Page 61 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 61
Proletari din toate tarile uniil-văl
Âgerpres relatează
O NOUA STAŢIE te a doua oară lucerna, iar
la trifoi prima coasă a fost
C.F.R. PENTRU realizată pe aproape 70 la
CĂLĂTORI sută din suprafaţa cultiva
tă.
La Făgăraş, in oraşul chi- Rozul lato mai bune au
miştilor, au început lucră fost înregistrate în vara a-
rile de construcţie a unei ceasta la însilozarea fura
staţii C.F.R. pentru călători. jelor verzi. Cooperativele a-
Noul obiectiv, proiectat de gricole au însilozat pînă la
specialiştii Regionalei C.F.R. sfirşitul acestei săptămîni
Braşov, este conceput într-o peste 365 000 tone, cu 170 000
linie arhitectonică moder tone mai mult decît la a-
nă, cu spaţii care asigură ceeaşi dată a anului trecut.
condiţii optime de deservi Cele mai mari cantităţi —
re şi confort. peste 50 000 tone — au fost
Tot la Făgăraş a fost in realizate de cooperativele
trodusă centralizarea elec- agricole din judeţul Con
trodinamică, iar în preajma stanţa. care au concentrat
actualei gări s-a deschis un importante mijloace meca
nou şantier pe care con nice şi forţe manuale la a-
structorii unei alte între ceastă importantă acţiune.
prinderi înalţă viitoarea au- De asemenea cooperativele
togară a oraşului. agricole din judeţele Timiş,
Galaţi şi Botoşani au însi
ANUL XXIV Nr. 5 425 DUMINICA 18 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI RECOLTAREA Şl lozat între 22 000—26 000 to
ne nutreţuri.
DEPOZITAREA
FURAJELOR - ACŢIUNE
Şedinţa biroului Comitetului AGRICOLĂ DE SEZON
VREMEA
judeţean Hunedoara al P.C.R. In unităţile agricole co
operatiste continuă, paralel
Ieri, a avut loc şedinţa bi zată activitatea desfăşurată cu celelalte lucrări agrico PENTRU 24 ORE
roului Comitetului judeţean dc Comitetul judeţean de le de sezon, recoltarea şi Vreme riUduroasă, cu cerul
Hunedoara al P.C.R. In ca cultură şi educaţie socialistă depozitarea furajelor. Finu- variabil, temporar noros. Lo
drul şedinţei a fost examinat în vederea înfăptuirii sarci rile naturale, potrivit ulti cal vor cădea averse de ploa
melor date primite de Mi
dc
descărcări
elec
însoţite
ie,
înfăptuiesc
sufla
va
TOATE COLECTIVELE modul de cum se şi organizaţi nilor ce-i revin din hotărîri- nisterul Agriculturii au fost trice. Vintul Temperaturile slab din
nord-vest.
măsurile
le
luate
de
C.C.
al
P.C.R.
Plenarei
vor
strînse de pe mai mult de
oscila intre 26 şi 28 grade.
din noiembrie 1971, cu pri
ile
comitetele
partid
oamenilor muncii din între vire la îmbunătăţirea mun 100 000 ha. ceea ce reprezin PENTRU URMĂTOARELE
tă 15 la sută din suprafe
prinderile industriale pentru cii politico - ideologice şi de ţele ce aparţin cooperative DOUĂ ZILE
a
educaţie
tuturor
socialistă
programelor
HUNEDORENE - O SINGURĂ VOINŢĂ autoutilarc, creşterea produc oamenilor muncii. lor agricole. Dintre judeţe moasă, dar uşor instabilă,
de
îndeplinirea
Vremea va fi în general fru
le cu suprafeţe mai mari o-
ţiei dc piese de schimb şi In continuare, biroul Co cupate cu fineţe, cositul es mai ales după-amiaza, clnd se
vor
dc
folosirea maşinilor-uneltc din mitetului judeţean de partid te mai avansat în Bihor, însoţite semnala averse descărcări ploaie
de
e-
local
dotare prin şi generalizarea a dezbătut şi aprobat planul Timiş, Arad, Mureş, Satu lectrice. sectorul nord-vest. Tem
sufla
va
slab
Vintul
Mare şi Braşov. In majo
de
III
pe
trimestrul
muncă
schimbului
extinderea
II
din
Cincinalul înainte de termen! schimbului III. şi a rezolvat probleme ale ritatea judeţelor, se coseş peratura în uşoară scădere.
activităţii curente.
