Page 65 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 65
Proletari din toate tarile jnlil-vă!
IN PAGINA A ll-A
ÍN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE ||
SI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII
lóate colectivele hunedorene - o singură voinţă;
___ţ |t
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN concrete * Heaîfeări de prestigiu * iniţiative valoroase » Fapte eroice
........ ........ /■"......... li
■ La blumingul „1300“ de la Hunedoara. Indici înalţi de utilizare,
consumuri reduse de metal
B Pasiune, dăruire, spirit creator
ANUL XXIV Nr. 5 426 MARJI 20 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
B La volan, pe drumurile ţârii
Vizita în ţara noastrâ a ARTA HUHEDOREANA INTR-0
A
şefului statului cambodgian. PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE EDUCATIVĂ
Norodom Sianuk Ie provoacă consecinţele ei rele s-a născut la Sarmize rice, i-a urmat autenticitatea
limpezimea
în
conştiinţă,
cîntecelor
şi
getusa şi s-a rotunjit peste
influenţa
şi
„Sarmis", festivalul cul în activitatea cotidiană, fes Carpaţi". ..Cîte furtuni n-au jocurilor. Fie că le-au adus
turii şi educaţiei socialiste tivalul „Sarmis“ din acest trecut pe aici, dar noi am ansamblurile folclorice din
Gorj, ale caselor de cultu
Bunele relaţii româno-cam- Bodnanaş, Gheorghe Pană, — manifestare de prestigiu an, t pţin aria tematică a rămas !“, „Trunchiul Daci ră din Hunedoara, Petro
bodgiene înregistrează un Gheorghe Rădulescu, Virgil Dejun oferit în onoarea închinată anul acesta Con manifestărilor şi prin cea ei nu poate fi smuls din şani, Haţeg, Orăştie, dansa
moment de seamă, cu largi Trofin, Ilie Verdeţ, Gheor ferinţei Naţionale a parti teritorială, are un larg ca rădăcină. El va înverzi veş torii sau fanfara siderurgiş-
şi profunde semnificaţii pen ghe Cioară, Janos Fazekas, dului şi celei de-a 25-a a- racter de masă. Cultura hu- nic 1“.
tru evoluţia lor mereu as Mihai Cere, Ştefan Andrei, înalţilor oaspeţi niversări a Republicii — a nedoreană, răspunzînd ce Inimi tresaltă sub măre tilor din Hunedoara, fie că
cendentă : vizita oficială de Corneliu Mănescu, ministrul debutat, duminică, în cea rinţelor- subliniate în docu ţia adevărurilor spuse. Şi dezvăluiau din frumuseţile artei
locale
Sarmizegetusa,
prietenie, la invitaţia pre afacerilor externe, cu soţi de-a IlI-a ediţie a sa. O- mentele de partid, a cîştigat aplauzele izvorăsc din sim
şedintelui Consiliului de Stat ile, Marin Alexie, ambasado Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nistrul afacerilor externe, raşele, multe din aşezările în maturitate, afirmîndu-se ţiri. „Aşa s-au petrecut is Ribiţa, Băiţa, Almaş-Săliş-
al Republicii Socialiste Ro rul Republicii Socialiste Ro şi tovarăşa Elena Ceauşescu membri ai. C.C. al P.C.R., ai judeţului au cunoscut at prin manifestări cu profund toriile şi ne creşte inima t.e, Densuş, Păucineşti, Ră-
mânia, preşedintele Consiliu mânia acreditat pe lîngă Al au oferit luni, la Palatul Consiliului de Stat şi ai gu mosfera sărbătorească prile ecou educativ". cînd le auzim" — simte ne chilova, Rîu de Mori — bo
lui Naţional al Frontului U- teţa Sa Regală, prinţul No Consiliului de Stat, un dejun vernului, conducători ai u- juită de declanşarea acestui In decorul proaspăt şi to voia să-şi împărtăşească pă găţiile, etalate duminică pe
hităţii Socialiste, secretar ge rodom Sianuk, şeful statului în onoarea Alteţelor Lor Re nor instituţii centrale şi or amplu poem al artei hune nifiant al. naturii, lîngă zi rerea. localnicul Silviu Da- străvechea vatră' a Sarmi-
neral al Partidului Comunist Cambodgia. gale, prinţul Norodom Sianuk ganizaţii obşteşti. dorene care, pe parcursul durile străvechi ale amfi vidoni. zegetusei, au luminat pri
