Page 59 - Drumul_socialismului_1972_06

SBK*SI
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 424 ® S1MBATĂ 17 IUNIE 1972 3

Vă răspundem la întrebare întreprinderea minieră

Petru Stoiescu — Hunedoa­ me în muncă de 25 ani, din Hunedoara
ra, Potrivit art. 30 din Legea care 15 ani lucraţi în locuri
27/1960, alineatul b, co­ de muncă ce se încadrează cu sediul în Teliuc, str. Minei, nr., 1 telefon 2275
piii au dreptul Ia pen­ în grupa a doua de muncă,
sie de urmaş, dacă s-au aveţi dreptul la pensie pen­ ANUNJA
aflat în stare de invaliditate
tru limită de vîrstă ia împli­
%H4é/W de orice grad înainte de îm­ nirea vîrstei ţie 56 ani. că primeşte înscrieri pentru concursul de admitere în şcoa­
la profesională — curs de zi — şi ucenicie la locul de mun­
Iacob Boroş — Lupeni. La
plinirea vîrstei de 16 ani, sau
dacă continuă studiile pînă împlinirea vîrstei de 58 ani. că — candidaţi pentru următoarele meserii :
Şcoala profesională — curs de zi
la terminarea acestora, fără Sînziana Băltescu — Ociu. — mecanizatori mineri
a depăşi vîrsta de 25 ani. Luaţi legătura cu Oficiul de — preparatori minereuri
Emil Mert — Coseşti. Lu­ asistenţă socială de pe Ungă- — lăcătuşi de mină
aţi legătura cu Oficiul de Direcţia muncii, judeţul Hu­ — electricieni de mină.
pensii Deva, de unde puteţi nedoara — Deva. Şcoala profesională — prin forma ucenicie la locul de
lua relaţii în legătură cu ac­ Ioan Şerb — Căzăneşti. Po­ muncă — curs seral ;
tele necesare înscrierii la trivit art. 1, al. e din Decre­ — lăcătuşi mecanici auto
pensie de urmaş I.O.V.R. tul 285/1960, modificat prin — electricieni auto
Ladislau Furca — Cristur. Decretul 275/1971, pensionarii — lăcătuşi în construcţii metalice
Pămint hunedorean întîlniri cu Pensionarii cu domiciliul sta­ I.O.V.R. au dreptul la aloca­ — sudori
bil în Cristur beneficiază de
La concursul de admitere se primesc absolvenţi ai VIII
ţie de stat pentru copii. Pre­
alocaţie de stat pentru copii
în cuantum de mediu rural. zentaţi-vă la Oficiul de pen­ şi X clase, care nu depăşesc vîrsta de 18 ani împliniţi pînă
la 31 decembrie 1972.
sii Deva cu o cerere, declara­
scriitori Beneficiază de alocaţie de ţie anexă 4, un mandat prin Concursul de admitere constă din următoarele probe :
Dr. docent OCTAVIAN FLOCA stat pentru copii în cuantu- care încasaţi pensia lunară, matematică şi fizică — scris şi oral
murile corespunzătoare me­ precum şi o copie după cer­ Examenul de admitere pentru şcolile profesionale —
Ediţia 1972 a Festivalu­ diului urban, chiar dacă do­ tificatul de naştere al copilu­ curs de zi şi ucenicie se ţine ia şcoala întreprinderii minie­
Dacă pămîntul Hunedoarei cele multe cîte posedă. Pe Pentru toate cele expuse lui culturii şi educaţiei so­ miciliază în mediul rural, an­ lui. re din Teliuc — unde dealtfel ucenicii vor face cursurile
este strîns legat de dezvolta­ lingă obiectivele arheologice, mai sus, precum şi altele ne­ cialiste — „Sarmis" — a- gajaţii cu contracte de mun­ teoretice începînd din acest an.
rea societăţii dacice sau a pe lingă cetăţi şi castele etc., menţionate aici, socotim că nunţă o seamă de intere­ că pe durată nedeterminată, Miron Iovan — Gurasada. In mod excepţional, ia meseria mecanizator miner,
celei romane, nu mai puţine lista monumentelor din re­ evocarea şi vizitarea monu­ prevăzuţi în anexa la Decre­ Cuantumul pensiei se stabi­ candidaţii nu susţin examen de admitere, fiind admişi
evenimente şi monumente giunea hunedoreană mai cu­ mentelor istorice ale judeţu­ sante întîlniri cu scriitorii tul 275/1971. In această anexă leşte de către Oficiul de pen­ direct, pe bază de teste.
