Page 58 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 424 © SIMBĂTĂ 17 IUNIE 1972
90 de ani de ia naşterea
iui Gheorghi Di mii row
TOATE COLECTIVFI f Se împlinesc, la 18 iunie, august 1918 a fost arestat şi dicat glasul în apărarea
90 de ani de la naşterea condamnat la 3 ani închi luptătorului comunist Gh.
lui Gheorghi Dimitrov, u- soare, însă, sub presiunea Dimitrov.
nul dintre întemeietorii protestelor oamenilor mun In 1934, lipsiţi de probe,
HUNEDORENE - O SINGURA VOINŢĂ Partidului militant al Bulgar, cii, autorităţile au fost ne acuzatorii din procesul de
Comunist
au
Leipzig
la
fost
nevoiţi
voite să-l elibereze în luna
mişcă
eminent
rii comuniste internaţiona decembrie a aceluiaşi an. să-l elibereze pe Gh. Dimi
le, care şi-a consacrat în Prin intermediul presei trov. Plecat în U.R.S.S., a
Dimitrov
luptei
viaţa'
treaga muncii bulgari oame comuniste, o Gh. activitate stă a continuat să activeze în ca
drul
Comu
Internaţionalei
desfăşurat
împo
nilor
Cincinalul înainte de termen! că Ultima a evidenţiere în de mun la triva pentru triumful asupri ruitoare unic ţăranilor, me niste, fiind ales, în 1935, în
înfăptuirea
pentru
şi
exploatării
de
general
secretar
funcţia
luptă
frontului
al
de
măre
rii,
lîmplarului
mecanic
Executiv,
Comitetului
al
muncitorilor,
ţei cauze a socialismului şi
Gheorghe
Ccrbiccanu,
Ha
timplărie
I.I.L.
secţia
ţeg, a fost cea a de la sfîrşitul comunismului. seriaşilor şi intelectualilor sarcină ce a îndeplinit-o pî
nă
Co
autodizolvarea
la
trimestrului I a.c. Dar, şi în Gheorghi Dimitrov a vă legaţi de popor, împotriva
continuare, comunistul Gheor zut lumina zilei la 18 iu guvernului fascist, venit la minternului (1943).
hotărit
ghe Cerbiceanu datoria este conştiin nie 1882 în satul Kova- putere în iunie 1923, în In anii celui de-al doilea
facă
să-şi
Chemări cu răsunet dinamizator pentru cios, să a scurteze termenele i de cevţi, în mijlocul unei fa război mondial, deşi depar
Gh.
de
te
Dimitrov
ţară,
12
de
milii
La
muncitori.
execuţie
ce
lucrărilor
se
consacrat
şi-a
eforturile
repartizează.
ani a fost nevoit să-şi în
Fraţii Bolea trerupă şcoala şi să se an Un înflăcărat pentru realizarea idealuri
lor de dreptate şi libertate
gajeze ucenic zeţar la o ti
obţinerea de noi performanţe minereşti pografie din Sofia. La 15 luptător comunist naţională şi socială ale po
(Urmare din paa. D instalaţie specială ani face cunoştinţă cu lupta porului bulgar. Această nă
revoluţionară, înrolîndu-se zuinţă avea să se înfăptu
(Urmare din oag. 1) tăţii de 780 kg pe post, fapt plimentar în primele 10 zi destinată sortării în mişcarea sindicală, tărîm Bulgaria, în urma unei lo iască odată cu victoria in
ce i-a permis să dea peste le ale lunii iunie, minerii de crărilor mecanice, ne-a pe care se va face cunos vituri de stat. Insurecţia surecţiei de la 9 septembrie
avansare la lucrările de pre planul lunar 930 tone de căr la abatajele cameră au ade spus că nu are de ales, cărbunelui cut ca un militant de frun antifascistă declanşată la 23 1944, cînd clasa muncitoa
gătiri de peste 100 ml pe bune, să atingă o viteză de rat la iniţiativa lui Petru deoarece toate lucrările te al organizării clasei septembrie 1923 de către re, ceilalţi oameni ai mun
Jună. avansare de peste 200 metri Roman, ceea ce oferă în sint la fel de importante, Colectivul Uzinei de u- muncitoare. In 1902 s-a în 5 muncitorii şi ţăranii bul cii de la oraşe şi sate, sub
liniari şi să realizeze un cîş- continuare un nou impuls începând cu pregătirea te tilaj minier, clin cadrul rolat în rîndul Partidului gari, sub conducerea Parti conducerea comuniştilor, au
