Page 54 - Drumul_socialismului_1972_06

¡nsgssssgaaaaa.igggtsretaiaBraaBMa'gBsixgiBiiiBMMMt^^ msB^watstisstmtiass-'^Bi^s
DRUMUL SOCIAUSMULUi @ Nr. 5 423 ® VINERI 16 IUNIE 1972

Apropierea Conferinţei Na­ Mesteacăn, Simeria, Călan,
ţionale a partidului însufle­ în C.A.P. Haţeg şi Simeria,
ţeşte şi mobilizează la activi­ Beni si studenţi pe şan­ unde vor recolta şi sorta le­
tate rodnică întregul popor. gume şi fructe, vor efectua
O vie emulaţie domină în fi- lucrări de îmbunătăţiri fun­
care sector de activitate, un ciare, alte lucrări în agricul­
entuziasm general şl o voin­ tură.
cetăţean ţă fermă însoţesc toate colec­ joritatea localităţilor judeţu­
Peste 1800 de elevi din ma­
tivele de muncă de pe cu­
prinsul patriei. Hotărîrea u- tierele muncii patriotice lui von fi prezenţi pe şanti-
ere
ale
nanimă a oamenilor muncii . podăreştl, la muncii edilitar-gos-
re­
lucrări
de
— realizarea cincinalului îna­
Mîndria de a fi Omagiile noasfre sincere teren fertil pretuţjndeni în soclal-culturale, la drumuri şi
inte de termen — cucereşte
paraţii la şcoli şl la edificii
întreprinderi şl instituţii, pe înfăptuirea obiectivului cen­ ricanl, în vreme ce 150 de poduri, vor fi prezenţi la a-
din
Brad
efectua
vor
elevi
Făurirea societăţii socialiste, cu multiplele, com­ şantiere şi pe ogoare, se tral al poporului nostru — reparaţii la şcoala profesio­ menajarea unor baze sporti­
cincinalul înainte de termen.
plexele şi exigentele el cerinţe, formarea omului nou,
îngrijitor de păsări cu o înaltă conştiinţă pun în faţa noastră — a fie­ materializează în fapte de ţul Elevii şl studenţii din Jude­ nală din localitate sau vor ve, zone verzi şl locuri de
muncă dintre cele mai bune.
da ajutor la construcţia noi­
care
se
pot
între
agrement,
participa
cărui om al muncii — sarcini de mar« răspundere.
Hunedoara
vor
întrecere
Pasionanta
Pentru mame, principala îndatorire în acesată direc­ alistă declanşată pe soci­ la un mare număr de acti­ lor hale de la Atelierele cen­ aminti i pădurea Bejan,
toate
trale Crlşclor.
ţie o constituie creşterea şl educarea copiilor. Este complexul sportiv de la
Tînără, abia Intrată în cel recoltează zilnic peste 11000 şl firesc să fio aşa pentru că fiii noştri de azi vor planurile vieţii economice şi vităţi patriotice timp de 14 Un' mare număr de elevi, Lonea, Parcul tineretului
de-al 7-lea an de existenţă, de ouă. Are Jn îngrijire fi oamenii maturi ai anului 2000, vor fi constructorii sociale angajează plenar şi zile din vacanţa lor de vară. din Simerla, Călan, Orăştie din Vulcan, lacul „Cotro" din
întreprinderea avicolă de stat 12 600 de păsări şi-i numai ce vor ridica pe cele mai înalte culmi societatea so­ tineretul patriei — puternică Aproape 500 de elevi din vor fi, pentru 14 zile, con­ Simeria, moto-dromul din
©ev® şl-a scris cu majuscule zimbet cînd vorbeşte despre cialistă şl vor intra triumfători în era comunistă. forţă revoluţionară care s-a şcolile municipiului Deva vor structori de locuinţe pe şan­ Deva, baza nautică Şoimuş
numele printre unităţile simi­ munca ei. •Pentru ca aceşti oameni de mîlne să fie cît mal aflat întotdeauna in primele lucra pe şantierele de con­ tierele oraşelor lor, vor fi etc.