De asemenea, a fost anali
Astăzi, la start, ediţia a lll-a a festivalului Dialog cu
Pe schelele Hunedoarei -
LA I. M. BARZA tinerii
Astăzi debutează cea de-a serbare populară. Se vor film, precum şi prezentarea
cinematografice
Instituirea trofeului „Casca de aur“- hotărîre unanimă de a lll-a ediţie educaţiei •socia întrece în cint şi joc ar producţiei „Dacii“. „De va
Festivalului
a
tişti amatori din ansamblu
româneşti
ţi
culturii
liste „Sarmis“, moment de rile folclorice „Haţegana,", veni la tine cintul“ e spec energeticieni
o iniţiativă care dă un conţinut con înfăptui exemplar deviza seamă in viaţa spirituală a ale caselor de cultură din tacolul care va încheia astă- Vineri după-amiază, sala j i
seară, la Deva, prima zi a
Haţeg,
şi
echipe
Petroşani
Noua
ediţie
hunedorenilor.
— fiind o continuare fireas de dansuri, tarafuri, grupuri festivalului. festivă a Termocentralei j
cret întrecerii între sectoare şi secţii că a ştafetei folclorice „Cău vocale, solişti din Hunedoa Hunedoara va fi gazda Mintia s-a dovedit neîncă- I
excursii
unei
tematice
Ca şi in alte întreprin rea comitetului de partid, „Toate obiectivele tătorii de comori“, a concur ra, Orăştie,, Ribiţa, Den- cuptoarele de prelucrare la pătoare de pentru numărul i i
tineri
mare
energeti-
a
sului
„Bu
cultural-artistic
deri de prestigiu hunedore- au instituit un nou stimu chete hunedorene“, a celor fierului, a. vernisajului ex cieni care au ţinut să fie ;
ne, la I. M. Barza se afir lent moral — trofeul „Cas lalte întreceri care au ţinut poziţiei „Evoluţia prelucră prezenţi la dialogul cu pri- j
mă puternic preocuparea ca de aur" — care se de- aprinsă făclia artei în luni rii fierului in zona Hune mul secretar al Comitetu- ;
pentru a da întrecerii so cernează trimestrial colecti predate înainte de le acestui an — se înscrie doara", a simpozionului „Si lui municipal Deva al j
cialiste, consacrate întîmpi- velor, sectoarelor şi secţi ca o acţiune de prestigiu in derurgia hunedoreană in
nării apropiatei Conferinţe ilor fruntaşe. Regulamentul şirul manifestărilor educa contextul economiei naţio P.C.R., primarul munici- ;
Naţionale a partidului şi a- de atribuire este exigent; tive închinate Conferinţei nale, a unui concurs gen piului, tovarăşul Aron Col- \
niversării unui sfert de nu pot fi distinse cu acest termen,cu eficienţă Naţionale a partidului şi „Cine ştie, cîştigă“ şi a u- cer. Tema întîlnirii — i
veac de la proclamarea Re trofeu sectoarele sau secţi celei de a 25-a aniversări a ?jei ample serbări cîmpe- „Municipiul Deva între ce- I
publicii, un conţinut con ile în care s-au înregistrat proclamării Republicii. neşti pe Dealul Chizidului. le două conferinţe naţio- j
cret, atotcuprinzător, tot accidente, nu au realizat sporită“ Gazdă de frunte a primei suş, Răchitova, Riu de Festivalul coral de la Pe- nale" — a prilejuit celor I
mai dinamic, mai bogat în conţinutul de metal prevă zile a festivalului va fi a- Mori,, Toteşti, Dăbîca, Sar- trila, serbările cimpeneşti şi prezenţi o trecere în re- j
rezultate. zut şi au depăşit preţul de şezarea cu adîncă rezonan mizegetusa şi din judeţul programele artistice de la vistă a marilor înfăptuiri j
In cadrul colectivului de cost. Gorj. Petroşani, Brad, Orăştie, Că economice şi sociale pe i
muncitori mineri de aici au Iniţiativa şi-a confirmat © Reducerea duratelor de execuţie cu 10—30 de zile la ţă istorică — Sarmizegetu- lăii,. Simeria, Ghelar, Gura- care le-a cunoscut aşezarea ;