Două cicluri complete tig pe post de miner de 155,40 marii întreceri din subteran renului şi terminînd cu Centralei cărbunelui Pe Muncitoresc Şocial-Democrat dului Comunist Bulgar, îm înlăturat puterea monarho-
lei. troşani, a livrat Exploată din Bulgaria, făcînd parte potriva forţelor reacţionare, fascistă şi au instaurat, în
peste prevederi declanşată în întîmpinarea recoltatul. Dar, pentru a l-a situat“ pe Gh. Dimitrov Bulgaria, puterea populară,
Convinşi de această demon Conferinţei Naţionale şi a cunoaşte bine meseria rii miniere Lupeni o in din aripa socialiştilor „tes-
în fiecare abataj straţie practică, de cele 350 sfertului de veac de la pro şi a-i stăpini secretele stalaţie specială destinată nia.ci" care, la Congresul printre conducătorii de întors în patrie la 6 noiem
tone de cărbune extrafe su- clamarea Republicii. trebuie mai întîi de toate sortării cărbunelui, utilaj al X-lea al partidului, s-a frunte în această acţiune. brie 1945, în calitate de se
Mihai Blaga, Traian Pop, să cunoşti, pînă la ulti proiectat şi realizat de constituit într-un partid Prigoana dezlănţuită de cretar general al Partidului
Alexandru Varga, Vasile Cîr- i i Mir-, ~~ mul şurub, tractorul şi specialiştii acestei uzine. marxist, în frunte cu Di- forţele represive împotriva Comunist Bulgar şi de pre
stoiu — toţi frontaliştii minei maşinile agricole cu care Tot aici se produc stîlpi mităr Blagoev. comuniştilor bulgari l-a şedinte al Consiliului de
Lupeni — s-au alăturat ini lucrezi. Eu am o deviză: hidraulici destinaţi susţine Paralel cu lupta desfăşu silit ca în octombrie 1923 Miniştri, Gheorghi Dimitrov
ţiativei lansate de minerul „tractorul te ajută aşa cum rii lucrărilor miniere în rată pentru apărarea inte să emigreze, perioadă cînd îşi consacră eforturile fău
şef de brigadă Petre Con il ajuţi“. Asta înseamnă abataje, care înlocuiesc cu reselor clasei muncitoare a lucrat în Comitetul Exe ririi socialismului pe pă-
stantin, angajîndu-se să rea că trebuie să te ocupi zil succes produsele similare bulgare, se remarcă şi ca cutiv al Internaţionalei Co mîntul Bulgariei.
lizeze în fiecare lună în a- nic de îngrijirea utilajelor aduse din import. Uzina un luptător activ al mişcă muniste, precum şi la Ber La 2 iulie 1949, Gh. Di
batajele frontale unde mun pe care le ai in primire. realizează, de asemenea, rii muncitoreşti internaţio lin, începînd cu anul 1929, mitrov, fiu credincios al
cesc cîte două cicluri com In legătură cu satisfac transportoare blindate cu nale. Participant la cea de unde a condus Biroul vest- poporului bulgar, militant
plete peste prevederi, ceea ce ţiile meseriei interlocuto racleţi, utilaje de marc a doua Conferinţă socialis european al Comitetului E- remarcabil al mişcării mun
aduce un spor de peste 1000 rul ne mărturisea că nu productivitate, folosite la tă interbalcanică (Bucureşti, xecutiv' al Cominternului. citoreşti şi comuniste inter
tone cărbune fiecărei brigăzi. totul constă în depăşirea transportul cărbunelui din iulie 1915), Gh. Dimitrov a In martie 1933 a fost ares naţionale, a încetat din via
— In acest fel ne vom în normelor ci adevărata în abataje, precum şi piese exprimat mulţumiri „în tat la Berlin de poliţia fas ţă. Figura sa luminoasă va
primul
în
ro
rînd
partidului
deplini cu siguranţă angaja cununare a activităţii re- de schimb necesare agre mân frăţesc, care nu numai cistă şi implicat în procesul rămîne neştearsă muncii inimi
din
privind
Reich
incendierea
le
oamenilor
mentul luat în cinstea Con găsindu-se numai in depă gatelor de extracţie, trans că a avut iniţiativa de a stagului. Ruşinoasa însce patria noastră.