ilustrează orînduirile urmă­ prinde, pentru valoarea lor lui ne ajută şi ne permit să legaţi prin viaţa sau crea­ sînt prevăzuţi şi angajaţii sii în baza actelor depuse Mai menţionăm ca la această meserie se pot primi ab­
toare. Migraţia popoarelor, arhitectonică şi artistică şi, înţelegem că acest ţinut, is­ ţia lor de meleagurile hu­ din ramura metalurgie feroa­ la dosar. solvenţi ai VIII şi X clase, care nu depăşesc vîrsta de 20
dezvoltarea limbii şi a po­ adesea, pentru unele fapte toria acestor meleaguri, cu nedorene. să şi neferoasă şi deci be­ Emilian Bota — Gurasada. ani pînă la 31 decembrie 1972.
porului român, lupta împo­ istorice generate de mişcări­ monumentele sale, constituie neficiază de alocaţie de stat Pentru a beneficia de pen­ înscrieri şi informaţii se primesc zilnic la sediul între­
triva cotropirii turceşti, răs­ le ţărănimii, o serie de con- un larg obiectiv legat de va­ Astfel, pentru ziua de 20 pentru copii în cuantum de sie, este necesar să dovediţi prinderii, compartimentul învăţămînt, între orele 7-15 pînă
coale ale ţăranilor iobagi lorificarea unei preţioase iunie şi-au anunţat prezen­ mediu urban. cu acte oficiale o vechime la data de 2 iulie 1972.
pentru libertate şi un trai moşteniri de permanentă ac­ ţa la clubul „Siderurgistul“ Vasile Coleşa — Geoagiu. în muncă de cel puţin 10 (274)
mai bun, apoi luptele mun­ tualitate, datorită realităţii că din Hunedoara scriitorii Ni- La data cînd se va emite o ani. Armata şi concentrările
citorimii hunedorene au lă­ Mărturii aie lege în acest sens. se consideră vechime în
sat, pe lingă amintirea fapte­ judeţul Hunedoara devine cuţă Tănase, Vasile Nicoro- Viorica Filip — Subcetate. muncă valabilă pentru înscri­
lor istorice şi impozante mo­ pe zi ce trece un teritoriu vici, Ion Meiţoiu şi Iosif Prezentaţi-vă cu actele pe erea la pensie.
numente, o inestimabilă bo­ tot mai căutat şi vizitat de Lupulescu, la o şezătoare care le posedaţi la Oficiul de Anonim — Curechiu. Nu
găţie culturală materială. unui trecut îndepliniţi toate condiţiile. Şcoala profesională
mase impunătoare de oameni literară în cadrul cenaclu­ pensii Deva.