lare ale ţării, Cunoscînd o — Dacă-ţi dai Interesul şl integri, cît mai compleţi şi mal bine pregătiţi, statul rînduri ale muncii avîntate, strucţii la ridicarea blocurilor meseriaşi în diferite Ipostaze. Alţi elevi şl studenţi vor
permanentă extindere şi mo­ ţi-e dragă meseria nu ţl-e nostru le poartă o grijă deosebită, le asigură condi­ ale cuceririi ştiinţei şi dem­ de locuinţe din noul cartier 100 de elevi de la Şcoala pro­
dernizare, avînd un colectiv greu. Mă străduiesc şi asi­ ţii de viaţă şi de învăţătură dintre cele mal bune. nităţii umane. Zarand şl a Grupului şcolar fesională Călan vor lucra recolta fructe de pădure, vor
harnic şl inimos, ea a ajuns gur păsărilor apa, furajele Această grijă este evidenţiată permanent şl în muni­ In această efervescenţă po­ de materiale de construcţii colecta plante medicinale,
vor sorta şl stivui cherestea,
ca în 1971 să ocupe primul pe jgheab, curăţenia, urmă­ cipiul Deva, prin tot ceea ce s-a făcut pentru copiii litică şi economică pe care o Deva» a căminului pentru umăr 3a umăr cu muncitorii
loc în ţară la producţia de resc cum se face aerisirea, noştri, prin tot ceea ce se face pentru el. trăieşte la cea mal înaltă nefamillştl de la Simerla, la la construirea fabricii de ip­ vor efectua alte lucrări prin
ouă pe cap de pasăre. De temperatura din hală, recol­ Ca mamă a trei copil, toţi de vîrstă preşcolară, în­ temperatură a muncii între­ extinderea F.C. Orăştie, la sos din localitate, ale cărei care se urgentează realizarea
fapt, anii ce au trecut de la tez ouăle. Şi cu cît mă stră­ cerc un sentiment de legitimă mulţumire pentru fap­ gul nostru popor, s-a inte­ alte obiective de construcţii. contururi se definesc mal sarcinilor de plan de căti-e
Conferinţa Naţională a parti­ duiesc mai mult cu atît sînt tul că în cele opt ore da muncă pot să-ml desfăşor grat şi tineretul studios, ho- mult cu flecare zi. colectivele de muncă hunedo-
dului au fost trepte de pres­ mai mulţumită. activitatea profesională în deplină linişte, ştiind că tărît să-şi aducă din plin I.C.S.H. şl I.T.L. Hunedoara Răspunzînd chemării elevi­ rene, adueîndu-se Importante
tigiu, clădite cu vrednicie şi — La faza pe ferme a con­ contribuţia la edificarea so­ îşi vor „suplimenta" efective­ lor şi studenţilor din Iaşi, sporuri venitului naţional al
responsabilitate de oamenii cursului „Cea mal bună cres­ în acest timp copiii mei — ca atîţia copil ai ţării — cietăţii socialiste multilateral le timp de 14 zile cu peste care domiciliază în comunele poporului.