Român, Nicolae Ceauşescu, şi Sînt prezenţi şefi de mi şi prinţesa Monique Sianuk. Au luat parte persoanele unei săptămîni, anunţă teatrului roman, un mă „Getusa“ a fost doar pre viri, au înălţat suflete. Şi
a tovarăşei Elena Ceauşescu, siuni diplomatice acreditaţi Au participat tovarăşii Ion oficiale care îl însoţesc pe promiţătoare acţiuni cultu nunchi de actori dé Ia Tea ludiul unui amplu şi vigu ele s-au vrut şi au fost doar
a Alteţei Sale Regale, prin la Bucureşti. Gheorghe Maurer, împreu şeful statului Cambodgia — ral-educative. Gazdă de trul de stat din Petroşani, ros poem al tezaurului fol prologul manifestărilor pe
ţul Norodom Sianuk, şeful Ora 9,45. Avionul, la bor nă cu soţia, Elena Maurer, domnii Ieng Sary, Sarin prim rang a festivalului dînd glas şi fior poemului cloric, dăruit cu . generozi care festivalul „Sarmis" ni-1
statului Cambodgia, preşedin dul căruia au călătorit solii Emil Bodnaraş, Gheorghe Chhak, cu soţia, Huot Sam- „Sarmis“ a fost, duminică, „Getusa“, a făcut să' re tate pe întreg itinerarul oferă timp de o săptămînă,
tele Frontului Unit Naţional poporului cambodgian, ateri Pană, ' Gheorghe Rădulescu, bath, cu soţia, Thiounn Pra- Sarmizegetusa — simbol al învie istoria locurilor şi a zilei de mesagerii cîntecu- ca prestigioasă manifestare
«1 Cambodgiei, împreună cu zează. De la intrarea în spa Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- sith şi prinţul Sisowath Mat- formării neamului şi graiu neamului. Replicile urcau lui, portului şi jocului cultural-educativă închinată
Alteţa Sa Regală, prinţesa ţiul aerian al României, ae nu, Gheorghe Cioară, Florian havl. lui românesc. Sute de lo în văzduh şi coborau am popular. Paradei portului istoricelor evenimente ale
■Monique Sianuk, vizită înce ronava a fost însoţită de a- Dănălache, Emil Drăgănescu, calnici, sute de iubitori ai plificate de frumuseţea, de hunedorean, suită de fru acestui an. •A ,
pută luni în ţara noastră. vioane cu reacţie ale Forţe Janos Fazekas, Ştefan Voitec, înaintea începerii dejunu melosului şi jocului popu tăria şi adevărul lor, în su museţi coborîte din nease
Sosirea oaspeţilor are loc lor noastre Armate. Mihai Dalea, Mihai Gere, lui au . fost intonate Imnurile lar de pe meleaguri hune te şi sute de inimi : „Soa- muitele noastre zone folclo LUCIA LICIU îl
într-o atmosferă sărbătoreas La coborîrea din avion, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, de stat ale Cambodgiei şi dorene şi din judeţele li
că, specifică marilor eveni Norodom Sianuk şi prinţesa Ion Păţan, Ion Stănescu, Şte Republicii Socialiste România. mitrofe au ţinut să fie de
mente. Monique Sianuk sînt salu fan Andrei, Ion Dincă, cu In timpul dejunului, care faţă la deschiderea sărbă
In întîmpinarea oaspeţilor taţi cordial de tovarăşul soţiile, Maria Groza, vicepre s-a desfăşurat într-o atmosfe torii.-Au fost prezenţi tova^
au venit tovarăşii Nicolae Nicolae Ceauşescu şi de to- şedinte al Marii Adunări Na ră de caldă cordialitate, to răşii David Lazăr, secretar
Ceauşescu, împreună cu to ţionale, Constantin Stătescu, varăşul Nicolae Ceauşescu şi al Comitetului judeţean Hu
varăşa Elena Ceauşescu, Ion secretarul Consiliului de prinţul Norodom Sianuk au nedoara al P.C.R., Silviu
Gheorghe Maurer, Emil (Continuare în pag. a 4-a) Stat, Corneliu Mănescu, mi- rostit toasturi. Dalea, reprezentant al Con
siliului Culturii şi Educaţi
ei Socialiste, Emilia Comi
şel, cercetător la Institutul
Toastul tovarăşului Toastul prinţului de studii etnomuzicolog la
europene,
sud-est
profesor
Conservatorul „Ciprian Po-
rumbescu" Bucureşti, Petru
Nicolae Ceauşescu Norodom Sianuk Stoican, judeţean de Comi
preşedintele
cultură
tetului
şi educaţie socialistă.
