Page 57 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 57
Proletari din loatetărlle, unlfl-va!
Amplă manifestare închinată
Conferinţei Naţionale
a partidului, celei de-a 25-a
aniversări a proclamării
Republicii
— Vă rugăm să reliefaţi
citeva dintre trăsăturile spe
cifice care caracterizează a-
ceastă ediţie a Festivalului
„Sarmis“.
— Acţiunile ce vor avea
loc în cadrul acestei mani
festări cultural-educative
de anvergură se vor o no
uă materializare a progra
mului educaţional al parti
După acţiunile cultural- dului adoptat de plenara
educative de amploare care Comitetului Central din no
are
Festivalul
ANUL XXIV Nr. 5 424 SIMBĂTA 17 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI au fost organizate în acest iembrie 1971. caracter educa
an pe tot cuprinsul judeţu
profund
un
lui : ştafeta folclorică „Că tiv, care întregeşte actul
utătorii de comori", con cultural ca atare. Vor avea
cursul brigăzilor artistice loc expuneri, colocvii, şe
de agitaţie, luna teatrului zători literare, mese rotun
Activităţi sătesc, concursul cultural- de, excursii documentare
artistic „Buchete hunedore tematice, medalioane cine
de practică ne" — ca să amintim doar matografice, întîlniri ale ti
principalele competiţii care nerilor şi oamenilor muncii
productivă au revitalizat activitatea de naţionalitate maghiară
BÂCIA. La Şcoala formaţiilor artistice de a- şi germană cu personalităţi
generală din comuna matori — Festivalul cultu ale vieţii politice şi cultu-
educaţiei
simpozioane,
Băcia, activităţilor de rii şi se înscrie socialiste ral-artistice, comunicări şti
ca
un
„Sarmis"
sesiuni
TOATE COLECTIVELE se acordă productivă li eveniment de seamă în via inţifice, toate avînd partidului
de
practică
ca
o-
o
impor
a
plaiurilor
biectiv
politica
ţa
spirituală
tanţă
Astfel,
deosebită.
prin grija profesorului hunedorene. Pentru a defi nostru de făurire a socie
a
an
acest
de specialitate Emil ni ediţia din ne-am adresat tăţii socialiste multilateral
festivaiului,
politica
dezvoltate,
externă
HUNEDORENE - O SINGURĂ VOINŢĂ i nizat cu elevii un ate tovarăşului Petru Stoican, a partidului şi statului nos
Dijmărescu,
s-a
orga-
Comitetului
de
preşedintele
tradiţiilor
tru,
valorificarea
în
____________________ _______ ______________________________ _______ ___ 5 lier de tîmplărie, 15 cultură şi educaţie socialis muncitorimii hunedorene.
sînt
cuprinşi
care
elevi. Pînă acum ei au tă a judeţului Hunedoara,
— Aceste acţiuni — ca
reuşit să construiască I care ne-a declarat: să ne referim numai la ce
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! stupi. In afara atelie- ! desfăşurare în timp — în le enumerate — presupun o
__Propunîndu-şi o largă
3 lăzi cu rame pentru j
largă desfăşurare şi parti
tre 18 şi 25 iunie — angre
rului de tîmplărie, aici
s-a mai înfiinţat şi o
cultură din judeţ, cea de-a
brigadă legumicolă, u- nând toate aşezămintele de cipare.
na pomicolă şi alta IlI-a ediţie a Festivalului — Este, de fapt, o altă
pentru întreţinerea cul „Sarmis“ poartă pecetea e- caracteristică a celei de a
turilor de porumb. mulatiei creatoare a side III-a ediţii a Festivalului
Elevele din clasele rurgicilor şi minerilor, a „Sarmis". In acest an ac
mai mici care au ta constructorilor şi lucrători ţiunile nu. vor mai R limi
lent realizează costume lor de pe ogoare, a intelec tate la citeva localităţi, ci
de femei şi bărbaţi cu tualilor, a tuturor oameni vor cuprinde toate oraşele,
modele inspirate din lor muncii din judeţ, emu comunele şi satele jude
portul local. La ora ac- ] laţie generată de apropia ţului, toate aşezămintele
tuală toţi elevii sînt j ta Conferinţă Naţională a culturale, avînd un larg ca
cuprinşi într-una din partidului şi aniversarea racter de masă, fiind an
activităţile de practică unui sfert de veac de la grenate toate instituţiile de
productivă. Directorul proclamarea Republicii. E- cultură de la cele judeţe
şcolii, profesorul Ion diţia din acest an a festi- ne la cele comunale. Pe
Herţ, ne relata că se i valului este un modest o- lingă acţiunile enumerate
preconizează ca în vi
itor numărul de ore şl ! magiu adus acestor mari e- C. DRAGOŞ
de activităţi în care i venimente din viaţa popo-
elevii să înveţe să se I rului nostru. (Continuare in pag. a 2-a)
deprindă cu munca sînt
în creştere.