se află în siguranţă la creşe, la grădiniţe sau în
acestui complex avicol. Cu cătoare de păsări” aţi ocupat şcoli, cresc fără griji, robuşti, sănătoşi. Se ştie că e- dezvoltate. Elevii şl studenţii 1000 de elevi şi studenţi, ca­ patriei, de a participa activ,
dragostea lor de muncă, cu primul lor. Aţi participat şi patriei şl-au manifestat do­ re vor efectua lucrări la în perioada vacanţei de vară, Cu elanul tineresc ce-l ca­
copiilor
necesită
afecţiune
ducarea
răbdare,
tact
şl
efortul şi hărnicia lor, au la faza pe ţară... şl dragoste părintească, cere pricepere, stăruinţă şi rinţa unanimă de a dedica construcţia unor blocuri de racterizează, cu dragostea ne­
făcut ca în aceşti ani valoa­ ■— Da, iar dacă mă stră­ o parte din vacanţa lor de locuinţe, a atellerelor-şcoală la desfăşurarea lucrărilor a- mărginită faţă de partidul
rea produselor să cunoască duiam şi acolo mai mult, aş înţelegere. Aceste calităţi le însumează la unison e- vară activităţilor productive la unele şcoli din localitate, gricole în unităţile de stat şi părinte, pentru minunatele
o creştere de peste 74 mili­ fi adus nu locul 5, ci altul ducatoarele de la grădiniţa de copil „Elena Sîrbu" din Industrie şi agricultură, la construcţia de prefabrica­ cooperatiste de pe întreg cu­ condiţii de muncă şl de în­
oane lei, beneficiile să spo­ mai în faţă. din Deva, femei şi mame care plămădesc cu atîta de pe şantierele de construc­ te, la amenajarea unor la­ prinsul ţării, elevii şl stu­ văţătură ce le sînt asigurate,
rească cu 30 milioane lei, — Şi dacă Maria Rus, sora gingăşie şi dăruire materia umană pentru anii care ţii şl de înfrumuseţare a lo­ boratoare şi baze sportive ale denţii din judeţul Hunedoa­ elevii şi studenţii hunedoreni,
iar producţia de ouă şi de dumneavoastră, care e frun­ vin. calităţilor, de a fi ajutoare căror beneficiari vor fi tot ra s-au angajat plenar, cu vor da o înaltă pildă de
carne cu 59 milioane bucăţi taşă la ferma nr. 1 tineret, MARJA PITULESCU de nădejde ale colectivelor el, la toamnă, în noul an entuziasm şl hotărîre, în a- dăruire şi abnegaţie în mun­
şi, respectiv, cu 470 tone. v-o ia înainte, vă supăraţi ? Deva de muncă pentru realizarea şcolar. In Valea Jiului, mai ceastă acţiune patriotică. E- că, îşi vor etala calităţile de
Sînt cifre dincolo de care se — Nu mă supăr. Dar nici şi depăşirea înainte de ter­ mult de 600 de elevi şl stu­ levi din Deva, Brad, Simeria, viitori constructori ai socie­
află oamenii. Şi cînd ştii că eu nu mă prea las întrecută. men a sarcinilor de plan în Haţeg, Orăştie, Călan, Ilia
90 la sută dintre ei sînt fe­ Că, dacă m-am învăţat şi cinstea Conferinţei Naţionale denţi îşi vor utiliza forţa de tăţii socialiste multilateral
mei nu poţi să nu încerci un ml-e dragă meseria, nici bu­ Lămîfia^— mică enslaSopeie a utflfiăţlS a partidului şl a aniversării muncă la construcţia noului se vor afla pe loturile ferme­ dezvoltate, vor fi contribua­
sentiment de admiraţie, de curiile el nu ne ocolesc. unul sfert de veac de la pro­ liceu minier şi la renovarea lor agro-zdotehnice din Deva, bili merituoşi la sporirea bu­
mîndrie şi respect. Bucuriile muncii 1 Cîtă să­ • Înainte de a stoarce l&mlia, temperatura optimă pentru ţe­ clamarea Republicii, pentru Clubului muncitoresc din U- Mintia, Strei-Batiz, la I.A.S., năstării generale a poporului.
Intr-un
sătura
bumbac,
— Prezenţa lor matură, nătate, cîtă frumuseţe afli ţineţi-o, un mtnut-douâ, Dupâ a- mătase). respectivă (lină, mal râ-
In
clnd
cu
fierbinte.
ap&
vas
cazul
responsabilă, afinităţile deo­ în ele I Maria Bălăceanu, o- cest „tratament“, veţi obţine o mtn urme de rugină, repetaţi
sebite în munca de flecare peratoare de la staţia de in­ cantitate aproape dublă de zea­ operaţia, pînă dud pata va dis­
zi, seriozitatea, disciplina cubaţie, ne mărturiseşte că mă. • Adăugaţi in apa rece cu pare oomplet. de cap, chiar mi­
Durerile
•
sînt atribute care însoţesc ea le trăieşte „în flecare luni care spălaţi orezul o Jumătate grenei# rebele, dispar sau se a-
numele majorităţii femeilor şl joi din săptămînă, atunci de linguriţă de buc de lămlle. tenuează dacă bo aşează pe Um­ Producţia pajiştilor si nu fie lisată iu voia soartei î
de
frunte
o
are
a
muncitoare din unitatea noas­ Aceasta orezul pi proprietatea Împiedica ple şl pe pe care plasăm, compresă de
de
una
tifon,
a
albi
lin­
tră — ne mărturiseşte ing. cînd prin mîinile mele trec lipirea boabelor. gă alta, cîteva felii de lămlie.