La Deva:, in piaţa oraşu
apărut numeroase iniţiative deja forţa de mobilizare. importante obiective industriale şi social-culturale. sa —■- care , inspiră însăşi lui se deschide la ora 8 di barza, Ilia, Baia de Criş, reşedinţă de judeţ, ca ut?.- j
denumirea
prestigioasei
ma
care, într-adevăr, merită să Toate sectoarele şi secţiile @ Cea mai înaltă productivitate, prin creşterea indicilor nifestări. După deschiderea mineaţa cea de-a doua edi Vaţ a, Geoagiu-Băi, Luncoi, mare a aplicării în viaţă a ;
fie sprijinite, stimulate. In întreprinderii s-au antrenat Vălişoara, Pui vor fi tot hotărîrilor Conferinţei Na- I
tre acestea am aminti : în întrecerea pentru 'cuce de utilizare a maşinilor şi timpului de lucru. festivalului din această di ţie a „Tirgului meşterilor ţionale din 1967 şi celui ;
„Nici o echipă sub plan“, rirea acestui trofeu care, © (> milioane lei beneficii, în principal pe seama redu mineaţă, aşezarea Sarmize- populari", iar la ora 10,00 atîtea prilejuri de manifes de al X-lea Congres al i
„In fiecare săptămînă să se primit trei trimestre conse getusei va fi scena pe care sala „Arta“ va găzdui dez tare plenară a bucuriei şi partidului, precum şi a j
lucreze o zi cu material re cutiv, va rămîne definitiv cerii cheltuielilor de producţie. se va desfăşura parada por baterea „Filmul istoric frumuseţii vieţii noi, de re contribuţiei tineretului la :
cuperat”, „Nici un vagonet la cîştigători. Cine va fi Alături dc siderurgiştii hunedoreni, oare Înscriu in cartea de tului hunedorean, poemul în actualitate“, cu participa liefarea bogatei noastre zes aceste împliniri.
ou minereu rebutat“, „Cu distins pentru prima oară, onoare a muncii lapte remarcabile închinate Conferinţei Naţio dramatic Getusa şi o amplă rea unor creatori şi critici de tre folclorice şi artistice.
şi
cita
partidului
10 la sută mai mult metal acum, în preajma istoricu nale a metalului fierbinte aniversării Republicii, suit constructorii de din dorinţa J
Hunedoarei
a
dela
animaţi
decît prevedea angajamen lui eveniment care-1 aştep şi hotărirea ca in cinstea celor două măreţe evenimente să tra
tul iniţial". tăm ? Colectivul sectorului ducă exemplar in viaţă chemarea partidului de a materializa
Pentru a da un nou im III Musariu — iniţiatorul înainte de termen şi cu eficienţa maximă obiectivele dc inves în C. A. P. din comunele Pui, Baru şl Toteşti
puls întrecerii, pentru a în- întrecerii între sectoare? Co tiţii ale cincinalului. declanşat pe şantierul marelui furnal de 1000 mc,
s-a
Bătălia
mănunchea la aprecierea re lectivul sectorului II ? Re unde constructorii comunişti Teodor Malancea, Gheorghe Anato-
zultatelor toţi indicatorii şi zultatele din această lună, lie, Uie IVlanda, VasUe Mau, Mire ea Birsan, in numele tovarâşi-
s-au
lor,
elementele definitorii ale mai ales cele privind efi ior funcţiune cu angajat să predea uriaşul agregat pentru a fi pus
zile inailite de termen. La acest semnal, pe
iu
iu
activităţii, comitetul sindi cienţa economică, sînt ho- toate schelele Hunedoarei s-a produs o adevărată reacţie in lanţ. 0 mobilizare tot mai activă de forţe
catului şi comitetul oame tărîtoare. Fiecare echipă, brigadă, şantier a hotărlt să se alăture iniţia
nilor muncii, sub îndruma- DOINA JULA tivei celor oare înalţă furnalul.
