Page 63 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 63
yra&jZggygav, 1 ** rara-, n v-A***, yprrere rr^xs- t*fS&± ».rraprovagroa* ?TWT\*n-*PK&n£BVff g?rasra~
LL’ZSK2c?idUmzE&Ti£?ii[i2i£323a3S2ZK53azz^^
DRUMUL SOC'ALiSMULUi © Nr. 5 425 © DUMINICĂ 13 IUNIE 1972
HKISS2S5*, EHEZEŞGSHSESES
vy.-w,-
CARTEA m SCENA ■ DISCUL e ECRANUL
Ui)
Turul României 19 iste şi un marinar In
pe jos rădăcini ds copac bîndit filmul aspire fete de şl pe Neret- Bosniei corpul de Herţegovlnei (care — unul ca spi raportat in care eroinele libertatea drama Conferinţa Ceauşescu: Cuvintarc la
Nicolae
la
împrejurările
un
la
şl
do-
renumele
Fără
să
tice
dru
Inginerilor
pe
a
ţară
parcurg
de
este,
detaşament
de
„Bătălia
fete
spre
mul
ac
duce
care
şi tehnicienilor (10 mal 1972).
fapt,
„19
un
sanitar
al
mari
va",
Intr-un sat de pe Valea Mol nar" face parte din acea cate tal militar de campanie) să-şi a- ţiunii, acest conflict primeşte di Nicolae Ceauşescu: Cuvintare la
dovei, la Holohosca, se practică gorie a filmelor iugoslave care sume riscul de a scăpa din în mensiuni considerabile, primeşte, Conferinţa Uniunii scriitorilor (24
Pensionarul Gh. Păun din de curlnd o Îndeletnicire neobiş lasă in amintirea spectatorului cercuirea fascistă un grup de ră cu alte cuvinte, acea aptitudine mai 1972).
Salutăm
persistente.
Craiova, în vîrstă de 66 de nuită: sculptura în rădăcini de amprente toate, pentru Asta, îna niţi, fiind gata de orice sacrifi de de a ţine treaz De Interesul pină la 1972 al apariţia numărului 2/
cadru.
salvarea
pentru
ultimul
vieţilor
ciu
perfor
această
„ManuscripUim“,
revistei
inte
de
faptul
că
ciţiva
Creatorii:
ani, a hotărît să facă turul copac. şcolii generale din dintre e- se inspiră dlntr-o realitate tragi care răspund din punct de ve manţă sint, de regulă, capabile apariţie trimestrială a Muzeului
levii
localita
pelicule
care
României pe jos. In primă te. Cu multă migală, ei îşi pre că, din acea realitate pe care a dere uman şi moral. E verosimil, doar acele foarte puternlo au ră literaturii române.
ancorate
dăcinile
că
intre
pentru
vara anului 1970, temerarul gătesc materialul de lucru, colin- reprezentat-o Europei cea popoarele de asemenea, să şl se faptul un vestit in realitate. IMn sumarul materialului său
aceşti
răniţi
afle
din
sud-estul
de-a
care,
din
dind
călător a pornit la drum, mllnlle pădurile, încep după prindă con doua conflagraţie mondială. Mi- luptător spaniol, capturarea că- O calitate esenţială a filmului inedit desprindem:
lor,
să
Această
distribuţia.
străbătînd la pas, fără a ape tur figurine reprezentînd, îndeo lutin Kosovac, regizorul filmului, este reuneşte citeva nume distri — „Scriitori români in arhive
so
buţie
că
la niciodată la mijloace me sebi, animale din fauna Carp aţi - povesteşte o lntimplare ale izbitor nore, dar şi apariţii care reţin a- străine“ (B. P. Ilasdeu, corespon
seamănă
coordonate
rei
canice de locomoţie, pe frig lor orientali, scene de basm, per cu faptele autentice consemnate tenţia chiar dacă nu le-am vă denţă cu Gustav Weenzel).