16 000—18 000 de pui. In cele­
•
Înlătură
(Concomitent,
lămlle
cufundaţi
Crheorghe Diaconescu, direc­ lalte zile sortăm ouăle, le rapid ţii Sucul total de petele proaspete lc intr-un lighean cu apă mîlni-
fier­
torul întreprinderii avicole punem în site, le introducem de rugină de pe lenjerie ţl ţe­ binte) . Punerea în valoare depli­ vederile nu sînt îndeplinite de 1® sine“, iar pe de altă cheiate, nu au fost termina­
de stat 'Deva. Pentru Maria în aparate, urmărim tempe­ sături din fibre naturale. Ume­ o Pielea Întărită de pe tălpi nă a potenţialului productiv nici pe 50 la sută din supra­ parte în faptul că se consi­ te pe toate suprafeţele nici
picioarelor
degetele
zeamă
Ghifor, îngrijitoare la ferma ziţi locul astfel pătat incit cu ţesătura de şi dintre dacă aplicăm dea­ al pajiştilor naturale — con­ faţa stabilită — n.n.), la de­ deră că îmbunătăţirea pajiş­ la cooperativele agricole din
devine
să
lămlle.
suplă
nr. 3, primele 5 luni ale a- ratura, umiditatea, ventilaţia. fie pătrunsă de lichid. Puneţi supra zonei respective un ban­ diţie esenţială pentru înde­ frişări de arboret sarcina es­ tilor este o activitate de se­ Teiu, Holdea, Nădăştia de
cestui an au însemnat reali­ Toată această muncă e împli­ deasupra o cirpă curată, Înmu­ daj subţire (de tifon, prefera­ plinirea sarcinilor reieşite din te realizată pe mal puţin de zon, care se execută doar Jos, Sînpetru, Sîntămăria-Or-
zarea sarcinilor planificate nită în zilele cînd ies puii. iată in apă şi foarte bine stoar­ la bil) cu o felie de lămiie ze­ programul naţional de dez­ 50 la sută din prevederi, iar primăvara. lea, Birtin, Rişca, Ribiţa, Riu
Călcaţi
un
fler
reglat
moasă.
cu
să.
în proporţie de 123 la sută. Atunci simţim cu adevărat |------ voltare a zootehniei — re­ la curăţiri de muşuroaie şi La cele arătate se mai a- de Mori, Toteşti şi altele.
La producţia totală de ouă a bucuria strădaniei noastre". prezintă una din principale­ vegetaţie lemnoasă nerealiză- daugă şl slaba organizare a Este cît se poate de alarman­
obţinut un spor de peste Maria Bălăceanu are bucu­ le îndatoriri pe care condu­ rile însumează 3 500 hectare. muncii la efectuarea lucrări­ tă o asemenea situaţie dacă
80 000 lei, iar procentul de ria de a purta — pentru cerea partidului le-a trasat Să nu mai amintim că pe u- lor planificate, acţiunile în­ se are în vedere faptul că
pierderi l-a redus cu 2,6 la strădania, hărnicia, conştiin­ consiliilor populare comuna­ nele suprafeţe s-au făcut lu­ treprinse neaducînd sporurile majoritatea unităţilor amin­
sută. Şi aceste rezultate le ciozitatea, pentru întreaga ei le şi conducerilor unităţilor crări de mîntulală, lipsind aşteptate de producţie din tite reclamă acut lipsa de
menţine de mai bine de 5 ţinută în meserie — Ordinul agricole. Deşi în judeţul nos­ controlul şi supravegherea cauza calităţii necorespunză­ masă verde pe pajişti.