GH. ŞTIRBU
secretarul
Consiliului popular
al comunei Băcia
Largi acţiuni privind autodotarea |
Pe şantierele şi în atelie construite prin mijloace
rele întreprinderilor de con proprii, printre care echi
strucţii industriale şi agro pamentul de sonetă mecani
PENTRU 24 ORE zootehnice se desfăşoară o că, adaptat pentru excava
ZI de 7.!, furnaliştii de la Hunedoara înregistrează noi victorii In bătălia pen largă acţiune privind auto toarele universale, utilaj
tografla noastră vi-i prezintă pe ciţiva dintre exponenţii acestei grandioase Întreceri Vremea se menţine căldu dotarea. folosit pentru mecanizarea
acţionează la furnalul nr. 5 din cadrul secţiei I furnale. roasă, cu cerul variabil. In
nona de deal ţi de munte slnt Printre cele mai recente lucrărilor de plantare a pi
posibile, In cursul dupâ-amie- realizări obţinute în aceas-
zli, Innourărl locale, însoţite- ; tă direcţie la Intreprinde- loţilor do 17 m lungime,
?i
ploaie
In Valea Jiului n aceste zile fier izolat de averse de VIntul va i rea de construcţii şi monta- precum şi echipamentul de
electrice.
descărcări
I binţi, cînd pe ogoa Consfătuire ia C.S. Hunedoara sufla slab şl plnă sud. la potrivit din | je siderurgice Galaţi se in- sonetă mecanică destinat
Temperaturile
sud-est
fi
Intre
vor
re se desfăşoară am minime 15 grade, cuprinse maximele i clud o scrie de instalaţii. montării piloţilor de 20 m.
şi
10
iar
pla
pentru
recolta
bătălie
Chemări cu răsunet dinamizator celui de-al doilea an al Intre 26 şl 30 grade.
cincinalului actual, pe fra
ţii gemeni Romulus şi Re- Reducerea consumului
mus Bolea i-am întilnit în
pentru obţinerea de tori la secţia din Gurasada de cocs - obiectiv centrai
Mecaniza
activitate.
plină
a S.M.A. Ilia, ei se numă
ră printre făuritorii de
PERFORMANTE MINEREŞTI nădejde ai producţiilor bo al întregii siderurgii
destinele
Legîndu-şi
gate.
de aceeaşi meserie, în cei
şapte ani de cînd mînu- In vasta acţiune desfăşurată pe plan naţional, în
iesc cu răspundere şi con cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi aniversării
ştiinciozitate tractoarele,
• La mina Uricani a fost lansată o nouă iniţia strunind cu pricepere zer.i- Republicii, pentru reducerea cheltuielilor materiale de
tivă : REALIZAREA A CEL PUJIN 100 METRI LINIARI ——y mi lUMumiwMwiaaa» producţie şi creşterea pe această cale a venitului naţio
nal, economisirea cocsului se înscrie ca o sarcină de ma
DE AVANSĂRI LA LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE DE ximă importanţă trasată de conducerea partidului între
Fraţii Bolea— In scopul înfăptuirii acestui obiectiv central, de ma
CĂTRE FIECARE BRIGADĂ; gii siderurgii româneşti.
• Iniţiativei, al cărei promotor este Eroul Mun joră însemnătate -pentru economia naţională, la Hune
doara a fost organizată ieri, de către Consiliul Naţional
cii Socialiste Petre Constantin, toţi minerii Lupeniului mecanizatori al Inginerilor şi Tehnicienilor. Uniunea sindicatelor din
îi răspund*. „LA FIECARE ABATAJ FRONTAL VOM metalurgie şi construcţia' de maşini. Ministerul Industriei
REALIZA IN PLUS IN FIECARE LUNĂ CITE DOUA de nădejde Metalurgice, Consiliul judeţean al sindicatelor şi condu- I
CICLURI COMPLETE";. cerea Centralei industriale Hunedoara, o amplă consfă- E
tuire pe tema măsurilor şi acţiunilor ce se impun a fi I
• „PATRU CÎMPURI PE ZI Şl ARIPĂ IN ABA întreprinse în combinatele şi uzinele siderurgice din ţară 1
pentru reducerea consumului de cocs. La consfătuire au |
TAJELE CAMERĂ DIN STRATUL NR. 3" - iniţiativa le de cai putere ascunşi în participat numeroşi muncitori fruntaşi, maiştri, tehnicieni,
lansată de şeful de brigadă Petru Roman a fost pre inima motoarelor, fraţii ingineri, cercetători, furnalişti, cocsari, aglomeratorişti de I
Bolea şi-au adus o contri
luată de toate brigăzile minei Aninoasa. la Hunedoara, Reşiţa, Galaţi, Călan, Vlăhiţa, precum şi
buţie meritorie la realiza din partea unor instituţii centrale de cercetări şi din in-
rea unor producţii în con
Flecare brigadă — realizez pînă la Conferinţa tinuă creştere de către co văţămîntul superior.
