Page 66 - Drumul_socialismului_1972_06

IWWMUXlSI.fllUHAUC
2 DRUMUL SOCIALI5MULUI © Nr. 5 426 9 MARTI 20 IUNIE 1972
SKBBtwefgaawi'WJi

SĂRBÂIORIREA „ZILEI PIONILRULUI“ - 0 CALDA
ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R; Întîlniri

$1 A CELEI DE-A XXV-Ă ANIVERSĂRI A REPUBLIC»! La Şcoala generală
MANIFESTARE DE ATAŞAMENT FATÀ DE PARTID
nr. 6 din Petroşani un ma­
re
de
mame
număr
s-au
* i întilnit cu procurorul Ion
Bardac,
la
localitate,
din
TOATE COLECTIVELE (Urmare din pag. 1) la clasele VII-VIII de Con­ pionierilor Hunedoara), „Ca­ o dezbatere care a avut în
centrul ei problema educa­
stantin Băncilă (ambii de la
pra neagră" locul II (Şcoala
Casa pionierilor din Petro­ generală nr. 1 Deva) şi „Te­ ţiei minorilor. Susţinută cu
corolar bogat, 15 unităţi de şani) ; la fete, primul loc a merarii“, locul III (Casa pio­ exemple concrete, dezbate­
pionieri au fost distinse cu fost ocupat de Adriana Ti- nierilor Orăştie). rea organizată de comisia
HUNEDORENE - O SINGURĂ VOINŢĂ titlul „Unitate fruntaşă" ; 47 mofte de la Casa pionierilor dru emoţionant, preşedintele de femei a cartierului „A-
La Baia de Criş, intr-un ca­
detaşamente cu cel
de
din Hunedoara. Proba de în­
eroport“
(responsabilă
Ma-
____ _____________________________________________________________________________________________ ___ ___________________ * de ,¿Detaşament fruntaş", demânare a fost clştigată de Consiliului judeţean al Orga­ ria Latculic) s-a bucurat de
1 500 de purtători ai pionierii Viorel Heghedus nizaţiei pionierilor, tovarăşul o largă audienţă.
a
că­
purpurii,
cravatelor muncă neobosită cu (Casa pionierilor Lupeni) şi Gligor Haşa a inminat uni­ 4$ „Frumuseţea compor­
Iuliana Ionuţ (Casa pionieri­
ror
Cincinalul înainte de termen! cartea s-a întilnit într-o cal­ lor Hunedoara). generală din localitate diplo­ familie, civilizate în a organi­
tăţii de pionieri de la şcoala
tării
muncă,
fost
societate"
dă
cele
Centrul
cu
consonanţă
oraşului Deva a
mai
ma de unitate fruntaşă şi di­
tema
unei
întîlniri
prestigioase
reuşit concurs de desene pe
titlul
primit
de
niereşti, au manifestări pio­ fost gazda unui deosebit de ploma de unitate fruntaşă pe zate cu femeile şi tinerele
ţară
in
„Căutătorii
acţiunea
„Pionier de frunte", alţi 7 asfalt, care prin conţinutul şi de comori". Sărbătoarea de fete de la Oficiul P.T.T.R.
au fost distinşi cu titlul „Cu­ realizarea lui a dezvăluit te­ la Baia de Criş s-a transfor­ Deva şi de la cooperativele
tezătorul" iar la epoleţii blu­ matica avută : „Creştem oda­ mat, apoi, intr-o zi de mun­ meşteşugăreşti din locali­
zelor albe a peste 5 000 de tă cu ţara 1“ Cele mai in­ că patriotică, cind pionierii tate. Dezbaterea a fost or­
pionieri au fost prinse trese spirate şi reuşite desene au alături de părinţi au partici­ ganizată de Comitetul mu­
— drept mărturii ale înaltelor trecut pe locul 1 pe loan pat la lucrările de termofica- nicipal Deva al femeilor
Cu cîteva zile In urmă, tora la o capacitate sporită, ţia colectivului nostru, a co­ la semifabricate, mărirea e- lor calităţi la învăţătură şi Pongrasz, Ilie Popa, loan re a şcolii. Pionierii de la în colaborare cu Comitetul
prin oaja princiDală a blu- urmărindu-se totodată o fo­ muniştilor au stat şi alte as­ ficienţei ajustării prin fla- activităţi extraşcolare. Ilea (şcoala generală nr. 4), Orăştioara de Sus au pornit municipal Deva al U.T.C.
iningului „1300“ a trecut un losire cîf mal raţională a pecte ale îmbunătăţirii efi­ mare cu oxigen a blumurilor Bucuria primirii distincţi­ lnocenţiu ÎMzin, Rene Rubin- într-o drumeţie spre cetăţile i© întîlniri cu tinere fe­
lingou de oţel, care a mar­ timpului efectiv de lucru. In cienţei economice şi, în mod şl micşorarea pierderilor de ilor pioniereşti s-a întilnit cu stein, locul 11 (şcoala gene­ de la Costeşti unde împreu­ te şi cu femeile au mai
cat un moment deosebit In felul acesta am reuşit să rea­ special, calitatea semifabrica­ metal prin şutarea corectă cea prilejuită de festivitatea rală nr. 1) iar pe locul III pe nă cu colegii localnici s-au
activitatea colectivelor care lizăm în această parte a a- telor şi reducerea consumului la foarfece, reglarea cores­ luminării premiilor şcolare, Monica Bortan (şcoala gene­ întrecut în jocuri şi voie bu­ avut loc şi la Şcoala co­
deservesc laminoarele blu- nulul o productivitate care de metal. punzătoare a trenurilor de a serbărilor, a întrecerilor rală nr. 4). nă. mercială din Petroşani şi