sonaje insolite. Micii creatori au zut pină acum. „Marinarul“ (de
sau pe călduri caniculare, de filele istoriei. Tocmai de a- PE ECRANE fapt şofer) este Serge Galnsbourg — „Scriitori străini In arhive
fete
şi
kilometru după kilometru. A- pregătit o suită de piese, în ve ceea, „19 chiar dacă un marinar" (cintăreţul pop din „Paşa"), un româneşti" (Thomas Mann li
a-
convinge,
întreaga
cum, după doi ani de dru derea organizării unei expoziţii. lură a filmului este senzaţiona actor foarte interesant, posesor scrlo Iul Gcorge Oprescu).
Ală
urîţenii
meţie, el a ajuns la Suceava. lă, Inclusiv prin faptul că perso ruia devine o obsesie pentru co al unei el apare expresive. Birkln, — Un triptic Închinat e-
turi
Jane
de
Gheorghe Păun este de fapt najele sale principale sint nouă mandamentul german. Fără-ndo- Dina Rutle, Spela Rozln, toate plstolografulul şl epigramistului
sprezece fete foarte frumoase.
la al doilea maraton de acest E foarte interesant in cazul a- iaiă, toate acestea se puteau pe actriţe de mina întîl. Clncinat Pavelascu şi alte varia
calitatea
gen. In 1930, el a străbătut, cestul film că acţiunea, deşi cu trece (şi s-au petrecut chiar, aie o Dacă la realistă şi la scenariului, la te şi interesante ştiri şl mate
autenticita
De
vea).
rezultă
aici
distribu
regie
o
pe bicicletă, întreaga Euro prinde întorsături uneori loc foarte tea filmului, forţa sa de convin ţie remarcabilă adăugăm şl de rialo oferite pentru prima oară
pare
neaşteptate,
nu
„fă
de
care
este
pă. Dificilul periplu l-a în cută". Adică e perfect verosimil gere uităm că ne atit de la eficace, corul natural de o cuceritoare marelui public.
incit
cine
aflăm
avea
vom
cheiat după 7 ani. In acest — cunoscînd eroicele lupte ale matograf şi, în virtutea acestei frumuseţe, care rămîne în Imaginea Interesant de reţinut grupajul
unul
film
memo
timp a fost nevoit adesea să In domeniul partizanilor Iugoslavi împotriva amnezii, explicabile prin valenţe rie pentru că emoţionează sin de poezii al lui Titu Maiorescu,
cotropitorilor fascişti din munţii
se angajeze ca muncitor, în le peliculei, nu ne punem pro cer, reuşind acest lucru fără e- in limba germană, poate nu In-
dimpotrivă,
diverse oraşe, spre a agonisi blema eventualei convenţii dra- fecte facile, unui cl cinematograf cu tlmplător aşezat In urma lucră
maturglce.
mijloacele
de
mijloacele necesare continu Penfru melomani Conflictul relatat astfel, izolat calitate. rii de licenţă a lui Pompiliu
ării călătoriei. întors din că fitopatologiei într-un context abstract al recen Constantinesou: „Critica Iui Titu
lătorie el cunoştea limbile Casa de discuri Electrocord ziei nu spune prea mult. Dar, AL. COVACI Maiorescu şl Influenţa el in lite
germană, franceză şi turcă. S-a observat d© multă vrem© vine in întîmplnareia iubito ratura română“.