ferinţei Naţionale a partidu şirea producţiilor planifica- j port şi preparare a cărbu- j convoca această conferinţă, nare judiciară, care a ră IOAN DON
lui şi a celei de a 25-a ani te. Intr-adevăr, ce poate a- nelui. mas în istorie sub nume
dar a depus eforturi deo
versări a proclamării Repu duce mai mare bucurie şi Prin dezvoltarea şi di- ; sebite pentru asigurarea le de „Procesul de la Leip- GH. PÎRVULESCU
cercetători
blicii — arătau vorbitorii la satisfacţie decît atunci versificarea producţiei, a- j succesului ei deplin". zig“, a stîrnit protestul în la Muzeul de istorie
ultima şedinţă de lucru un cînd vezi că de pe terenul ceastă bază proprie de a- | Pentru activitatea revolu tregii opinii publice mon a Partidului Comunist
de, în unanimitate, frontaliş unde ai lucrat se obţin provizionare contribuie la I ţionară, desfăşurată în anii diale. Masele muncitoare a mişcării revoluţionare şi
tii Lupeniului s-au alăturat recolte de peste 2000—300Q creşterea gradului de în- j primului război mondial, în din patria noastră şi-au ri- democratice din Români«
iniţiativei. kg grîu sau porumb la zestrare tehnică a minelor, j
hectar !
în loc de 3 vom Pe Romulus Bolea l-am
extrage 4 cîmpuri pe găsit la prăşitul mecanic
al porumbului in tarlaua Spafii pentru
zi şi aripă în „Peste vale". Este un om
abatajele cameră de neîntrecut in meserie, Amplă manifestare închinată Conferinţei cazare şi
aprecia inginerul şef al
Vechiul grafic de lucru, de C.A.P. Cunoaşte bine te Nafienale a partidului, celei de-a 25-a aniversări depozitare în
a realiza trei cîmpuri pe zi renurile şi tehnologiile ce
şi aripă în abatajele cameră trebuie, aplicate la fiecare piafa Bradului
ale minei Aninoasa, s-a do cultură. După el nu este a proclamării Republicii
vedit necorespunzător progra nevoie'să stea specialistul să BRAD. O modernă
mului de 4 schimburi. Cînd vadă cum lucrează, deoare clădire ridicată în pia
minerul şef de brigadă Petru ce el îşi face singur con (Urmare din pag. 1) valului ,,Sarmis" va fi deo în locuri pitoreşti din Va ţa de alimente „Avram
Roman a lansat iniţiativa de trolul de calitate. sebit de bogată. Amintind lea Jiului, la cabane, le Iancu" din Brad, pre
a realiza patru cîmpuri pe zi , In discuţia despre cu vor avea loc festivaluri co doar expoziţiile de la De vor oferi oamenilor muncii văzută cu parter şi e-
şi aripă, au existat voci, cei noaşterea meseriei am re rale, concursuri „cine ştie, va, Hunedoara şi din Valea în cele două duminici ade taj, va putea asigura
drept puţine, care se îndoiau ţinut că, aşa cum cei doi cîştigă". seri ştiinţifice în Jiului, întîlnirea creatorilor vărate clipe de recreere. de acum înainte o ca
de obţinerea unor rezultate fraţi au avut multe de soţite de proiecţii de filme din cinecluburile judeţului Aş mai releva marea ser zare corespunzătoare a
superioare faţă de cele ob învăţat de la Viorel Circi documentare, diafilme şi (şi-au anunţat prezenţa Şi bare populară ce va avea producătorilor ce vin
ţinute pînă atunci (spuneau sau Miron Costea — meca diapozitive, de experienţă alte judeţe), spectacolele loc la Sarmizegetusa cu să-şi desfacă produsele
că în schimbul 4 să se fa nizatori cu vechi state de de laborator, vor fi organi folclorice, dc teatru, ori de prilejul deschiderii Festiva pe piaţa Bradului, pre
că numai aprovizionare). serviciu —, la rîndul lor, zate seri ale diafilmului şi lului „Sarmis" la care şi-au cum şi păstrarea şi de
Dar Petru Roman le-a de ei „împrumută“ din expe diapozitivului avînd ca te anunţat participarea colec pozitarea mărfurilor a-
monstrat tuturor, prin pro- iţlarin Bălu — sudor electric Ia secţia a IV-a a U.M.M.R. Sl- rienţă celor care acum mă „Hunedoara socialistă tivul Teatrului de stat din cestora.