ani. Anul trecut, hărnicia i-a Muncii clasa a IlI-a. tru sînt peste 250 000 hectare din partea primăriilor şi a toare a curăţirilor efectuate. In situaţia cînd pajiştile
adus un premiu din benefici­ Reghina şi Maria Rus, Ma­ ocupate de păşuni şi fineţe conducerilor unităţilor agrico­ Din multitudinea aspectelor naturale constituie principala
ile realizate de peste 4 000 ria Chifor, Maria Bălăceanu, naturale, în situaţia actuală le. Faţă de planul de cură­ de acest fel vom evidenţia sursă de furaje, care se ob­
lei. Exemplul comunistei Ma­ Viorica Homotă, Silvia Bo- nu se foloseşte nici jumăta­ ţare, se prezintă cu aprecia­ cîteva situaţii mai semnifica­ ţin cu costurile cele mai re­
pro­
capacitatea
te
lor
din
ria Chifor e urmat de multe zan, Victoria Husaru, cîteva ductivă, fapt datorat în mare bile rămînerl în urmă comu­ tive, reieşite în urma recep­ duse, este de neconceput ca
femei de la noi. Silvia Bo- dintre comunistele care au măsură ritmului anemic de nele Orăştioara de Sus, Măr- ţiilor făcute cu factori răs­ producţia acestora să fie lă­
zan, îngrijitoare la ferma fost şi sînt mereu în fruntea execuţie a lucrărilor de îm­ tineşti, Sălaşu de Sus, Den- punzători de la comune. sată în voia soartei, ca lu­
crările de îmbunătăţiri să fie
nr. 3 a fost mereu în frun­ muncii. Cîteva dintre munci­ bunătăţire. suş, Lăpugiu de Jos, Bretea La cooperativele agricole . executate după bunul plac al
te, în fiecare lună din acest toarele care au mîndria de a Ca şi în anii anteriori, vo­ Română şl altele. Spre exem­ din Romoşel, Romos şi
an, depăşindu-şi sarcinile de fi îngrijitoare de păsări şi lumul de lucrări executate plu, la capitolul respectiv Pişchinţi, de pildă, pe mai mult sătenilor. Fără a minimaliza
dobîndi-
nimic
rezultatele
cu
producţie cu peste 20 la su­ care acum, în preajma Con­ pe pajişti este cu mult sub restanţa înregistrată de co­ de 60 de hectare lucrările
tă, Viorica Homotă, de la ferinţei Naţionale a partidu­ posibilităţi şl cerinţe, ceea ce muna Orăştioara de Sus este nu au fost terminate, păşu­ te pînă acum, este de subli­
necesitatea
organe­
ca
niat
ferma nr. 4 in baterii, a în­ lui, se situează In fruntea co­ dovedeşte că consiliile popu­ de aproape 500 hectare (1). nile nefiind repartizate pe le comunale de partid şi de
registrat un spor de 10 la' loanei întrecerii, pentru ca lare, primarii şi preşedinţii De asemenea, la defrişări nu crescătorii de animale aşa stat, cît şi conducerile unită­
sută. îngrijitoarele Ana Cion­ angajamentul mobilizator, lu­ C.A.P. nu au manifestat su­ şi-au îndeplinit obligaţiile cum s-au dat Indicaţii. ţilor agricole să se preocupe
tă, Maria Sas, Lidla Dan, E- at de colectivul întreprinde­ ficientă răspundere pentru comunele Beriu, Boşorod, Ve- De asemenea, pe păşunile în continuare de finalizarea
iena Işfan, Reghina şi Maria rii — un plus de 2 milioane mobilizarea crescătorilor de ţel, Orăştioara de Sus, Măr- cooperativelor agricole din planurilor de îmbunătăţire a
Rus, Victoria Husaru, Elena ouă, 15 000 kg carne, 2 mi­ animale — aşa cum prevede tineşti etc. Batiz, Strei, Sîncrai, Strei- pajiştilor naturale, numai
Baba sînt doar cîteva din lioane lei economii la chel­ legea — la executarea cură­ Rezultatele nesatisfăcătoare sîngeorgiu şi altele mărăcinii astfel putîndu-se crea premi­