că celulele ţesuturilor vegetale e- rilor de muzică uşoară cu noi
mit lumină. Această lumindscenţâ înregistrări de valoare. Ast
librării
a
in
Tunelul dintre Anglia j extrem de slabă, a denumită bio- fel, recent, — al nouălea intrat
rămas
disc
chemiluminiscenţă,
EDE
0039
pînă
nu de mult o enigmă. Nu se din seria „Melodii din toată „De va veni
şl Franfa ştiau şi nici cauzele care o gene în lumea“. Un români de de muzică
şapte
număr
nici
rează
revine
rolul
ce-1
interpreţi
creşterea plantelor. In această uşoară, din care nu lipsesc
Societatea ang'lo-franceză ca- j ordine de idei, este menţionată cei foarte Îndrăgiţi de melo la tine
re va construi tunelul sub ipoteza emisă de' oameni de şti mani — Doina Badea, Ange-
Canalul Mlnecli a prezentat inţă de la Institutul de fiziolo la Similea, Aurelian Andrees-
propunerile «ale guvernelor i gie vegetală „K. A. Timireazev“ cu şi alţii — sint prezenţi pe
francez şi englez. Acest tunel, j şi Institutul de cliimie-fizică al noul disc cu 14 melodii de pe
prin care vor circula numai I Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. ţoale meridianele globului. ciutul“
trenuri şl va îl gata In anul ; Aici s-au efectuat numeroase ex Dintre acestea : „Ca la para
1980, va avea un trafic anual I perienţe cu rădăcini ale unor dă“ de Bruyn, „Departe de i
do 4 milioane călători şl 7-8 i plăntuţe de castravete în vîrstă tine“ de S. Endrigo, „Paşii
milioane ton« do mărfuri. Lu- j de 10 zile. Experienţele au con mei“ de Gibb etc. In cadrul manifestărilor
crărlle vor costa 4,3 miliarde ■ firmat că există o luminiscenţă Un alt disc, EDE 0G55, con
franci. Bătrlnul castel al Corvine ştii or primeşte oaspeţi. artistice prilejuite de festiva
în partea alb astru-verde a spec ţine 12 melodii interpretate do
trului vizibil, deplnzînd de con cunoscutul clntăreţ Sergio En lul „Sarmls“, astăzi, seara,
ţinutul în ţesutul vegetal al 7>e drigo, Luis Enriquez de Balcalov. Teatrul de estradă din Deva,
acompaniat
orches
a-
tra
şa-numiţllor
radicali
liberi.
ŞTIINŢA I : Automobilul notat mimozei în (cînd spune, cum se de Farmecul valorii lumii“, Endrigo in se prezintă în sala - „Arta", a-
vocii
lui
că
fotosensibilo
frunzele
cintecelor
adaugă
o-
ea,
ale
concert
spectacol
preciatul
terpretate :
„Arca lui Noc“,
mani
a
blşnuieşte
se
îşi
conţinutul
„împrejurul
„Porum
„pudoarea“)
festă
„De va veni la tine cîntulL
Şl
biţa“
etc.
un
amă
liberi
„Hadî-9" radicali presupune, de creşte apreciabil. nunt: Lazăr“ la din tncă Dova, „Gheor Cunoscuţi solişti vocali, ac
de
librăria
că
aceea,
Se
lu-
mal
ghe
mlnlsoenţa depinde de transfor poate fl Încă procurat, discul tori şl balerini ai estradei
marea în plantă a unul fel de celei mai noi... actriţe de ci
INSTALAJIE PENTRU conizează un program dc e- : Si) do rocor&ur] unionale, din energie în alta. Aşa de pildă, e- nema, Cocina Chlriac — anun devene vor delecta publicul
PURIFICAREA AERULUI xerciţii fizice in pat efectuate i care 9 «uperioaro celor mon- nergla legăturilor chimice s-ar ţat de noi in rubrica trecută. spectator cu creaţiile lor.