priile-i realizări că prin acest raerra, este fruntaş în întrecere de 3 ani consecutiv. In cinstea desluşesc tainele conduce în imagini", premiere cine Petroşani, ansambluri şi for In prezent se execu
program de muncă el a obţi Conferinţe 1 Naţionale şi a celei de-a 25-a aniversări a procla rii tractorului şi mînuirii matografice de gală, meda maţii folclorice de presti tă lucrările de finisaj
nut o depăşire a productivi- mării Republicii, acesta obţine noi realizări, care îi onorează maşinilor agricole. lioane cinematografice. De giu din întregul judeţ, pre ale acestei construcţii.
munca.
asemenea, va fi organizată cum şi din judeţele Gorj şi V. RUDA
o zi a cititorilor pasionaţi, Caraş-Severin.
vor avea loc întîiniri cu In încheierea acestor foar
succinte
scriitori şi poeţi care şi-au te subliniez relatări doresc
¡arza - început sau pe îşi desfăşoară estradă, ca şi concursul de rul festivalului — Comite
că
să
organizato
hu-
plaiurile
activitatea
cultură
de
tul
şi
educaţie
nedorene. In toate comune
le judeţului se organizează muzică uşoară „Debuturi", socialistă al rucleţului. cu
rezervat
talente,
tinerelor
seri folclorice ale cîntecu- încerc doar o creionare a participarea laborioasă a
reducţie bătrîni menite să ducă la manifestărilor artistice. comitetelor de cultură ş e-
!
lui, jocului şi vorbelor din
mu
din
socialistă
ducaţie
evidenţierea tradiţiilor loca nicipii şi oraşe, a Consiliu
le. — Din simpla lectură a lui judeţean al sindicatelor.
Ioan Muntean—Brigadie programului făcut cunoscut Comitetului judeţean al
rul, şef de echipă la ori — Şi, pentru că discuţia în tot judeţul se desprind U.T.C., Consiliului jude
zontul —150, sectorul II Mu- a pătruns in domeniul ar şi acţiunile cu caracter re ţean al Organizaţiei pio
sariu, a lansat chemarea: tei, ce ne oferă organizato creativ. nierilor, Consiliului jude
„Nici un vagonet de minereu rii festivalului ? ţean pentru cultură fizică
rebutat". Echipele din sector — Aceste acţiuni vor în şi sport, Inspectoratul şco
au însuşit-o şi ea a găsit — Manifestările de artă soţi, să spun aşa, cele două lar judeţean şi Uniunii ju
deja ecou şi în alte sectoare. se anunţă şi în acest an duminici cînd vor fi orga- deţene a cooperativelor
:
luau Paşca, şef de echipă deosebite. Debutînd cu n zate numeroase serbări meşteşugăreşti, toţi partici
la orizontul —90, s-a angajat „Tîrgul meşterilor populari" popuiare, spectacole în ae- panţii la această amplă ma
ca în fiecare săptămînă să — devenit tradiţional şi liber ale artiştilor amatori, nifestare a culturii şi edu
lucreze o zi cu material re terminînd cu vernisajul ex parâzi ale portului popular, caţiei dedică cea de a IIT-a
cuperat. poziţiilor de fotografii ori jocuri distractive ca fuga ediţie a Festivalului „Sar
Ioan Herţa, maistru Ia pictură, începînd cu pro în sac, mîncatul plăcintei, mis" Conferinţei Naţionale
nădej
de
sectorul I Musariu, este pro gramele artistice de la că căţăratul pe stîlp, devenite a Partidului Comunist Ro de Dintre salariatele la Avicola
eare
lucrează
motorul unei acţiuni pe „sca tradiţionale. Aceste serbări Mintia, se numără şi îngriji
ră industrială“ de recupera minele culturale la marele popuiare organizate pe ma mân, celei de a XXV-a ani toarea Floarea Rusii. De la
re a materialelor — şine, spectacol de sunet şi lumi lurile Mureşului şi Streiu- versări a proclamării Repu cete 14 300 păsări pe care le
recoltează
traverse, armături, tuburi de nă, această ediţie a Festi lui, ori ale lacului Cinciş, blicii. are în îngrijire, ea 10 000 de
zilnic mai mult de
aeraj — din zonele exploa ouă.
tate.