— Comuniştii de pe şantierele noastre, spunea tovarăşul Cor
nel Covaliov, secretarul comitetului de partid ai I.C.S.H., au tre
cut la o foarte amănunţită analiză a rezervelor şi posibilităţilor,
m cele doua direciii principale spre care ne cheamă partidul : şi mijloace la prăşitul culturilor
reducerea termenelor de punere in funcţiune a investiţiilor şi
realizarea acestora in condiţii de înaltă eficienţă. I’e aceastâ
bază şi ţinind seama de rezultatele obţinute, noi am îndeplinit
planul de construcţii-montaj cumulat de la începutul anului şi In cooperativele agricole crau cu hărnicie pentru ca tîlnit şi Ia C.A.P. Livadea.
pină acum in proporţie de 107,1 la sută — am ho-târit obţinerea asemenea, cartofii şt sfecT
unor însemnate reduceri dc termene. In afară de furnal, con din comuna Pui — ne relata în ziua respectivă să termine Numai din brigada a doua furajeră (23 şi respectiv 5 hi
structorii noştri s-au angajat să reducă duratele de execuţie cu tovarăşul Ioan Pau, preşedin praşila a doua la porumb. se aflau la prăşitul porum s-au prăşit de două ori rn<
10 zile la centrala electrotermică şi cu 6 zile la transformarea tele consiliului popular — Cooperatorii din această bri bului peste 50 de cooperatori.
bateriei nr. 1 dt semicocs de la Cătan. Importante reduceri avem canic şi manual.
şi la obiectivele social-culturale. Pină la Conferinţa Naţională activitatea de întreţinere a gadă au prăşit de două ori Inginerul şef al unităţii, to Am făcut un popas şi 1
vom preda Bău apartamente, vom preda creşa şi grădiniţa cu 11 culturilor se desfăşoară în cartofii, sfecla furajeră şi au varăşul Virgil Radu, cu care C.A.P. din Toteşti. Tovarăş
zile, iar bazinul de înot cu 30 de zile mai repede. Desigur, condiţiuni bune. Ţăranii coo dat o mină de ajutor şi ce am fost în cîmp, ne spunea
acestea sini citeva exemple, dar noi nu ne vom opri aici. Pavel Turcu, preşedinte, :
Ce garantează respectarea acestui angajament ? Factorii sînt peratori sînt angajaţi cu toa lor din brigada I. Tovarăşul că în acest an toate culturi Visarion Cvaşa, inginer şe:
numeroşi, dat hotâritoare este creşterea productivităţii muncii, tă răspunderea şi muncesc Petru Lungu, preşedintele le prăşitoare sînt date în ne relatau că praşila înt
direcţie in care colectivul I.C.S.H. acţionează cu toată hotărirea. cu hărnicie pentru a termina C.A.P., ne relata că întrea acord global şi există o par mecanică s-a făcut pe ir
Prin sporirea indicilor de utilizare extensivi şi intensivi a exca-' cit mai repede prăşitul po ga suprafaţă de 30 hectare cu ticipare masivă la muncă.