sub controlul medical, imediat : cliale, au fost stabilite de ma-
In 'Anglia se construieşte o ce au încetat durerile. Ea sfirşi- i şinile de curse realizate la putea transforma în energie me
şi
institutul
de
automobile
instalaţie mobilă de purifica tul celei de-a patra săptămîni i j drumuri din Harkov (Ucrai- canică, adică în mişcarea frun
re a aerului 'in cartierele sau de la infarct este autorizat i na). Se apropie de faza fina- zei. Se ştie însă, de asemenea,
şantierele de construcţii de mersul pe jos şi executarea j lă proiectarea maşini „Hadi- că nici o transformare energeti
presupu ŞfORj marginal
drumuri. Instalaţia posedă o unui program de gimnastică ■ 9“, avind forma de ţipară de m şi o că nu decurge fără pierderi. Se
i
de
lungimea
foi,
10
contura,
poate
mare putere de aspiraţie a medicală. Printre metodele i greutate de 3 000 kg. Maşina nerea că fotonii aşadar, Liceul industrial minier
„albastru-verde“
va
dotată
un
fi
cu
motor cu
aerului Încărcat cu praf in noului tratament aplicat in i ! turbină de gaz de 5 000 CP emişl ar constitui tocmai aceste
tr-o cameră unde sint sus Franţa se numără: „covoare j şl va putea atinge o viteză o- Astăzi — repaus în divi timp ce Vagonul Arad, cu Deva
pendaţi mai mulţi saci fil le rulante" — simulare a * rară do 1 000 km. pierderi. Deocamdată, insă, a- zia A de fotbal. Motivul ? două puncte avans, evoluea
tranţi confecţionaţi dintr-o mersului pe munte şi bici ccastă afirmaţie nu este decît o „Amicalul de aseară între ză pe teren propriu, în com
pislă specială. Aerul traver clete artificiale la care se e- ipoteză. reprezentativele României şi pania retrogradatei Victo cu sediul în Deva, str. Minerului, nr. 24, telefon 14180
sează sacii in care işi lasă fectuează, încă din cea de-a Italiei. (Mai bine jucam la ria Caransebeş. Şi în seria a
praful cu care era încărcat. 25-a zi după infarct, exerci Liège, cu belgienii. Italienii VH-a, în care evoluează Şti A N U N Ţ Ă
O serie de jeturi de aer ac ţii fizice caracterizate prin au jucat...). Azi — o mare inţa Petroşani şi Minerul
ţionate de un mecanism, cre solicitarea redusă a cordului. finală europeană între două Lupeni, deţinătoare ale locu susţinerea concursului de admitere, sesiunea iunie 1971,
pentru specialităţile :
ează in saci o presiune înaltă mari echipe : R. F. a Germa rilor II şi III, cu cîte 32 de
prin impulsuri care nu du ALINAREA DURERILOR niei — U.R.S.S. O vom ve puncte fiecare, zarurile au @ automatizări, aparate de măsură şl control — curs
de zi
rează decît o fracţiune de se dea pe micul ecran, la ora fost aruncate. Doar o înfrîn-
cundă. Pisla este astfel agi BOLNAVILOR DE CANCER 17,00 în transmisiune directă gere sau un meci egal al e- @ electromecanică minieră — curs de zl
tată şi scuturată de praful Echipe de cercetători din de la Bruxelles. Echipa lui chipei Metalul Drobeta Tr. ® exploatări miniere — curs de zi
colectat, care este apoi eva S.U.A. şi Marea Britanie işi Bekenbauer şi Gerd Müller Severin, pe teren propriu, în înscrierile se fac în perioada 15—20 iunie inclusiv, la
cuat printr-un orificiu şi des concentrează eforturile asu mi se pare imbatabilă la a- faţa Metalului Topleţ, şi o sediul şcolii.
cărcat pe un transportor. ceastă oră. Şi o altă întîlni- victorie a Ştiinţei asupra Concursul începe în ziua de 26 iunie 1972 şi constă în
pra găsirii unui paleativ in probe^ scrise şi orale la matematică obligatoriu şi ia ale
durerile insuportabile ale bol re România — Italia : la te- Minerului Lupeni, la Petro gere între limba română şi fizică.