De-a lungul întregii perioa­ ai muncii, de tineri şi vîrst- lui „Flacăra". Evenimentul Iosif Negrilă — Ilia-Bacea. Cereţi relaţii suplimentare
de istorice a feudalismului Da, dacă la data decesului, Inspectoratului miliţiei jude­
s-au construit şi păstrat un glorios (I!) nici, pentru a face cunoş­ este aşteptat cu emoţie fiul dv. a avut calitatea de ţului Hunedoara. de materiale de construcţii
mare număr de monumente tinţă, odată cu măreţele în­ sporită întrucît o parte din angajat şi vechimea minimă
pe tot cuprinsul judeţului, ca făptuiri ale zilelor noastre, oaspeţi sînt foşti membri necesară în raport cu vîrsta la IOAN VASILIE DEVA, STRADA PRELUNGIREA OITUZ
şi în Transilvania. Concep­ ai cenaclului gazdă, oameni data decesului. Luaţi legătura AVRAM VASILE
ţiile şi manifestările artisti­ strucţii de cult, multe zeci ai căror constructori sîntem, cu Oficiul de pensii Deva. de la Direcţia pentru P R O S P E C T
ce şi de arhitectură ale cla­ de biserici, ca minunatul mo­ şi cu vestigiile de mare inte­ care au crescut o dată cu Gheorghe Toma — Bîrcea probleme de muncă La Şcoala profesională de materiale de construcţii
sei feudale erau legate în nument de la Densuş, cea res istoric, cultural şi edu­ Hunedoara şi şi-au dedicat Mică. Dacă dovediţi o vechi­ şi ocrotiri sociale a Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de
primul rînd de soluţionarea mai veche realizare de acest cativ ale trecutului de mun­ primele lor scrieri oraşului
problemelor practice: exploa­ gen a românilor din Tran­ că şi de luptă al poporului siderurgiştilor. Construcţii din Deva se primesc înscrieri pentru ur­
tarea ţărănimii iobage. Ast­ silvania, cea din Streisîn- PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE mătoarele meserii:
fel, arhitectura feudală a georgiu, veche ctitorie de 1. lăcătuşi mecanici în industria materialelor de
creat tipuri diferite de con­ nemeşi români, cele din Criş- construcţii
strucţii pentru uzul clasei cior, Ribiţa, Mesteacăn, Sîn- 2. laboranţi în industria materialelor de construc­
dominante. Azi, aceste con­ tămăria-Orlea, Gurasada şi „Oresele şi grădiniţele - ţii
strucţii, care vorbesc de vre­ altele, la care se adaugă ^bi­ 3. electricieni instalaţii auto în industria materia­
murile de cruntă exploatare sericile de lemn, minunate lelor de construcţii
şi aprigă luptă au doar o creaţii ale meşterilor lemnari 4. operatori la fabricarea lianţilor şi produselor
importanţă arhitectonică şi ţărani hunedoreni. a doua casă a copier“ din azbociment
artistică. Ele sînt grupate în­ Şi, înainte de a încheia a- 5. electricieni întreţinere şi reparaţii în industria
deosebi de-a lungul Văii Mu­ ceastă succintă trecere în re­ Felul cum se simt copiii — ra, de exemplu, care are sub materialelor de construcţii
reşului şi în Ţara Haţegului, vistă, să nu uităm munţii de ale căror mame sînt salariate tutelă o creşă şi o grădiniţă, 6. strungari
în cele mai fertile şi pitoreşti aur ai Apusenilor — Zaran- — în timpul petrecut în cre- ne-a scris: „Comitetul oame­ 7. sudori
locuri, unde se aflau proprie­ dul, ca şi întregul ţinut al şe şi grădiniţe a constituit nilor muncii şi comitetul sin­ 8. lăcătuşi în industria materialelor de construcţii
tăţile stăpînilor de odinioară. Munţilor Apuseni. Cuibul ce­ tema unui raid în cîteva lo­ dicatului pe întreprindere au 9. operatori pentru industria prefabricatelor
Primul loc între monu­ lor mai însemnate răscoale calităţi ale judeţului, publi­ manifestat o preocupare spo­ 10. pădurari.
mente îl ocupă castelul de ale ţăranilor transilvăneni cat în ziarul nostru nr. 5375, rită faţă de problema creşei Se primesc absolvenţi ai şcolilor generale de 8-10
la Hunedoara, considerăm este o regiune bogată şi pli­ sub titlul „Creşele şi grădi­ şi grădiniţei, s-au alocat şi ani, pînă Ia vîrsta de 18 ani împliniţi în cursul a-
cel mai frumos şi mai valo­ nă de fapte măreţe în lupta niţele — a doua casă a co­ se alocă sume destul de im­ nului 1972.
ros monument de arhitectu­ împotriva exploatării, pen­ piilor". Articolul amintit cu­ portante pentru îmbunătăţi­ Pentru şcoala de pădurari se primesc absolvenţi a
ră civilă feudală din ţara tru libertate şi un viitor mai prindea unele aspecte ale rea condiţiilor din cadrul a- 7-8 clase pînă la vîrsta de 35 de ani, cu stagiul mi­
noastră. Azi, bătrînul castel omenos. Aici stau mărturie muncii şi eforturilor făcute cestor unităţi“. litar satisfăcut.