Naţională a partidului o a- Schimbul larg de experienţă ce a avut loc cu acest
cel puţin 100 metri vansare de 160 ml în gale operativele agricole pe o- prilej a evidenţiat realizările obţinute în direcţia eco
avansări la pregătiri ria cu profil de 12 mp pe ca goarele cărora au lucrat. nomisirii cocsului la furnalele din România, a relevat
Nu este nevoie de nici
re o execut cu ortacii mei. o recomandare pentru a-i existenţa unor mari rezerve şi posibilităţi de perfecţio
Au trecut puţine zile de la Pînă azi (15 iunie 1972 — cunoaşte pe Romulus şi nare a activităţii în acest domeniu, prin a căror punere
declanşarea însufleţitorului n.n.) am realizat 71 de me Remus. Faptele, munca a- în valoare se. va înregistra o reducere considerabilă a j
angajament pe care şi l-au tri, ceea ce îmi întăreşte siduă de zi cu zi sînt ar cheltuielilor materiale de producţie, apropierea consumu- J
luat, în cinstea Conferinţei convingerea că-mi voi res gumentul cel mai convin lui specific de cocs la furnalele noastre de cel realizat pe ]
plan mondial. In acest scop, s-au făcut numeroase pro
Naţionale a partidului, şefii pecta cu prisosinţă cuvîntul gător ce-i caracterizează pe
de brigadă Constantin Gră- dat. cei doi mecanizatori. puneri vizînd îmbunătăţirea calităţii şi constanţei cocsu
dinaru şi Constantin Trifan — Şi noi ne vom respecta Orice lucrare le-am în lui de 'fabricaţie indigenă, extinderea unor combustibili
de la mina Uricani. Angaja cuvîntul — au răsunat ca un credinţa s-o facă, spunea de înlocuire^ la aglomerarea minereurilor, pregătirea su
a
perioară
creşterea
temperaturii
încărcăturii
furnalelor,
mentul acestor comunişti de ecou glasurile şefilor de bri inginerul şef al C.A.P. Gu aerului insuflat, perfecţionarea tehnologiilor de elabo
nădejde — acela de a-şi ,de gadă Ştefan Nagy, Mihai rasada, sintem siguri de rare a fontei, finalizarea mai rapidă a unor lucrări de
păşi propriile recorduri/ sta Ceucă, Ştefan Neagu şi Ioan reuşita ei. Oricînd este ne experimentare şi cercetare ştiinţifică etc.
bilite — a produs o ţeacţie Drăguşan. voie şi ii solicităm, pe ger Siderurgiştii din întreaga ţară prezenţi la consfătuire
in lanţ în toate abatajele mi — Mai avem de rezolvat sau arşiţă, ziua sau noap au îmbrăţişat iniţiativa furnaliştilor hunedoreni de a pro
nei iar rezultatele — ca o- multe probleme — a ţinut să tea, pe vreme frumoasă duce ..Toată fonta peste plan cu cocs economisit" şi s-au
magiu adus în întâmpinarea specifice Constantin Trifan. sau ploaie, in orice zi din angajat să întirnpine Conferinţa Naţională a partidului
celor două evenimente — Sînt sigur însă că vom reuşi săptămînă, mecanizatorii cu realizări de prestigiu în acest domeniu.
n-au întîrziat să apară. să învingem toate greutăţile. Bolea nu pregetă să-şi fa
Dar cu două zile în urmă Scopul nostru, acum, unul că datoria. Cu aceeaşi tra ------ ---------------------------------------------------------------------------- /
după primul schimb, cînd trebuie să fie! Să muncim gere de inimă lucrează,
majoritatea minerilor şi-au cu sirg ca fiecare din noi să dacă este nevoie să ajute
văzut ţelul împiinit, cei doi realizeze peste 100 metri li şi alte unităţi rămase in
comunişti au lansat o nouă niari de avansări. urmă, şi pe ogoarele altor n pagina a ll-a
iniţiativă şi mai îndrăznea Noua iniţiativă s-a declan cooperative agricole.
ţă. Fiecare brigadă ce lu şat. După primele două zile Ne-am convins de cele
crează la pregătiri să realize de la lansarea ei s-au înre spuse văzîndu-l pe Remus
ze pe lună o avansare de cel gistrat şi rezultate. Directo efectuind de curînd corn-
puţin 100 ml. In acest fel. rul -exploatării, ing. Nicolae baterea gîndacului din Co Obiectivul prioritar la
pe exploatare se va realiza o Nicorici, şi inginerul şef, Io lorado din cultura de car
avansare, medie lunară de nică Darie, ne asigură că e- tofi a C.A.P. Cimpuri Sur-
100 ml. fapt însoţit de asi mulaţ''a care a cuprins fi-?ca duc. Intrebindu-l despre I.M. Barza — reducerea
gurarea unor capacităţi de te 'r.-'gadă se va oglindi la preferinţe în executarea lu-
producţie sporite, de impor nivel de exploatare in obţi
tante cantităţi de cărbune ex nerea unei viteze medii de N, TIRCOB cheltuielilor de producţie
tras peste sarcinile de plan.
— Eu de pildă, spunea (Continuare in pag. a 2-a)
Grădinarii, mi-am propus să (Continuare în oaa. a 2-a)
Angajamente concrete b Realizări de prestigiu m Iniţiative valoroase ■ Fapte emise