Stimaţi oaspeţi, contribuţia pe care o aduceţi Stimate domnule preşedin- tua o vizită oficială în ţara După ce Vasile Zgîrcea,
Îmi este deosebit de plă-- consecvent în cadrul Frontu ■ te al Consiliului dc Stat, ■_ dumneavoastră atât ..de fru primarul comunei Sarmize
cut câ, în numele Comitetu lui Unit Naţional al Cam Stimată doamnă, moasă şi de glorioasă, şi de getusa, a deschis sărbătoa
lui Central al Partidului Co bodgiei pentru dobîndirea in Stimate domnule preşedin a vă aduce salutul afectuos rea, urînd bun sosit oaspe
dependenţei şi la lupta genera
recu
plin
şi
de
admiraţie
munist Român, al Consi te al Consiliului de Miniş ţilor şi mesagerilor artei,
liului de Stat şi al Consiliu lă împotriva intervenţiei im tri, noştinţă al al poporului cam tovarăşul Petru Stoican a
său
bodgian,
Frontului
perialiste în Indochina.
lui de Miniştri, al poporu Excelenţe, Unit Naţional, al Guvernu vorbit participanţilor despre
lui român, precum şi al meu Loviturile date interven Doamnelor şi domnilor, lui de Uniune Naţională şi semnificaţia celei de a IlI-a
personal şi al tovarăşei me ţiei imperialiste în Cambod Rog să-mi fie îngăduit să al forţelor sale armate de e- ediţii a festivalului. „Por
gia, ca şi pe celelalte fronturi
le, să vă salut în mod căl din Indochina, eşecul tot mai mulţumesc din adineul inimii liberare naţională. nind de la cele mai impor
duros, pe dumneavoastră, şe tante trăsături ale culturii
ful statului cambodgian şi evident al încercărilor de a Excelenţei Sale, domnului încă din momentul sosirii noastre — a spus printre
preşedintele Frontului Unit menţine la putere regimuri Nicolae ’ atît Ceauşescu, pentru noastre sintem profund im altele vorbitorul — pătrun
călduroase,
de
cuvintele
discreditate şi urîte de popoa
Naţional al Cambodgiei, pe amicale, pe oare le-a pro presionaţi de frumuseţea derea ei în toate mediile In decorul natural, străjuit de zidurile străvechiului Amfiteatru roman de la Sarmizegetusa,
de
stimata dumneavoastră soţie, re ilustrează limpede că nu nunţat şi pentru acest minu Bucureştiului, prestigioasă. dezvolta sociale, schimbările pe care a debutat cea de-a IlI-a ediţie a festivalului culturii şi educaţiei socialiste „Sarmis“.
există astăzi în lume forţe în
rea
Bucu-
sa
pe colaboratorii care vă în nat banchet pe care a avut
soţesc şi să vă adresez şi cu stare să îngenuncheze un po bunăvoinţa să-l ofere în reşibul este o capitală
acest prilej urarea noastră por hotărît să lupte pînă la cinstea delegaţiei Frontului demnă şi plină de strălu
cire a unei ţări măreţe care,
apărarea
pentru
drep
capăt
de bun venit pe pămîntul Unităţii Naţionale şi a Gu sub conducerea vrednică de
României socialiste. tului său sfînt de a-şi deci vernului Regal de Uniune admiraţie din toate punctele Desfăşurată duminică, o- Sărbătoarea aripilor româneşti
Vizita pe care o faceţi în de în mod liber şi suveran Naţională din Cambodgia. dată cu •sărbătoarea înche
ţara noastră este o expresie destinele. Delegaţia noastră şi eu în de vedere a Partidului Co ierii anului şcolar, „Ziua A
munist Român, şi prin uni
a relaţiilor de prietenie şi România se pronunţă pen sumi ne simţim deosebit de rea forţelor în cadrul Fron pionierului" a fost o en
solidaritate care — în ciuda tru respectarea drepturilor onoraţi de invitaţia atît de tului Unităţii Socialiste din tuziastă şi caldă manifes
distanţelor geografice mari naţionale fundamentale ale amabilă pe care ne-a adre România s-a dezvoltat in tare tinerească închinată In salul lui Vlaicu
leagă popoarele român şi poporului cambodgian, garan sat-o Excelenţa Sa, preşedin apropiatei Conferinţe Naţi
cambodgian în lupta lor tate prin acordurile de la tele Consiliului de Stat, de tens şi într-un mod foarte onale a partidului şi celei
pentru o viaţă mai bună, Geneva din 1954, pentru în a vizita prestigioasa Republi rapid în toate domeniile : in de-a 25-a aniversări a Re
Satul ce poartă azi nume
pentru cauza libertăţii şi in cetarea imediată a tuturor că Socialistă România. Sîn- dustrial, energetic, tehnolo publicii. N-a fost unitate le aceluia care a avut cura şi şcolari aflaţi pe drumuri rului inginer-pilot, al lui Ioc