al Corvinilor — cel mai vi­ vie excursionistului: Ţebea, de personalul încadrat la In încheiere, direcţia adminis­ PENTRU ÎNSCRIEREA LA CONCURS SINT NE­
zitat obiectiv istoric al ju­ cu falnicul gorun al lui Ho­ creşe şi grădiniţe, pentru ca trativă din I.C.S.II. se anga­ CESARE URMĂTOARELE ACTE:
deţului — pare stingher, a- rea, mormintele lui Avram micii cetăţeni să primească jează : ........ vom manifesta o a) certificat de naştere în original
nacronic, în mijlocul iureşu­ Iancu şi Buteanu ; Curechi o educaţie corespunzătoare, preocupare şi mai atentă fa­
lui de viaţă din Hunedoara — locul de unde a pornit dar semnala şi o serie de de­ ţă de problemele privind b) adeverinţa de promovare a 8-10 clase
socialistă, cetatea oţelului. marea răscoală a ţăranilor ficienţe şi necazuri pe care creşţerea, îngrijirea şi gduca- c) fişă medicală eliberată de circumscripţia sanitară
Dar măreţia lui, amintirile de la 1784—85 de sub condu­ directorii acestor unităţi, e- rea. copiilor salariaţilor în­ d) buletin de analiza sîngeiui şi rezultatul exame­
legate de el şi-de familia ca­ cerea lui Horea, Cloşca şi ducatoarele le întîmpină în treprinderii, prin aceste for­ nului radiologie pulmonar.
re l-a construit — hunedo- Crişan : Mesteacăn, cu pă­ munca lor, *?n rezolvarea u- maţiuni". ÎNSCRIERILE SE FAC PINA LA DATA DE 1 IU­
reştii — ca şi valoarea lui în mîntul pe care Crişan cu ai nor problemei^ In problema creşelor şi LIE 1972 LA SECRETARIATUL ŞCOLII DIN DEVA,
arta construcţiei, nu pot fi săi au jurat să lupte pînă la „Pentru ca şi în viitor ac­ grădiniţelor de copii am pri­ STR. PRELUNGIREA OITUZ.
nici neglijate şi nici lipsite capăt: Baia de Criş, vechea tivitatea creşelor, a grădiniţe­ mit şi răspunsul Consiliului Examenul de admitere se tine în perioada de
de izvor al inspiraţiei artis­ capitală a Zărandului româ­ lor să se desfăşoare în con­ popular al oraşului Brad, ca­ 6-14 iulie a.c. ELEVII ŞCOLII PRIMESC ÎNTREŢI­
tice. nesc, unde a murit pe prispa diţii tot mai bune, factorii re ne informează : „Pentru NERE GRATUITA PE TOT TIMPUL ŞCOLARIZĂ­
unei case Avram Iancu, „cra­
Cam aceeaşi vechime cu iul munţilor". de răspundere — comitetele toamna acestui an preconi­ RII (cazare, hrană, îmbrăcăminte, rechizite şi 20 la
prima cetate de la Hunedoa­ executive ale consiliilor popu­ zăm lărgirea spaţiilor acestor sută din venitul ce ii realizează în timpul practicii
ra — secolul al XlII-lea — Pe plaiurile Hunedoarei lare, conducerile întreprinde­ unităţi. In noul cvartal de în întreprindere).
o are şi cetatea Deva, ale că­ sînt numeroase locuri care rilor tutelare — trebuie să locuinţe se va construi o Elevii externi primesc bursă în bani. f
rei origini îndepărtate, îm­ amintesc de lupta neînfricată treacă mai des pragul aces­ creşă cu 100 de locuri se va
pletite cu poveşti, creaţii ale pentru libertate a muncito­ tor unităţi, să-i ajute mai extinde spaţiul la grădiniţa
geniului popular, ne conduc rimii. Dacă amintim Lupe- mult pe salariaţii de aici, cu orar normal cu încă 50 de
înapoi, peste oameni, peste niul — martorul acelui sînge- pe educatoare, pentru ca a- locuri şi se vor amenaja alte
ros an 1929, cu locurile sa­
împrejurări şi fapte istorice, cre unde muncitorii s-au ceştia să-şi poată rezolva două spaţii pentru cîte 50
cu mai bine de şapte sute jertfit pentru pîine şi un trai mai bine sarcinile nobile şi de copii în zone aie oraşului
de ani. mai bun — aducem un nou delicate ce le revin“ — se . unde aceste unităţi lipsesc".