vatoarelor, macaralelor, parcului auto şi altor maşini şi utilaje, treaga suprafaţă de 152 h
prin creşterea indicelui dc utilizare a fondului de timp la 96,8 rumbului. însoţiţi de primar cartofi a fost prăşită mecanic Familiile cooperatorilor Las- porumb iar a doua pe 80 hi
ia sută, extinderea acordului global la G5 la sută la lucrările in am pornit pe cîmp să vedem şi manual de două ori, pre cu Ungur, Lascu Ceuţă au
dustriale şi 80 la sută la reparaţii capitale, se va Înregistra in la faţa locului cum se desfă cum şi cultura de sfeclă, iar prăşit fiecare cîte 48 ari de Manual s-a prăşit o dată ir
acest an cea mai înaltă productivitate a muncii. Pe şantierele treaga suprafaţă, iar a dou
de construcţii se va atinge o producţie de 120 000 ici pe munci şoară munca. La brigada a la porumb pentru boabe şi porumb şi 7 de cartofi. Un oară 20 hectare. La cultur
tor, iar pe şantierele specializate aceasta va urca la cel puţin Il-a a C.A.P. Băieşti, satul siloz se va termina în aces exemplu demn de urmat con-
200 000 lei. cartofului, care ocupă o si
Ruşor, mecanizatorul Vasile te zile. La una din tarlalele stituindu-1 însuşi brigadie
Efortul de reducere a timpului afectat execuţiei, dc ridicare ocupate cu cartofi, mecaniza prafaţă de 100 hectare, a
a productivităţii muncii, se conjugă cu strădaniile dc a asigura Tămaş executa a treia pra- rul de cîmp, tovarăşa Teo fost concentrate însemnat
o reducere substanţială a cheltuielilor şi, in final, de sporire a şilă mecanică la porumb. torul Petru Mihuţ, ajutat de dora Dîlja, secretara organi forţe umane şi mecanice, (
volumului de beneficii. Prin punerea in valoare a unor rezerve Tovarăşul Petru Bîrlea, bri brigadierul de cîmp Băiuţ zaţiei de partid din brigada
interne, cum sînt raţionalizarea consumului, a depozitării, trans gadier de cîmp, ne spunea : Hălmagi, făcea a doua pră- xecutîndu-se cîte două praş
portului şi manipulării materialelor şi inlăturarea risipei, se vor fuire la cartofi cu insectici I, care a prăşit 32 ari de le mecanice şi manuale, pr«
economisi in acest an 250 tone metal, 320 tone ciment şi 300 mc Uitaţi-vă ce porumb frumos porumb şi 7 de cartofi. Au cum şi stropirile împotriv
cherestea. Aceste economii se vor regăsi intr-un volum supli avem. Ajunge aproape la de. terminat între primii prăşi dăunătorilor. De asemene;
„Maşina te ţine numai dacă o îngrijeşti“ — obişnuieşte să mentar de beneficii in valoare de 6 milioane lei, din care con brîu. Cum am reuşit să a- Şi în celelalte cooperative tul culturilor Stoica Sigis-
spună destoinicul conducător auto Avram Oncu de la A. T. Brad. vem o cultură aşa de fru din această comună — Pui, mund, Ştefan Ceuţă, Aron la plantaţia de pomi — 10
Aşa a reuşit el să conducă două autobuze pînă Ia norma de ca structorii au şi realizat peste 4,2 milioane Iei. ha — s-au făcut mai mult
sare. lată-i la volanul noului autobuz pe care lucrează. moasă ? Terenul l-am îngră Şerel şi Riu Bărbat — în Petru Cincora, cu soţia, am praşile mecanice şi fertiliza
C. DORIN
şat cu gunoi de grajd şi l-am treaga suprafaţă ocupată cu bii pensionari, dar care au rea terenului.
lucrat la timp. Asta-i tot. In porumb — 235 hectare, car solicitat să li se repartizeze
tre cei 20 de cooperatori care tofi 55 ha şi sfeclă furajeră şi lor culturi pentru prăşit. Ferma I.A.S. Haţeg din Rî
munceau de zor la prăşit 5 ha, s-au făcut praşilele Asemenea lor sînt şi coope Bărbat — şef de fermă Nîţ
Pînă la Conferinţa Naţională — 5000 de se aflau Marina Bîldea. Lu- mecanice Riu şi Bărbat, întreaga ratorii Alicu, Niciu şi trecuţi Stancu — are în cultură li
manuale.
