după care se lucrează, a permis ca pro­ ment şi pentru întărirea disciplinei în pro­ întrecerea socialistă nu-i o raţii şi montaje a agregate­ acest an Ia piese de schimb
Intre
prevăzut iniţial. ţa acumulată. Am ţinut să ducţia de cocs din cărbuni indigeni să ducţie. In acest scop, organizaţiile de partid competiţie — individuală Vasilc Bli­ la- lor siderurgice a apreciat că să fie majorat de la 500 00®
minatori
ne
spune
fac remarca pentru că, du­
Am ţinut să arăt această pă părerea mea, succesele crească cu încă 2 procente. au hotărît să desfăşoare o intensă muncă darii (dreapta). O dată cu afir­ întrecerea lui trebuie să ai- Iei Ia 1,5 milioane Ici.
evoluţie a angajamentului din acest an sînt întîi de © In scopul reducerii volumului de mun­ politică sub deviza „nu vrem să avem bu­ marea duce cunoştinţelor profesionale,
ea
formarea
om
unul
la
pentru că ea reflectă răspun­ toate o urmare a muncii ne­ că manuală Ia secţia de produse refractare, ruieni printre noi". Comuniştii au apreciat angajat, oferă cimp iniţiativei,
sul nostru la ‘ chemarea se­ obosite a colectivului pentru transportul de cărămizi se face prin paieli- că pînă la Conferinţa Naţională a partidu­ atitudinii de Întrajutorare. In Aceste Pagină alcătuită de redacţia ziarului „Flamura", in
format
s-au
mun­
convingeri
cretarului general al partidu­ autodepăşire, prin autoper- zare. In acest fel a crescut şi productivita- lui vor putea reduce cu G0 la sută absen­ ca de zi cu zi. Pentru că Va- cadrul schimbului de materiale cu ziarul „Drumul so­
lui de a face în actualul cin­ fecţionare. tea muncii şi s-au eliminat diversele ma­ ţele nemotivate în comparaţie cu 1971, iar sile Blidarii, apreciat pentru vas­ cialismului, pentru stimularea dialogului de întrecere,
cinal o cotitură in activita­ nipulări. Odată presate, cărămizile sînt aşe­ tele cunoştinţe profesionale, este de experienţă muncitorească Hunedoara - Reşiţa.
educator
prieten
şi
tea industrială. Odată cu De la începutul anului, dar zate pe palete, cu ajutorul cărora sînt trans­ pînă la sfîrşitul anului să nu existe nici un un bun generaţii. F.l ajută Întot­ al Redactor : EUGEN FIERARU
tinerei
formularea cotelor pe care mai ales de la sfîrşitul lunii portate în secţie şi apoi pină Ia oţeiărie. om cu absenţă nemotivatâ. deauna pe cel nou veniţi sâ-şl Fotografii : IOAN CARDOS
vrem să le obţinem ne-am mai, întrecerea între furna­ Însuşească meseria de laminator. uy.'nzrrrt.g.Txvii varaiCTyLncr.T i n-.