spunea in încheierea raidu­ De la celelalte unităţi tu­ Grupul şcolar al Combinatului
Este greu să ne oprim asu­ omagiu eroilor luptei prole­ Lupeni. Monumentul ridicat In amintirea luptelor muncito­ lui apărut în ziarul nostru. telare vizate aşteptăm răs-
pra tuturor acestor valori tare conduse de Partidul Co­ reşti (lin august 1929. Linii dintre cei vizaţi în , punsul cuvenit. Dorim ca la
culturale ale judeţului din munist Român. material au înţeles şi au răs­ următorul raid să constatăm siderurgic Hunedoara
puns redacţiei, informîndu-ne că grădiniţele şi creşele pen­
despre măsurile preconizate tru copii stau în permanenţă
r a se lua în vederea îmbu­ în atenţia acelor care au sar- R E C R U T E A Z Ă
nătăţirii condiţiilor din aces­ i cina să urmărească şi să
Cătînd trecutul care mă-nfioară te unităţi. Direcţia adminis­ I sprijine activitatea acestor CANDIDAŢI PENTRU ŞCOALA PROFESIONALA
A C U M Şi glasuri de strămoşi din vremea grea, trativă din I.C.S. Hunedoa­ unităţi. CURSURI DE ZI ŞI UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA
Le-aş pune să grăiască-n astă ţară. în următoarele meserii :
Cu vremile trecute în baladă
Acum, cînd clocoteşte în cuptoare fierul, Aş vrea cu ele acum să mă-ntîlnesc — operatori mecanici la r.»oricarea cocsului
Purtind un vis al împlinirii noastre, — forjori — furnalişti — oţelari
Cu toţi acei căzuţi pe baricadă — lăcătuşi mecanici, industria siderurgică
Cînd Hunedoara-şi făureşte ţelul Cu toţi acei trecuţi să povestesc. — electricieni întreţinere şi reparaţii
Nemărginit cuceritor de astre. Cu zîmbetele lor, acum, în prag de vară „Squaora âzzurra“, azi, Ia Bucureşti — strungari — sudori
Aud cum cîntă cetera pe vaie — frezori — rabotori — mortezori
Cînd soarele puterea şi-o închină,
După
Cum fredonează melodii din plin, Cu zîmbetele lor privesc spre ţară naţional triunghiularul inter­ atîta trudă şi răbdare. Antre­ — turnători — formatori
— laminatori profile şi tablă
cu
reprezentativa
Şi cum se-nalţă cînt Măriei Sale, Sub ochii tăi - Partid - cum se lumină. Ungariei — Budapesta — norul Ferruccio Valcareggi a Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani, sau
anunţat că va arunca în lup­
Acestei ţări stăpînă pe destin. Bucureşti — Belgrad — din tă mulţi tineri, care-i vor promovaţi ai clasei a VlII-a, pînă la vîrsta de 18 ani îm­
cadrul campionatului euro­ înlocui în viitorul apropiat
Să mă cobor acum în vremi aş vrea D. SOIMOSANU pean de fotbal, naţionala Ro- , pe Eachetti, Mazzola, Burnich pliniţi în cursul anului 1972.
rtţâniei abordează azi, la et comp. Totuşi, rezultatul înscrierile se fac la secretariatul Grupului şcolar C.S.H.,
Bucureşti, în noctură o parti­ nu le poate fi indiferent ita­ pînă la data de 5 iulie a.c., în fiecare zi de lucru între
dă dificilă în compania lienilor. Un eşec le-ar zgudui orele 8-12 şi 16-19, iar examenul de admitere se va ţine
marea
E R I C H S E G A L „Squadrci a Azzurra", Belgiei, şi mai mult moralul atît de între 6 şi 14 iulie.
învinsă
echipei
greu încercat în ultima vre­
Medalion cinematografic chiar la Roma, pe terenul i me. masă contra cost la cantina şcolii.