SUBSTANŢA PENTRU j nis, în semifinalele zonei eu şani, ar mai putea aduce în
navilor de cancer, care să Examenul medical va avea loc în data de 22—23 iunie
STINGEREA INCENDIILOR înlocuiască morfina. Se ştie ropene a „Cupei Davis". Du- faţă echipa studenţilor mi 1972, la sediul şcolii.
printr-un
neri.
golaveraj
Un grup de inventatori su că după un anumit timp | pă primele trei întîlniri, re- mai bun. Celelalte diviziona Se primesc candidaţi din toată ţara, în vîrstă de pînă
favorabil
zultatul
este
echi-
3
edezi au realizat o substanţă morfina işi pierde orice efect 3 pei noastre cu scorul de 3-0. re C din judeţul nostru e- Ia 17 ani împliniţi Ia 31 decembrie 1972.
care permite stingerea unui antalgic, iar in multe cazuri § Azi, la orele 15,00, micul e- voluează la pas, în această Pe timpul şcolarizării elevii merituoşi primesc burse.
incendiu de 25 de ori mai ea provoacă bolnavilor gre | cran ne va oferi pe „viu" ultimă etapă, fără griji, doar Liceul dispune de internat şi cantină.
repede decit apa. Reţeta a- ţuri şi vărsături. In unele S ultimele două meciuri. Işi cu gîndul la „vacanţa mare". Actele necesare pentru înscriere :
cestui produs este următoa spitale din Anglia se foloseş | va lua Ilie Năstase revanşa Dacia Orăştie a trecut greu, — certificat de naştere în original şi copie. Copia se
rea : in apă se adaugă un te in ultimul timp cocaina I în faţa lui Panatta ? Sperăm în urma executării lovituri certifică de către liceu şi se păstrează la dosar, iar origi
compus polietilenic tensio- la care se adaugă alcool şi g că da. lor de la 11 m, de Parîngul nalul se restituie.
activ şi ulei mineral, in pro sirop, iar in S.U.A. citeva Divizia B de fotbal îşi consu- Lonea, urmînd să participe — certificat de absolvire (în original) sau adeverinţă
porţie de 2-4 la sută din vo spitale folosesc drogurile I mă azi ultima etapă. Corvinul la etapele viitoare aie bara de absolvire a clasei a VUI-a.
lum. Se formează un lichid LSD şi DPH cu rezultate în j Hunedoara — deţinătoarea jului pentru promovarea în — certificat medical cu toate analizele.
vâscos, un gel, care îmbracă curajatoare. Aceste droguri j „lanternei roşii“ a seriei a divizia C. Echipa trebuie Informaţii suplimentare se primesc de la sediul şcolii
intr-o „cămaşă" gelatinoasă, nu sint administrate decât J doua — joacă acasă, cu Me- bine pregătită pentru acest telefon 14180.
obiectul care arde, oprind intr-un anumit context. Ele ! talurgiistul Cugir. Un oalcul galop. In turneul final al _____________________________________________ (280)
accesul aerului, flacăra stin- nu trebuie niciodată folosite | sumar al rezultatelor norma campionatului republican de
gîndu-se instantaneu. ca un analgezic propriu-zis. ţi le din ultimele două etape fotbal al şcolilor profesiona
Fără aport psihologic ele nu B ne arată că şansele hunedo- le, formaţia Grupului şcolar
TRATAREA INFARCTULUI dau efectul dorit. Se impune I renilor de supravieţuire în siderurgic Hunedoara a în
crearea de condiţii speciale
MIOCARDIC | „B" sînt minime. Poate to- trecut, în primul meci, cu Grupul şcolar comercial
pentru bolnavi, care să fa [ tuşi... 4-2, echipa Grupului şcolar
Toate statisticile mondiale vorizeze destinderea, asigu- I Act final în divizia C. Mu- chimic Craiova. Corvinul are
dovedesc că la 5 ani după rind tratamentului un maxim deci elemente de împrospă din Arad
infarctul miocardic, rezulta de eficacitate. S-a constatat ! reşul Deva merge în „ex- tare în grădina proprie.