Comitetul de partid şi con
ducerea secţiei de transport
subteran (şeful secţiei ing. Maximă atentie lucrărilor
Vasile Manta) au ca princi s
pal obiectiv folosirea utilaje-
, lor de transport la întreaga
Pentru a utiliza raţional ca de întreţinere pe loturile seminciere
i lor capacitate.
pacităţile de producţie ale a-
telierului mecanic (care lu Unul dintre cei mai impor soiuri. Lucrarea de purificare se acordă atenţie eliminării prin
Culturile
cartofi,
dc
crează acum cu toate maşini- tanţi factori care contribuie la cxecdlă pe loturile seminciere smulgere a plantelor netipice in producerii materialului de destinate
plan
le-unelte în 3 schimburi), Ni- creşterea recoltei este săminţa inccpiiul cu înspicatul şi se con perioada înfloritului. De aseme tat, vor trebui să fie in centru)
colae Circu, şeful unei nu de calitate superioară. Rezulta tinuă pînă înainte de recoltare. nea, se vor îndepărta plantele atenţiei pentru a putea obţine
sălbatică
cauza
ar-
amestecului
sporite
de
să
tuberculi
meroase brigăzi, a trecut la tele obţinute in ultimii ani de Din poate avea loc la mecanic, de mazăre Menţionăm că (Pisum plantele producţii Ca principale obiective
vense).
nătoşi.
recoltat,
de
întreprinderile
care
către
agricole
executarea în aer liber a stat şi cooperativele agricole de treierat sau chiar in magazii, in de mazăre sălbatică se identifică ale lucrărilor ce se cxecuţă vor
uneori
se
confecţiilor metalice. producţie dovedesc in mod con lanuri frecvent intilnesc din alte destul uşor şi după pata violacee de la fi: întreţinerea culturilor curate
spe
plante
de
baza stipelelor.
purificarea
buruieni,
Roadele acestor preocupări vingător că, prin soiuri folosirea se cii cultivate, străine culturii de Pentru combaterea în lan a de toate plantele netipice, lanurilor
din
productive,
minţelor
de
străi
se contabilizează deja. Eco cu înaltă valoare biologică şi bază, ale căror boabe se separă gărgăriţei mazăroi se vor efectua ne soiului de bază pentru men
nomiile de lemn de mină se culturală, adaptate condiţiilor lo greu sau cum deloc sint cu : ocazia condi tratamente la cultură în timpul ţinerea purităţii biologice, elimi
din
ţionării
secara
cale, se pot obţine sporuri de re
ridicau, la începutul lunii, coltă de 20—30 la sută sau chiar griu şi orz, orzul din grîu, ovăz îmbobocitului cu Pinetox pulbere narea timpurie şi slab repetată a
virozate,
plantelor
dezvolta
20 kg/ha, Pinetox 50 C.E. — 0,2—
de aproape 400 metri cubi. mal mult. şi secară, griu din secară, orz 0,3 la sută, Lindatox 3 — 25 kg/ha, te, cu simptome evidente de
Numai în sectorul III Musa In vederea asigurării necesaru şi ovăz. Lindatox 20 C.E. — 0,0 la sută degenerare, bolnave de innegrirea
îndepărtarea
tulpinei.
acestor
kg/ha).
(6
Prezenţa
din
so
plantelor
valoroase,
can
riu, sector fruntaş de mai lui de care seminţe satisfacă în în între iuri micşorează puritatea alte biolo după 10 zile. Tratamentul se repetă plante se face de 2-3 ori în tim
să
tităţi
mulţi ani, au fost recupera gime cerinţele, se impune ca, pe gică a soiului cultivat, dind naş Pe loturile seminciere de faso pul vegetaţiei. Totodată, se vor
te armături metalice in va lingă unităţile specializate in ca tere la culturi neuniforme In le se va urmări întreţinerea cu efectua cu grijă combaterea pre
creat
ferme
pro
în
loare de circa 700 000 lei. re s-au de săminţă, pentru fiecare cîmp, şi atit coacere, timpul vegetaţiei, rată a lanurilor, efcctuindu-se ventivă şi curativă a se bolilor şl
combate
Mana
dăunătorilor.
cit
ducerea
in
fi
la
aducînd
in
Cei care s-au angajat să nu C.A.P. s-au organizat Ioturi se- nal prejudicii producţiei. atit praşile normale cit şi pra- prin 2-3 sau chiar 4 tratamente
şile mecanice de bună calitate.