le vacanţei. Cu toţii au ve
Vlaicu, şi a sorei lui, Vaier
social
agricol,
ştiinţific,
gic,
dependenţei popoarelor, pen actelor de război împotriva tam profund mişcaţi şi emo pionierească din judeţ in jul să se avînte în văzduh nit să aducă un pios omagiu
tru progres social şi pace în poporului cambodgian, pen ţionaţi de primirea atît de sau cultural etc. Moderniza care să nu fi avut loc, du alături de păsările cerului — amintirii aceluia care a con — prima femeie care a zbi
urne. Primirea călduroasă pe tru retragerea trupelor străi frumoasă, de cordială şi căl rea puternică a industriei şi minică dimineaţa, adunări Aurel Vlaicu — a cunoscut rat cu un aparat constru
nivel
înaltul
al
care v-a făcut-o astăzi popu ne de pe teritoriul Cambod duroasă pe care guvernul ro agriculturii, ştiinţei şi cultu festive dedicate sărbători din nou freamătul prilejuit ceput şi zburat primul în de om — s-au adunat gri
tehnologiei,
laţia Capitalei constituie o giei. Sprijinim, întru totul în mân şi populaţia atît de a- rii, dinamismul comerţului rii cravatelor roşii cu tri de ■ sărbătoarea aripilor ro lume cu un aparat mai greu puri de oaspeţi, pionieri
rie ilustrare a sentimentelor acest sens, propunerile făcu greabilă a Bucureştiului au său exterior, situează .Româ color La fiecare adunare, mâneşti. încă în ajunul Zi decît aerul, construit de el,
ie caldă simpatie, stimă şi te de dumneavoastră, şeful ţinut să ne-o rezerve, expri- nia socialistă în rîndul ţări alături de pionieri se aflau lei aviaţiei şi-a îmbrăcat hai flăcăul din Binţinţi care a C. DRAGOŞ
preţuire pe care poporul ro statului cambodgian, în de mînd, în mod strălucit, sti lor care obţin succese în na sărbătorească, şi-a arbo dus departe de hotarele pa
mân le nutreşte faţă de bra claraţia din mai 1970. 1 ma şi solidaritatea militantă semnate în dezvoltarea eco rat drapele roşii şi tricolore, triei faima pămîntului na
vul popor cambodgian, faţă Republica Socialistă Româ pe care dumneavoastră o a- tal. In jurul fratelui temera (Continuare in pag. a 2-a)
primească
de lupta sa eroică pentru li nia se pronunţă în modul eordaţi, fără rezerve, poporu nomică şi socială şi îi asi gata să de duminică oaspeţi.
mare
în
-i-a
un
Dimineaţa
gură
prestigiu
bertate şi independenţă na cel mai hotărît şi militează lui nostru, luptei istorice pe lume. Acest prestigiu este cu Ziua găsit pe cetăţenii satului la
ţională. cu fermitate pentru a se pu care el o duce cu arma în atît mai mare,* cu cît Repu n
îmi amintesc cu plăcere ne capăt cît mai grabnic mînă, în prima linie, în fron lucru. Se făcea ultima „toa
ie întîlnirea pe care am a- războiului din Vietnam şi din tul luptei popoarelor victime blica Socialistă România pro pionierului“, letă" a uliţelor, a sălii că La C1.P. din Bretea Mureşană şi Ilia
internaţio
pe
plan
movează
vut-o anul trecut, de con întreaga Indochină, ' pentru ale imperialismului, colonia minului, a locului unde avea
vorbirile purtate atunci în încetarea bombardamentelor lismului, neocolonialismului şi nal singura politică care să se desfăşoare tradiţionala
tr-o atmosferă de cordialita şi anularea măsurilor de rasismului. poate fi într-adevăr binefă o caldă serbare populară. Bustul „şoi
te şi înţelegere reciprocă. Constituie pentru noi o cătoare pentru viitorul uma mului ardelenesc" — cum l-a A început secerişul orzului
Sint încredinţat că vizita (Continuare în pag. a 4-a) mare cinste de a putea efec- nităţii — umanitate care numit Nicolae Iorga — pare
ţările manifestare de
dumneavoastră în România, are nevoie de o cooperare mai măreţ zugrăvit pe azu
convorbirile pe care le vom leală între ţări, între rul cerului, vrînd parcă să ILIA. Tovarăşul Tibcriu Valea, secretarul Comitetu-
avea vor constitui o nouă şi dezvoltate şi ţările subdez se desprindă de marmura lui comunal de partid Ilia, ne-a comunicat că ieri a
importantă contribuţie la Convorbiri oficiale voltate sau în curs de dez ataşament din curtea casei ' părinteşti.