tele obţinute, precum şi pro că după aceste tratamente GRADINA ZOOIiOGICA DIN BUCUREŞTI. Datorită contacte i cursie" la Timişoara, unde Piaţa G. Enescu, nr. 2
centul de mortalitate este bolnavul devine mult mai lor zilnice dintre îngrijitori şi animale se formează la acestea din i va juca cu Electromotor, în DUMITRU GHEONEA
mult mai mic la pacienţii ca destins. Durerea dispare. El urmă o obişnuinţă şi „relaţii de prietenie“ care merg destul de ANUNŢA f
re şi-au reluat activitatea de manifestă interes pentru mu departe, adică ajung să accepte mîncarea chiar din mina omului. cum sint felinele,
şi
mai
cele
animale,
dintre
feroce
Chiar
cât la cei care au fost menţi zică, literatură, familie, vizi dacă se obişnuiesc de pui cu aceiaşi îngrijitori, ei întră fără frică In anul şcolar 1972-1973 va funcţiona o clasă de liceu
nuţi in repaus absolut pre tatori etc. In plus işi redo- în cuşca lor, şi, fără să fie dresori, îi fac să dea mici reprezen Liceul agricol Geoagiu industrial de alimentaţie publică.
lungit, recomandat pină a- bindeşte pofta de mâncare pe taţii care fac deliciul spectatorilor întotdeauna prezenţi în Zoo Admiterea se susţine între 22 iunie — 3 Iulie a.c. la :
Bucureşti.
cum de medici in asemenea care o pierduse de foarte îngrijitorul Constantin Ştefan cu 2 pui de tigri manciurieni, A N U N Ţ A matematică scris şi oral.
cazuri. Noile prescripţii pre multă vreme. născuţi în Zoo Bucureşti la 27 iulie 1970. concurs de admitere pentru specialităţile i horti — Obiect la alegere: — limba română scris şi oral,
cultura şi zootehnie. sau i — chimie scris şl oral.
înscrierile la concurs se fac la secretariatul scolii te
înscrierea se face între 1 iunie şi 21 iunie 1972. lefon 15616.
Probele scrise şl orale pentru concurs se susţin în Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii între
tre 22 iunie şi 3 iulie a.c., fiind precedate de vizita orele 12-15.
medicală. (272)
Informaţii suplimentare la secretariatul liceului, te
lefon nr. 40. comuna Geoagiu. judeţul Hunedoara.
UN MOTOR „CURAT" ? Un eminent inventator rus din jâril interioarelor. Unii specialişti veşte viitorul automobilului. J. ___________________ _________________ (230)
secolul XIX, I. RomanoVj constru afirmă Insă că oţelul şi cromul Oros, unul dintre cei mai mari
ise „vehicule electrice" care nu vor fi treptat înlăturate din con specialişti de la firma Ford, a Directa judefeană de poştă
Un motor Diesel a funcţionat strucţia automobilelor. sugerat ideea uşilor culisante ca
timp de 48 ore Sntr-o seră cu au avut egal la vremea aceea. La ora actuală, există caroserii re ar permite evitarea zgomotu
crizanteme. Specialiştii de la In Şt in vremurile noastre au apă din material plastic (cum sint la lui pe care-1 face vîntul atunci
stitutul politehnic din Varşovia rut citeva prototipuri electromo- maşinile Trabant) şi rezervoare cînd automobilul circulă cu vi Uniunea judefeană a coope şi telecomunicaţii
au utilizat pentru această expe blle care, în stare de funcţiune, de benzină tot din material plas teză mare. C. Jordan, reprezen
rienţă catalizatori, creaţi de ei, nu poluează atmosfera; dezavan tic (riscul unei explozii fiind net tantul firmei Opel, a schiţat ur
care au reuşit să elimine ele tajul lor este că au o viteză şi redus faţă de cel pe care-1 pre mătorul portret: înaltă eficacita rativelor meşteşugăreşti Deva Hunedoara-Deva
mentele nocive conţinute in ga o rază de acţiune limitată iar a- zintă un rezervor metalic). A în te, gabarit mijlociu, forme nete
zul de eşapament. Cu acelaşi cumulatorul trebuie să fie mereu ceput să se pună şi problema în şi finisate, maximum de spaţiu
prilej a fost experimentată şi o schimbat. Aceste inconveniente locuirii cu construcţie din ma în Interior, confort. Iată şi for str. Aurel Vlaicu, nr. 1
cameră de compresie pentru împiedică electromobhul să devi terial plastic a axelor, roţilor şi mula pronunţată de Robert A. R E C R U T E A Z Ă
combustia integrală a carburan nă un mijloc de transport ma a tamburilor de frină. Pină în Lutz, directorul comercial al R E C R U T E A Z Ă
tului. Rezultatul a fost o mare siv, aşa incit, la ora actuală, el prezent, au fost create doar cî- companiei Opel: confort, automa candidaţi pentru meseriile existente în cadrul UCECOM, candidaţi pentru şcoala profesională de telecomunicaţii în
reuşită — cantitatea de produse poate fi folosit numai în oraşe tizare, securitate. prin următoarele forme i
otrăvitoare din gazul de eşapa „Stiliştii“ prevăd pentru mode Ucenicie Ia locul de muncă scopul calificării în meseriile de electromecanic Tc.