Pc durata concursului şcoala asigură cazare gratuită şi
este
Avem
încredere
în
însă
Poveste de iubire Mihai iacob ,,tifossilor“. Deşi suscită ami­ băieţii noştri care ne pot o- şcolii str. 23 August, nr. 1 Hunedoara sau la telefon 1687
se
suplimentare
pot
la
obţine
Informaţii
secretariatul
mult,
întîlnirea
cală,
interes,
poate
victorie,
însemna deoarece ea formaţiei, feri astăzi un joc frumos şi şi 1522.
relansarea
ne-ar
ce
atenua
o
A apărut la editura Univers racol, nu simţi nevoia de a-1 Festivalul „Sarmis“ re­ Un grup de creatori şi României pe drumul neted amărăciunea în urma eşecu­
aducerea celebrei „Poveşti de identifica şi explica ci dorinţa zervă o plăcută surpriză interpreţi vor prezenta
bire“ de Erich Segal, după ce fierbinte de a-i cuprinde cu a- iubitorilor filmului clin ju­ noul film românesc „Pen­ pe care şi l-a pregătit cu lui suferit la Belgrad.
; ecrane rulase filmul „Love devărat înţelesurile, de a le asi­ deţul nostru. Ei vor avea tru că se iubesc“.
ory“. realizat după carte. mila. In faţa „Poveştii de iubire“ prilejul miercuri, 21 iunie, De asemenea, in cadrul
Există cărţi noi pe care a le a lui Erich Segal s-au tulburat, să participe, în sala „Pa­ festivalului vor mai fi
comanda e un lucru inutil, poate pînă la lacrimi. oameni tria“ din Deva, la meda­ Dacia Orăştie a trecut de primul
a cum există cărţi pentru ca- trăind pe meridiane diferite, cu lionul cinematografic Mi­ prezentate creaţii ale stu­
: trebuie să lupţi, valoarea lor un grad inegal de cultură, cu hai Iacob — cunoscut re­ diourilor româneşti inspi­
isizindu-se mai greii. In ase- concepţii diferite despre lume. gizor, originar de pe me­ rate din trecutul glorios
enea cazuri trebuie să învingi Ce a putut mişca atît de puter- leagurile judeţului nostru. de luptă al poporului.
sternul unei ________________ nic inimile con­ taraj, în drumul spre divizia 0
temporanilor în
ilturi pe care
> al a_____________ scurta povestire,
iele o presu- Returul dubleî întîlniri lovituri de la 11 metri. Ju­
m, disimularea Cărţi Şl ICS0I aproape dialo- dintre formaţiile Dacia Orăş­ cătorii de la Parîngul au
Ibstanţei auten- ____________ gată, a unui pro­ Lucian Rădan — Ion Marinescu tie şi Parîngul Lonea, pentru transformat doar trei din­
ce a altora. fesor de limba desemnarea echipei campioa-, tre ele, în timp ce Dacia a
ste sigur însă că, oricît de latină care nu mai scrisese nici­ ne a judeţului Hunedoara, transformat de patru ori,
.-ea ar fi opera aceasta, pînă odată in viaţa sa literatură ? care urmează să participe la
urmă ceea ce este intr-ade- Aş îndrăzni să cred că directi- G H I C I T O R I astfel că fotbaliştii din Orăş­
ir pregnant, autentic, invinge tudinea cu care ne-a făcut să jocurile de calificare pentru tie au cîştigat dreptul de a
/entuala nepăsare şi lipsă de trăim tragedia iubirii fulgerate Cartea de ghicitori apărută mari şi mici. cartea are o sem­ divizia C, s-a disputat joi participa la etapele viitoare
•nsibilitate. Şi asta cu toate că de moarte, forţa cu care ne-a recent la editura „Ion Creangă“ nificaţie aparte şi ne produce o după-amiază pe stadionul ale barajului de promovare
-toria literară e uneori puncta- făcut să participăm şi să accep­ oferă celor mai mici cititori pri­ emoţie sporită, întrucît unul din
i de senzaţionale redescoperiri tăm tinereţea, puritatea, sinceri­ lejul de elevată desfătare şi in­ autorii ei — Ion Marinescu — „Cetate“ din Deva. De data în divizia C.