sutele de nume care ridică tuieli, 1 milion beneficii — ţirilor, defrişărilor şi fertili­ îşi găsesc explicaţia, pe de s-au tăiat la o înălţime de se pentru ca în fermele zo­
prin munca lor prestigiul să-şi găsească cea mai fru­ zării. Aşa se explică de ce o parte, în concepţia greşită 10-15 cm de sol, iar martoa- otehnice să se realizeze e-
îngrijitoarea Viorica Homotă, exemplu in hărnicie, recoltea­
întreprinderii noastre. moasă împlinire. ză zilnic 11004—12 0 00 de ouă. faţă de planul de fertilizări încetăţenită într-o serie de nele rezultate nu s-au adu­ xemplar şl înainte de termen
La etajul fermei nr. 2 în Foto: V. ONOIU există o restanţă de peste comune şl unităţi agricole, nat şl ars. Lucrările începu­ sarcinile stabilite pentru ac­
baterii, tlnăra Reghin« Rus LUCIA UCIU 2 000 hectare (în C.A.P. pre­ potrivit căreia „iarba creşte te, deşi în scripte apar în- tualul cincinal.
Eutfîntul de ordine al exploratorilor: Pentru a cinsti Conferin­ păşuni, iar la două să con­ achiziţiona 1 000 ouă, 5 000 La C.A.P. B©2
ţa Naţională a partidului struim jgheaburi din beton kg fructe, precum şi alte
cu noi realizări In toate pentru adăparea animalelor. produse.
domeniile de activitate, a- In acelaşi timp vom con­
nalizînd posibilităţile de ca­ tinua şi vom executa im­ Prevederile de pili pentru 115 vor
„Mai rapid spre re dispunem ne-am propus Coimsna noastră- portante lucrări edilitar-
să realizăm 100 000 Iei e-
gospodăreşti şi de înfrumu­
conomii faţă de deviz Ia organic seţare, locuitorii comunei
construcţiile social-cultura- străduindu-se pentru ca II realizate înainte de termen
le prin munca patriotică a in întrecere angajamentele asumate în
comorile dm cetăţenilor, să defrişăm o întrecerea patriotică să îna­ In urma adunărilor de zahăr, 1 000 kg cartofi, 400
fie
materializate
fapte
suprafaţă de 50 ha păşune
în
în satele Tîrnăviţa, Tîrna- inte de termen. partid pe brigăzi şi a ple­ kg grîu, 200 kg orz. Pe a- nului 1975. In anul 1971 s-au
producţiile
planifica­
depăşit
va şi Furcşoara, pentru spo­ Fină la 20 iulie se vor con­ narei comitetului de partid, ceastă bază vom livra supli­ te pe hectar cu 406 kg grîu,
(Urmară din oatj. 1) să ducă la îmbunătăţirea u- rirea producţiei de masă tracta şi livra suplimentar MIRON BETEA comuniştii, ţăranii cooperatori mentar la fondul central 20 1200 kg orz, 206 kg porumb
tilizăril fondului de timp. I- verde, să construim 3 po­ de Ia membrii cooperatori secretarul comitetului comunal din unitatea noastră s-au an­ tone grîu, 50 tone sfeclă de şi 3 200 kg cartofi. Ca urma­
niţial ne-am angajat să îm­ deţe din beton în satele şi ţăranii cu gospodării pro­ de partid gajat să depăşească în acest zahăr şi 20 tone cartofi. In re, producţiile medii prevă­
1 300 metri liniari de ga­ bunătăţim utilizarea acestuia Boz şi Ţîrnava, să amena­ prii 20 000 litri lapte. Tot ALEXANDRU OLARIU an producţiile planificate pe zootehnie ne propunem să zute a fi obţinute la sfîrşi-
lerii. cu 0,5 Ia sută. Dar pentru că, jăm 4 fîntîni publice şi pe în plus faţă de plan se vor primarul comunei Brănişca depăşim efectivele planificate tul cincinalului au fost reali­
Realizările acestui colectiv în primele patru luni ne pre­ hectar cu 5 000 kg sfeclă de la bovine şi ovine, să creş­ zate şi depăşite din primul
nu se opresc aici. Inţelegînd zentam cu angajamentul a- tem în afară de plan 30 de an la majoritatea culturilor.