ment a fost redusă cu 90 la su lele viitoarelor automobile o li înscrierile se fac la biroul personal al direcţiei, între
tă — Iar florile nu s-au ofilit. nie sportivă, forme alungite, a- i® croitor îmbrăcăminte pentru bărbaţi
Problema nocivităţii gazelor de platizate, aerodinamice. „In 1980, © croitor îmbrăcăminte pentru femei 16 iunie — 1 iulie a.c. Se înscriu absolvenţi ai şcolii ele
eşapament preocupă specialiştii S e r i a I (Iii) scrie „Weit am Sonntag, comen- mentare cu VIII sau X clase dar numai pînă la vîrstă
din lumea întreagă. Lor le re tînd modelele prezentate în 1070 confecţioner tricotaje de 18 ani.
vine una din sarcinile cele mai la cele opt saloane ale automo ® cizmar tălpuitor
importante în ce priveşte prote bilului, maşinile vor fi plate ca electi-ician în construcţii şi instalaţii industriale Examenul are loc la Grupul şcolar P.T.T.R. Timişoara
jarea mediului înconjurător. Au şi pentru munci auxiliare: trans teva prototipuri de maşini 100 la solul". Comentînd viziunile stiliş la data de 4 iulie a.c. la disciplinele matematică şi fizică
tomobilul trebuie să fie făr.â pe portarea produselor alimentara, sută din material plastic. Adep tilor „Die Weit“ face următoarea © instalatori tehnico-sanitari şi de gaze scris şl oral.
ricol nu numai pentru şofer şi ţii lor afirmă că metalul va fi remarcă: „In automobilul de i© electromecanic obiecte de uz casnic Informaţii suplimentare la telefon 11622, Deva.
pasageri dar şl pentru mediul de exemplu. din R.F.G. au apă folosit numai în sectoarele au mîine va trebui să stăm mai © tîmplari mobilă şi articole tehnice.
In
oraşele
ambiant. mult culcaţi decît şezînd". (277)
rut autobuze electrice. Specialiş tomobilului care trebuie să su Şcoli de specializare post-Iicealc
In ianuarie 1971, Ia cea de-a tii vest-germanl sint pe cale să porte supraîncărcaturi sau tem După atîtea proiecte şi pronos
50-a Expoziţie de automobile de finiseze unele modele de automo peraturi foarte ridicate. ticuri în ce priveşte maşina vi <© electronist depanator aparate de radio şi televizoare
la Bruxelles, compania olandeză bile cu motor electric pentru fo Deocamdată este mai simplu să itorului, pare bizar să auzim că ® coafor
Philips a prezentat un motor de losinţă particulară. Giovanni Ag realizezi o caroserie metalică de „automobilul este pe cale de dis cosmetician
autobuz (Stirling-Motor) care nu nelli, preşedintele firmei Fiat, a- cit una din material plastic. Dar pariţie" şi că va deveni în cu-
poluează aproape deloc atmosfe preciază că motorul electric are specialiştii Intenţionează să re rind o piesă de muzeu. Şi to Examenele de admitere vor avea loc între 1-10 iulie
ra şi degajă de o mie de ori cele mai frumoase şanse pentru zolve problema fabricînd carose tuşi, unii au mers pînă acolo in pentru forma de ucenicie la locul de muncă, iar pentru Liceul de muzică şi arte
mai puţin gaz toxic decit un viitor, în special în domeniul rii printr-o singură operaţie de cit să profetizeze „sfirşitul erei şcolile de specialitate post-liceale, în perioada 1-15 septem
propulsor de benzină sau un mo transporturilor urbane. presare. automobilului". „Viitoristul" Ro
tor Diesel obişnuit. S-a prevăzut Deocamdată, însă, sîntem de Folosirea materialului plastic bert Jungle afirmă că In anul brie 1972.