reabilitări, în ciuda Sncercări- tatea şi frumuseţea ei, demnita­ struire. atit prin textul inspirat este profesor in judeţul nostru aceasta, formaţia Parîngul a Trebuie remarcat gestul
>r „zilnice“ ale criticii de a tea cu care au ştiut eroii să în­ al autorilor cit şi prin sugesti­ (la Şcoala generală Câlan), pa­ evoluat mai degajat, mai lu­ nesportiv al unor jucători din
lege florile adevărate de pe frunte moartea, nedespărţiţi, aşa vele ilustraţii semnate de Ioana sionat cercetător de folclor şi a-
impui veşnic înnoit al literatu- cum şi-au jurat să fie, pînă la Constantinescu. siduu creator de versuri pentru cid, mai aproape de valoa-! ambele echipe în finalul me­
Americă
co-
i. moarte. In a acea revistelor a porno­ Pentru cititorii hunedoreni, copii. Sincere felicitări ! rea ei, reuşind să egalezei ciului cînd s-au lovit reci­
mlcs-urilor,
Ce se întîmplă însă cînd car- grafice şi a hippy-lor am simţit scorul de la Petroşani, ca-' proc şi au avut loc pe te­
>a, de la prima ei apariţie, nu că trăieşte şi un alt popor, un re-i favoriza cu 1—0 pe ju- - ren adevărate curse „de ur­
1
tai are nevoie de recomandări, popor harnic şi nobil, bun şi cătorii de la Dacia. După ce- - (278)
1
i de explicaţii ? Ce se întim- cinstit. mărire" între jucătorii celor
lă atunci cînd ea triumfă, en- Pentru vîrsta pe care o aveţi, le 90 de minute de joc, scof două echipe. Ce au de spus
aziasmează şi străbate simţă- îmi vine, de aceea, foarte greu Roşia literară scrieţi foarte frumos. Perseve­ rul era 2—1 pentru Lonen. forurile în drept ?
iintele unei naţiuni, ale unui să „recomand“ o carte ca aceas­ raţi şi cereţi ajutorul profesoru­ Au urmat, conform regulai-
ontinent sau ale întregii lumi ? ta şi să-i apreciez valoarea prin lui de literatură. Indiferent de viitorul par­
le apropiem de un aparent pa- prisma cine ştie căror criterii Ioan Cimpoca — Geoagiu. Eslc mentului, cele două repriz.e tener de întrecere, echi­
adox : nu poţi recomanda o estetice. Puţinul pe care-1 pot bine cA vă preocupă problemele George Bornemişa — Deva; Re- do prelungiri, a cîte 15 mi­ pa Dacia va trebui să se L O T O
arte proastă aşa cum nu poţi face este s-o laud cu căldură, de stil. Dar, înainte de toate, mus Benca — Stejerel. Creaţii de nute fiecare. In prelungiri.
ecomanda una foarte bună. din toată inima. Este. dacă uno­ trebuie sâ vă preocupe mesajul început, destul de confuze şi pli­ pregătească serios, să elimi­ Rezultatele (ragerii din 16 VI 1972 :
>entru una este prea mult. pen- ra nu le place, cel puţin o poveste transmis cititorului. ne de stîngâcie. Dacia are iniţiativa dar nu ne din jocul ei carenţele —
ru cealaltă prea puţin ; pe una simplă, adevărată şi foarte tris­ ioan Vasiu — Orăştie. TAtcrări poate înscrie. Astfel la scorul nu puţine — de ordin tactic, Extr. 1 : 13, 73, 23, 40. Extr. a II-a * 86, 61, 26.
ii ajuta-o. celeilalte i—ai face un Fanu de la Mureş — Hunedoa­ 46. 52, 70, 71, 84.
tă. Tocmai acel puţin atît de interesante, multe promisiuni. Vă general de 2—2 s-a procedat tehnic, fizic şi disciplina, ca­ 15. 42. 48, 68.
ierviciu de care nu are nevoie. greu de realizat. ra. Versificaţia dv. este lipsită rugăm sâ luaţi legătura cu zia­ la executarea. de că'tre Fond de premii : 461 850 Fond de premii : 534 467
de har poetic. rul din judeţul în care vă des­ re-i mai umbresc comporta­
In faţa unei cărţi tulburătoa­ făşuraţi activitatea. fiecare echipă, a cîte 5 rea în teren. lei. ici.
re te afli ca în faţa unui mi- I. BĂDESCU Mărioara Chitraru — Haţeg.