dezideratele majore ale cin­ proape îndeplinit, vizăm pînă porci şi să livrăm în plus 5 Tocmai de aceea am hotărit
cinalului calităţii şi eficien­ la sfirşitul anului noi reali­ tone de carne şi 700 kg brîn- să revedem aceste cifre şi să
ţei pe care îl parcurgem, co­ zări. ză de oi. stabilim alte producţii medii
lectivul a înscris in dreptul ...Realizările obţinute, con­ CINCINALUL In uima discuţiilor purtate pe hectar. corespunzătoare
economiilor realizate pe pri­ tinua perfecţionare a activi­ în adunările da partid şi por­ posibilităţilor şi condiţiilor
mele patru luni suma de tăţii la I.P.E.G. Deva nu pot nind de la realizările obţinu­ actuale şi de perspectivă.
859 000’ lei, adică cu 59 000 lei fi Ilustrate convingător -fără te în 1971, am ajuna la con­
T
mai mult decît prevedea an­ a aminti de conştiinciozita­ cluzia că cifrele de plan sta­ Am avut prevăzut ca la sfîr-
gajamentul suplimentat în tea şi dăruirea în muncă a bilite pentru 1975 trebuie re- şitul cincinalului livada de
cinstea Conferinţei Naţionale sondorilor şefi Nicolae Pană, ÎNÂINTE DE ERMEN! analizate şi stabilite cores­ pomi să ocupe o suprafaţă
a partidului. Vasile Păunescu, Nicolae punzător noilor condiţii cre­ de 102 ha, iar noi am reali­
— Pînă la 30 decembrie Bule, Florian Manea, Gheor- ate. In urma măsurilor sta­ zat pînă în 1972 plantaţii pe
ne-am angajat să sporim ghe Floricău, a şefilor de bri­ bilite de Conferinţa Naţiona­ 99 ha, urmînd ca în 1973 a-
simţitor volumul economiilor gadă Petru Crişan, Dumitru lă a partidului din 1967 şi ceastă sarcină să fie realiza­
— declară tovarăşul Vasile Cornea, Gheorghe Bejenaru Congresul al X-lea a crescut tă în întregime. De aseme­
Vasilescu, şeful serviciului şi a altora. Vasile Păunescu, A gradul de mecanizare şl chi­ nea, vom realiza şi depăşi
plan — şi asta în special spre exemplu, a obţinut pî­ însemnate cantifăfi de carne UN PLUS DE FRUMUSEŢE LOCALITĂŢII mizare a agriculturii, au fost cu mult efectivele de bovine,
prin reducerea consumurilor nă în prezent o străpungere Comuniştii, toţi locuitorii co­ me de aproape 500 ml, s-au introduse în cultură noi so­ ovine şi producţiile de lapte,
ml
desfundat
Jos
500
specifice. De fapt, ne-am pro­ în avans de peste 130 m, a- munei ca Vaţa în de cinstea şi-au pro­ amenajat o alee do şanţuri, s-a luri de plante mai producti­ carne şi lînă. Avem toate
o
Conferinţei
lungime
pe
pus
pus ca pînă la Conferinţa dică cu 30 m mai mult de­ peste plan Naţionale a partidului să-şi su­ de 150 ml. Un aport deosebit ve, se aplică pe scară largă condiţiile şi comuniştii, toţi
Naţională să reducem consu­ cît se angajase să foreze în plimenteze volumul de lucrări la realiznrea lucrărilor aminti­ tehnologii de lucru superioa­ ţăranii cooperatori din Boz
pentru
adus
Pînă
sfirşitul
luni
murile specifice ou 50 mc cinstea Conferinţei Naţionale. BRETEA MUREŞ ANA. Faţă ne. vor mal Ia preda încă acestei cape­ stabilite Astfel ei Înfrumuseţarea te mai sus au Dumitru cetăţenii re, munca şl retribuţia au fost vor munci cu pasiune şi
comunei.