atunci un mare viitor acestui parte de fabricarea in serie a a- în construcţia automobilelor com 2000 omul va reveni la bicicle Probele de examene pentru ucenicie la locul de plastice Deva
motor „curat" care a prezentat cestor vehicule electrice. portă numeroase avantaje. Se e- tă. Alţii înclină spre motocicle muncă se dau la :
şi avantajul de a fi mal puţin limină pericolul de coroziune. în tă, sau spre transportul în co str. Piaţa Unirii, nr. 6, telefon 11948
zgomotos şi de a putea fi utili locuirea şi repararea pieselor va mun. © limba română şi matematică, scris, iar la post-lice-
zat eu orice combustibil, inclusiv PLASTICELE fi simplificată. In ce priveşte as Dar, între timp, automobilul al pentru electronişti :
energia solară şi cea nucleară. pectul, plasticul reprezintă mnle- „circulă, circulă, circulă mereu“ i© matematică, scris şi oral ANUNŢA
La Neuss (R.F.G.) s-a creat un In afară de electronică, chimia rialul ideal pentru a confer! ma (acesta este şi sloganul firmei
centru de cercetare in vederea materialelor plastice revendică o şinii o linie e'egantă şi modernă. Volkswagen). Avalanşa vehicule © fizică, oral concurs de admitere în anul I liceu pentru specialităţile
explorării metodelor de „detoxi- contribuţie din ce in ce mai ma Si apoi, nu trebuie uitat lucrul lor pe patru roţi este din ce în Pentru cosmeticieni şi coafori : muzică şi arte plastice, între 22 iunie — 3 iulie 1972, fiind
care“ a gazelor de eşapament. re la crearea şi prezentarea au cel mai Important — preţul unor ce mai evidentă şi este evident anatomia şi fiziologia omului (scris şi oral), chimia
Pină in prezent, au fost puse !a tomobilului de miine. asemenea maşini va fi mult mai extravagant să se anticipeze un precedat de vizita medicală.
punct citeva tipuri noi de carbu Pină nu de mult, contribuţia redus. sfîrşit al ei : după Indiciile exis (oral) Pentru a veni în ajutorul candidaţilor, şcoala organi
ratoare. materialelor plastice la crearea ŞI TOTUŞI EL CIRCULA tente, viitorul automobilului nu Informaţii amănunţite se primesc la birourile de zează un curs de pregătire între 19-21 iunie 1972, asigurînd
Cel mai bun mijloc de a eli unui automobil vest-german, de mai poate fi despărţit de cel al personal şi învăţămînt din cadrul cooperaţiei meşteşugă
mina gazele de eşapament va fi exemplu, era foarte redusă; res Fără îndoială că nu la aceasta milioanelor de locuitori de pe cazarea.
să se construiască automobile c- pectiv numai 25 kg de material se limitează ideea pe care tre planeta noastră. reşti, din fiecare localitate. (271)
lectrice. posibilitate care a fost plastic de fiecare maşină şi a- buie să şi-o facă omul în ce pri {Sfîrşit)
prevăzută cu mult timp in urmă. cesta destinat in special amena-