dezvoltarea raporturilor ro- voltare, care are nevoie de Cu mult înainte de înce început secerişul orzului în cooperativele agricole de
mâno-cambodgiene, spre bine Luni după-amiază, la Pa cial al părţii din interior a coexistenţă paşnică, de con perea festivităţii sosesc oas producţie din Bretea Mureşa nă şi Ilia. încă din primele
le ambelor popoare, al cau latul Consiliului de Stat, au Frontului Unit Naţional al diţii de egalitate reale între faţă de peţi din judeţ, numeroşi ur ore ale dimineţii au intrat cu coasele în lanurile de orz
zei luptei antiimperialiste, început convorbirile oficiale Cambodgiei, şi a Guvernului naţiunile puternice şi naţiu maşi ai pionierului aviaţiei ale C.A.P. din Bretea Mure şană peste 80 de cosaşi, care
pentru libertate şi indepen între preşedintele Consiliului Regal de Uniune Naţională nile slabe, de o pace larg româneşti — piloţi ai forma culcă la pămînt brazdă după brazdă. In jurul orei 12 s-a
denţă, pace şi progres social. de Stat al Republicii Socia al Cambodgiei (G.R.U.N.C), generalizată pe pămîntul partid
Poporul român urmăreşte liste România, preşedintele Sarin Chhak, membru al Bi nostru, ceea ce presupune ţiunilor aviaţiei utilitare, lu intrat cu combinele şi în la nurile de orz ale C.A.P. din
cu simpatie şi sentimente de Consiliului Naţional al Fron roului Politic al C.C. al dispariţia sau cel puţin o crători ai aeroporturilor Ilia. Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii din cele două
puternică solidaritate lupta tului Unităţii Socialiste, se F.U.N.C. şi ministrul aface dare înapoi mai importantă TAROM din Sibiu şi Deva, unităţi muncesc cu hărnicie pentru strîngcrea la timp şi
dreaptă pe care neînfricatul cretar general al Parti rilor externe al G.R.U.N.C., a imperialismului, a colonia părinţi, cadre didactice, re cu familiile lor — pionieri fără pierderi a întregii recol le de orz.
popor cambodgian o desfă dului Comunist Român, tova Huot Sambath, membru al lismului, neocolonialismului prezentanţi ai organelor
şi rasismului.
şoară, sub conducerea Fron răşul Nicolae Ceauşescu, şi Biroului Politic al C.C. al locale de partid şi de stat,
tului Unit Naţional al Cam şeful statului Cambodgia, F.U.N.K. şi ambasador al Re România socialistă, condu activişti ai organizaţiilor
bodgiei, împotriva interven preşedintele Frontului Unit gatului Cambodgia în Repu să de eroul său naţional, de tineret.