La
Iacob
Dră-
hectare porumb boabe şi 1
Mihai
Ungur,
creţia
Toma,
C.A.P.
oameni
ghici
Maria Ungur, Viorica Bui suprafaţă de 10 ha cultivată de 70 de ani. Viorel Suciu, ha porumb pentru siloz. Me
tone de fontă cu cocs economisit maci, Mihai Birlea, Aurica cu legume este, de asemenea, contabilul şef al C. A. P., a canizatorul Ştefan Zoran, e
xecuta a treia praşilă meca
Selejan,
prăşit cu familia sa 50 de
Ana
bine întreţinută.
Bîrlea,
Pamfil
Selejan, Ileana Balaban, Au O activitate susţinută la ari porumb şi 7 de cartofi, nică la porumbul din tarlau
Cu 12 ani în urmă, fur- ...Secţia I furnale a com trul de la furnalul nr. 5 fică, în acelaşi timp, şi pre rel Stanciu şi alţii. Toţi lu- întreţinerea culturilor am in- iar Ştefan Stoica preşedinte Forţata, care are o suprafaţ
naliştii de la Hunedoara binatului hunedorean. Nu îi ceruse să ridice tempera zenţa căldurii umane care le cooperativei, 32 ari de po de 55 ha, iar peste 30 d
lansau iniţiativa de a pro mai ce intrasem, împreună tura aerului insuflat. Şi sudează colectivitatea fur rumb şi 7 de cartofi. Briga oameni erau prezenţi la pra
duce fontă cu cocs econo cu maistrul Constantin Po- Gherase regla temperatura naliştilor şi-i dă tărie pen da cu cele mai bune rezulta şila manuală. In aceast.
misit. La început o zi pe pescu în biroul furnalului apăsînd pe un buton negru. tru atingerea tuturor obiec te este cea condusă de tova tarla, deşi s-au aplicat er-
lună, apoi trei zile... Ceva nr. 4, că şi începuse să Cînd a aflat „ce vînt ne-a- tivelor ce şi le propune. răşa Gheorghiţa Şoldea. Pre bicide, cultura este foart
mai tîrziu, furnaliştii s-au zbirnîie unul din cele cinci duce", s-a scuzat pentru pu ...Iniţiativa furnaliştilor, Venituri suplimentare zenţa Ia muncă în cîmp, a- îmburuienată. De aceea s<
angajat să elaboreze o par telefoane, cîte există acolo. ţin timp şi a venit, de mi care a suferit atîtea trans lături de cooperatori, a mem impune ca — mobilizîndu-S'
te din fonta peste plan cu Maistrul a ridicat recepto nă, cu celălalt coleg al său, formări înnoitoare, se află forţe şi mai mari — să si
cocs economisit, ca la scurt rul : „Alo ? Da... Foarte bi Samoilă Kacso. într-o permanentă metamor brilor din consiliul de con efectueze cit mai grabnic pră
timp după aceasta să-şi re- ne, Timofte !" Un dialog — Dînsul e mai vechi foză, intr-un continuu pro din activităţi anexe ducere, a secretarilor organi şitul manual. Am aflat de 1;
formuleze iniţiativa astfel : scurt pe care nu-1 percepu- aici ca mine... Merită să gres. In luna mai, colec zaţiilor de partid, a comu
„Toată fonta peste plan — sem decît pe jumătate. „Era staţi de vorbă ! tivul de la furnalul nr. 5 niştilor, a creat un puternic şeful fermei că în prezent s<
cu cocs economisit !" Aşa e Timofte de la încărcare... Am stat de vorbă cu am a economisit cîte 20 kg SINCRAI. In cadrul coo re de 350 000 lei. Veniturile spirit de emulaţie în munca execută praşila a doua me
cunoscută şi în prezent Mi-a comunicat că furnalul bii oauperişti şi am aflat cocs pe fiecare tonă de perativei agricole de pro din acest sector sînt în pe ogoare. Avem — ne spu canică care este gata pe 8(
chemarea furnaliştilor. a fost încărcat conform re multe lucruri de care de fontă. Rezidă şi în această ducţie din Sîncrai s-a înfi nea inginerul şef — şi cîţiva de hectare şi a treia praşili
care s-a făcut pe 25 ha.