hotărit
au
Tomoş,
Făr-
Trandafir
8
ei
care
lemn de mină, 2 000 traverse Şeful de brigadă Petru Cri­ de planul semestrial livrarea pre­ te tineret bovin, cu o greutate să realizeze în plus 1 000 mp caş, Ion Incău, Ispas Fărcaş, organizate pe baza acordului hărnicie pentru ca prevede­
şi
pe
vede
IngrâşaTea
din lemn, 25 mc cherestea şan a executat peste preve­ i bază fle contract a unui nu- do tone. In acest fel co­ de zone verzjl, să repare 2 km Petru Mociu, Ion Fcler, Teodor rile planului cincinal stabili­
şi alte materiale. Din aces­ deri 60 metri de galerii şi j mâr de 24 capete tineret bo- operatorii de aici şi-au depă­ de drum, să reamenajeze 2 km Cătană, Ion Giurgiu, Ion Plc- global, s-au creat ferme spe­ te pentru cooperativa noastră
Ana
Bulz,
şanţuri,
construiască
să
de
500
tea, pînă în prezent am rea­ şi-a suplimentat angajamen­ : vin, cu o greutate totală de 7,0 şit tn mod substanţial plănui j ! mi trotuare şi să ridice un gard şan, viu Roman Ban, Valerla Lolls, cializate, a crescut gradul să fie îndeplinite înainte de
din
tone,
i
Plenarii,
cooperatori
ţăranii
ui
lizat mai mult de 120 mc tul de a realiza suplimentar I Bretea Mureşană, inamfestlnd pe primul semestru al acdStul ] dc prefabricate pe o lungime Constantin Băbescu, Petru Bo- de pregătire şl specializare a termen, pentru ca unitatea
lemn de mină şi 13 mc che­ pînă la Conferinţa Naţională | o grijă şi preocupare doosebi- an şl slut hotărîţi aă cinstească dc 100 ml. Zilele trecute peste loţ, Păulin Miciean, Aurel Mo­ cadrelor. Toate acestea, pre­ noastră să fie tot mai pros­
Capudeanu,
Iile
ciu,
Simion
au
150
comunei
restea. alţi 20 de metri de galerii. | tă pentru creşterea şl Ingrăşa- Conferinţa Naţională a parti­ ieşit de la locuitori ai voluntar-patrio- Mociu, Traian Avram, lutcreţia cum şi volumul tot mai im­ peră şi înfloritoare.
muncă
— Ar mai fi de adăugat Exemplele pot continua cu I rea animalelor In scopul reall- dului şi aniversarea a 25 de tică pentru a rezolva practic Başa, Nicolae Mudrich, To- portant de lucrări de îmbu­
ceva — completează discuţia nominalizarea altor zeci de j zării unor venituri ctt mal mari ani de Ia proclamarea Republi­ prevederile stabilite. Prin a- ma Seucă. nătăţiri funciare, au creat MIRON CRIŞAN
inginerul şef adjunct losif sondori şi mineri a căror de­ j din zootehnie, au reuşit să 11- cii cu noi realizări in creşterea portul lor s-au Încărcat şi îm­ ARON MED REA condiţiile obţinerii unor pro­ secretarul comitetului de partid
şi
Zavoda. Pentru a ne prezen­ viză a devenit acum: „Cît • vreze 30 capete tineret bovin, producţiei agricole, vegetale şi prăştiat ce 300 au tone de balast pe secretarul comitetului de partid ducţii superioare nivelurilor
împrăştiate
fost
piatră
ta cu angajamentele îndepli­ mai repede spre comorile din i cu o greutate totală de 12,3 to­ animaliere. o porţiune de drum în lungi­ al comunei Vaia de Jos stabilite a fi atinse de coo­ TOVICĂ MANEA
nite am luat măsuri menite adîncuri". perativa noastră la finele a- preşedintele C.A.P. Boz
âniaitmeiîti concrete » Realizări tis prestips ■ Initiative.,.valoroase a Fapte