0,75—1
eu
bordeleză
la
rebuteze nici un vagonet cu mincierc proprii, cu prioritate la Purificarea culturilor prin elimi In timpul vegetaţiei culturile sută zeamă alte preparate, ca do
sau
leguminoase
culturile
de
altor
plantelor
cel
purifică
minereu îşi ţin cuvintul. pentru boabe, pâioase, şi plante o narea lucrare obligatorie. specii este de fasole ori. se Prima operaţiune puţin exemplu cu Zineb (0,2—0,3 la
o-
Această
cartofi
2
se
de
— Hotărîrea întregii noas furajere, în care să producă se peraţie trebuie să se efectueze face In perioada înfloritului, iar sută). Eficacitatea tratamentului
de
timp
la
tre organizaţii de partid, a minţe din soiurile care s-au do de îndată ce se pun in evidenţă a doua la începutul maturizării, depinde bune executarea iar frun
şi
condiţiuni,
in
de
iitregului colectiv — spunea vedit a fi cele mai potrivite in o' scrie respectiv însuşiri caracteristice in pîrgă, eliminindu-se de fieca zele, inclusiv cele de la bază, să
(talia
soiului
plantelor,
zona respeetivă.
dată
netipice,
plantele
secretarul comitetului de Obţinerea unor seminţe in can prezenţa sau absenţa arjstelor, re cele puternic atacate de slabe fie bine stropite.
şi
an-
Combaterea
mrtid — este de a face fa- tităţile necesare şi de caiitale culoarea ce şi apar in spicului), ca tracnoză şi bacterioză. Pentru lorado se va gindacului cu din Co a-
forma
face
multă
evidenţă
ractere
in-
ă cu cinste şi situaţiei eco- superioară obligă conducerile u- cepind eu Înspicatul. Dc reţinut combaterea antracnozei şi bacte- tenţie pentru a evita pierderile
se
face
1 ornice, cu toate că in aceas- nilăţilor să agricole şi o cadrele teh că plantele netipice se smulg riozelor zeamă vor bordeleză 2 l tratamen mari ce se pot produce.
nice
întreprindă
serie
de
cu
sută.
la
te
şi
se
fraţii
eu
i privinţă sintem foarte mo- acţiuni pe loturile seminciere. In împreună din lan. Concomitent înde cu La prima purificare, în stadiul Efecluînd cu grijă şi Ia timp
părtează
ilizaţi prin plan. această perioadă, pe loturile se- ultima purificare este bine să de înflorire, se pot identifica şi lucrările de îngrijire pe loturilb
minciere trebuie efectuate cu elimina cu uşurinţă plantele a- seminciere, unităţile agricole vor
I. MiRZA grijă lucrările specifice fiecărei fie Îndepărtate şi spicele tâciiţ- parţinînd altor soiuri, ţinind sea asigura obţinerea dc seminţe va
culturi, lucrări care condiţionează nate, care se vor îngropa In afa ma de talia, forma şi poziţia loroase, cu înaltă valoare biolo
obţinerea unor seminţe de bună ra lanului. tulpinii, culoarea florilor şl pe gică si culturală.
calitate. Astfel, la cerealele pă- La leguminoasele pentru boa- rioada de înflorire. In cea dc a
m Fapte eróles ioase, o lucrare de pljvitul buru be trebuie, de asemenea, acor- > dere etapă trebuie avute şi in culoa Ing. ŞT. HOMORODEAN
doua
mare
foarte
ve
dată atentie purificării biologice,
forma
dună
lungimea,
însemnătate,
ienilor, o constituie . purificarea care se efectuează în două faze: rea păstăilor, perioada de ma cercetător principal
lanurilor prin eliminarea plante la înflorit şi in stadiul de pirgâ. turizare. starea de sănătate a la Staţiunea experimentală
lor ce aparţin altor culturi sau In cazul culturii de mazăre se plantelor etc. Geoagiu