Modificările de structură, ţetei stabilite !" — a spus pinde economisirea cocsului. cifră o mare rezervă care inţat un atelier de tîmplă- creştere, mai ales că coope cooperatori între care Petru
de esenţă, pe care le-a su maistrul. Apoi ne-a între „întotdeauna — spun cau- a permis furnaliştilor sec rie, de la care unitatea să rativa noastră a încheiat Popescu, Filip Stoica, Adrian In raidul nostru am con
ferit an de an iniţiativa, bat : „E ora zece ?“ între periştii —■ noi trebuie să a- ţiei I să-şi suplimenteze contracte pe termen lung Cincora, Ioan Viadislav şi statat că organele de pârtie
dezvăluie creşterea intensi barea maistrului era pusă vem de unde da temperatu angajamentele iniţiale, de poată obţine venituri supli cu unele unităţi economice încă vreo doi-trei care au şi de stat comunale, organi
vă a posibilităţii furnalişti cu tîlc şi voia să însemne ră cînd ni se cere Aceas a da peste plan 8 000 tone mentare. Atelierul care s-a refuzat să prăşească suprafe zaţiile de partid din C.A.P.
lor, dorinţa lor de a-şi de că furnalul fusese încărcat ta seamănă, intr-un fel, cu de fontă — din care 5 000 organizat in brigada Călanu din ţară, care au nevoie de ţele repartizate. Dar nu am consiliile de conducere, spe
păşi propriile recorduri, de la ora fixă, stabilită. existenţa unei „cămări" tone vor fi produse cu cocs grătare pentru uscat fructe, aşteptat după ei. Suprafeţele cialiştii, toţi ţăranii coopera
a se integra mai deplin în ...Cauperistul Ilie Ghera- plină vîrf, în permanen economisit. Mic — sat care se află mai paleţi şi alte articole din respective au fost luate şi tori şi mecanizatorii, lucrăto
miezul incandescent al tim se apăsa din cînd în cînd ţă, cu provizii de căldură aproape de şoseaua naţio lemn ce se creează in ca prăşite de alţi cooperatori rii din I.A.S. sînt angajaţi ci:
pului socialist. pe un buton negru. Mais pentru furnal. Dar, semni MARIN NEGOIŢA nală — s-a dovedit a fi cit harnici, iar celor amintiţi ur toată răspunderea şi mun
drul atelierului nostru.
se poate de rentabil. De mează să li se aplice sancţi cesc cu hărnicie la întreţine
unile cuvenite. Pe întreaga rea culturilor, manifestînd in
pildă numai în 5 luni s-au ELENA OARGA suprafaţă de 120 de hectare teres şi preocupare pentru
obţinut venituri din pre preşedinta cooperativei agri porumb s-au aplicat două terminarea grabnică a acestor
Angajamente concrete m Realizări de prestigiu « Iniţiative valoroase « fapte eroice lucrarea lemnului în valoa cole de producţie din Sîncrai praşile mecanice, una manu lucrări în scopul obţinerii u-
i—
...... ........."................................................. f '-"T'T ală Iar a doua se va înche nor producţii cit mai bune
•• X • •• >• J X . N£<-* C--.VÎK: <V-> ' s
ia in această săptămînă. De Ia hectar.