ţiei imperialiste, pentru apă Naţional al Cambodgiei, Alte blica Socialistă România, preşedintele Nicolae Ceauşescu, Salutul Consiliului Naţi Şedinţa Comitetului
rarea dreptului său sacru la ţa Sa Regală prinţul Noro Thioun Prasith, membru su oferă un exemplu desăvârşit onal al Organizaţiei Pio-
libertate şi independenţă na dom Sianuk. pleant al Biroului Politic al al voinţei de cooperare şi . nierilor, adresat tuturor VREMEA
ţională. Din partea română, la con C.C. al F.U.N.K. şi ministru î n tr a j u to rare intern aţi om ală, purtătorilor cravatelor de
România a recunoscut de vorbiri participă tovarăşii Ion însărcinat cu coordonarea pe baza egalităţii, respectului purpură cu prilejul zilei executiv al Consiliului
la început Guvernul Regal de Gheorghe Maurer, membru eforturilor luptei pentru eli reciproc şi avantajului mu lor, distincţiile acordate u-
Unitate Naţională ca singu al Comitetului Executiv, al berare naţională. Alteţa Sa tual, un exemplu desăvîrşit nităţilor, detaşamentelor şi PENTRU 24 ORE
rul guvern legal şi legitim Prezidiului Permanent al C.C. prinţul Sisowath Methavi, di de solidaritate militantă cu pionierilor fruntaşi au dat
al Cambodgiei. Doresc să re al P.C.R., preşedintele Consi rector de cabinet al şefului popoarele care luptă pentru adunărilor, organizate în popular judeţean lai. Vremea se ameliorează trep-
Cerul
fi
va
no-
temporar
afirm, şi cu acest prilej, so liului de Miniştri, Janos Fa statului. libertate şi justiţie, împotri această zi, un suflu en ros, mai ales după-amiaza,
lidaritatea deplină a întregu zekas, membru ai Comitetu In timpul convorbirilor, s-a va agresiunii, asupririi, opri tuziast, dar şi emoţionant. cînd se vor semnala averse
slabe
lui popor român cu lupta lui Executiv al C.C. al P.C.R., efectuat un larg schimb de mării şi altor forme de ne Ieri, a avut loc la Deva tă o informare din partea sufla de ploaie. din Vintul va
nord-vest.
potrivit
forţelor populare din^ Cam vicepreşedinte al Consiliului păreri cu privire la unele dreptate, constituie un exem Pentru că acest an şcolar, şedinţa Comitetului executiv Direcţiei judeţene de indus Temperatura minimă va fi cu
bodgia pentru redobîndirea de Miniştri, Ştefan Andre'i, probleme actuale ale vie plu desăvîrşit al ataşamen atît de bogat şi plin de al Consiliului popular jude prinsă intre 10 şi 14 grade,
suveranităţii şi integrităţii te secretar al C.C. al P.C.R., ţii politice internaţionale, tului faţă de idealurile de •semnificaţii, în care pio ţean. trie locală cu privire la în iar cea maximă " intre 20 si'
23 grade.
ritoriale a patriei, pentru Corneliu Mănescu, membru îndeosebi ale luptei po independenţă şi coexistenţă nierii judeţului nostru deplinirea sarcinilor cuprin
La primul punct al ordinii
construirea unei Cambodgii al C.C. al P.C.R., ministrul poarelor pentru pace, li paşnică între ţări cu sisteme şi-au luat drept deviză do de zi s-a analizat modul în se în hotărîrile nr. 1 şi 2/1972, PENTRU URMĂTOARELE
libere, democratice şi prospe afacerilor externe, Aurel Du bertate, independenţă naţio sociale diferite. Astfel, po rinţa ca în fiecare zi din care au fost aduse ia înde ale Consiliului popular jude
re. Ne bucură sincer victori ma, membru al C.C. al nală şi progres social, împo porul cambodgian a benefi viaţa lor să dovedească o plinire sarcinile reieşite din ţean. DOUA ZILE
ile repurtate de poporul P.C.R.. şef de secţie la C.C. triva imperialismului, colo ciat şi înainte de a fi arun faptă demnă de un viitor Hotărîrea nr. 18/1970 a Con In problemele analizate Vremea va fi răcoroasă, cu
cambodgian în lupta pentru al P.C.R., Marin Alexie, am nialismului şi neocolonialis- cat în război de un ajutor comunist — le-a adus un s-au stabilit măsuri cores cerul schimbător, favorabil
împlinirea acestor aspiraţii basadorul Republicii Socialis mului, pentru securitate şi siliului popular judeţean, punzătoare. ploilor sub formă de averse.
'legitime şi-l asigurăm încă o te România, acreditat pe lîn cooperare în lume. material din partea Româ privind salubrizarea localită Vintul va sufla potrivit din
dată de sprijinul nostru ac- gă şeful statului Cambodgia. In acest cadru, un loc deo- niei în vederea dezvoltării (Continuar* in pag. a 2-a) ţilor componente ale muni In continuare au fost re nord-vest. Temperatura, uşor
variabilă.
tiv. Din partea Cambodgiei iau (Conlinuar* in pag. a 4-a) cipiului Petroşani. La punc zolvate probleme ale activi
Apreciem în mod deosebit parte Ieng Sary, trimis spe- (Continuare in pag. a 4-a) tul următor a fost prezenta tăţii curente.