ming şi semifabricate din laminare. sportive, a focurilor de tabă­ Pe meleagurile de adîncă Întreaga sărbătoare a pur­ în cartierul „Dacia“ din
Combinatul siderurgic Hune­ —mm——masa———a———a—— — Toate acestea sînt pro­ ră. rezonanţă istorică de la Cos- tătorilor cravatelor roşii cu Deva. Tema dezbaterilor:
doara : s-a realizat cea de a bleme majore oare sublinia­ La Petroşani s-a desfăşurat teşti s-a desfăşurat concursul tricolor din judeţul Hunedoa­ „Apărarea proprietăţii ob­
10 0.00 tonă de blumuri şl La blumingul „1300“ de ia Hunedoara ză eforturile tuturor lamina- concursul de carturi unde lo­ „Ştafeta iscusinţei şi înde- şteşti". Au colaborat Ma-
ţagle peste prevederile pla­ torilor de a obţine o produc­ cul I la clasele V-VI a fost minării" ciştigat de echipaje­ ra s-a desfăşurat pe fundalul ria Brănişteanu şi prof.
şi
ciutului
versului
închinat
nului. Prin această perfor­ ţie sporită cu şteeleaşi capa­ ciştigat de losif Legrand, iar le „Mioriţa“ locul I (Casa partidului părinte, ca omagiu
manţă, luminătorii de aici cităţi. Cum se finalizează ele, şi recunoştinţă copilăriei se­ Lucia Iacoboni.
în Indici înalţi de uti­
şi-au îndeplinit înainte de care este, mai bine spus, e-
termen angajamentul luat ficienţa lor economică ? nine ce o trăiesc.
cinstea Conferinţei Naţionale — In primul rînd s-a rea­ „MIN1TEHNICUS
a partidului. lizare, consumuri lizat o productivitate ridica­
In sala de comandă am tă, aceea pe care a amintlt-o
stat de Vorbă cu maistrul Ion tovarăşul Grigoreanu. Apoi, Ieri, la Casa pionierilor din „Minitehnicus“, iar în anul
Grigoreanu, care lucrează la numai la laminoarele blu­ municipul Deva, a fost des­ curent există 2 657 partici­ Sărbătoarea aripilor româneşti
combinatul hunedorean de reduse de metal ming s-âu produs peste sar­ chisă expoziţia judeţeană panţi cu peste 1 700 lucrări
14 ani, acumulînd o bună cinile de plan mai mult de „MTnltehnicus ’72“ — prezen­ tehnice. Aceasta ilustrează
experienţă în organizarea 7 000 tone de laminate. In ţă de prestigiu a pionierilor un fenomen important, anu­ A
muncii şl a producţiei. acelaşi timp, s-a realizat pî- şi şcolarilor hunedoreni în me opţiunea pentru tehnică
— Care este, după opinia © 10 000 tone de blumuri de laminate pe salariat. nă în prezent o economie de climatul general de eferves­ â unul număr tot mal mare In safu! lui Vlaicu
dumneavoastră, tovarăşe Grl- şi scmifiabrictite prin creşte­ © 700 tone de metal eco­ peste 700 tone de metal. cenţă, cu care oamenii mun­ de pionieri şi şcolari, certi­
go'reanu, secretul acestui re­ rea productivităţii cu 50 tone nomisit. Succesele de pînă acum cii din judeţul nostru întim- tudinea — conturată încă de
cord pe care-1 consemnăm ? au darul de ă sublinia hotă- pină Conferinţa Naţională a pe acum — că în viitorul a-
— Este vorba în primul rîrea laminatorilor din cea partidului. propiăt judeţul Hunedoara va (Urmare din paq. 1) iar judeţean, a Comitetului
rîrid de o mdbllizare mâi este cu peste 50 de tone de — Ce s-a întreprins în a- mai importantă Secţie a gru­ Abundenţa şi varietatea a- dispune de un număr tot mai comunal de partid şi a Con­
lfirgă a tuturor colectivelor laminate mai mare pe fleca­ cest sens ? pului de laminoare al com­ paratelor tehnice, care te iz­ mare' de specialişti în acest siliului popular comunal
la realizarea exemplară a re salariat faţă de aceeaşi — In urma propunerilor binatului hunedorean de a besc încă de la intrarea In domeniu. piloţi, tineri şi virstnici. Este Geoagiu, a colectivelor aero­
sarcinilor de plan .ţi depăşi­ perioadă a anului trecut.-. făcute de laminatori, pentru finaliza exemplar angajamen­ expoziţie, vorbesc de la sine Iată numai cîteva din lu­ evocată în cuvinte simple, porturilor şi formaţiilor A-
rea angâjamenteibr, pentru a Tovarăşul inginer Petru valorificarea rezervelor de tele luate în cinstea Confe­ despre preocupările pe care crările prezente în expozi­ dar pline de emoţie, figura viasan Deva şi Sibiu, a For­
da economiei naţiohâle se­ Lazăr, adjunctul şefului de oare dispune fiecare agregat, rinţei Naţionale a partidului le au micii pionieri şi şco­ ţie : „Robot pentru examina­ luminoasă a lui „frate-meu ţelor noastre armate.
mifabricate mai multe, mai secţie, s-a referit la unele s-au finâliZăt mai multe mă­ şi aniversării Republicii, de lari hunedoreni. De fapt, co­ rea elevilor" — elev Zeno Aurel", cum spune octogena­ întreaga asistenţă păstrea­
bune, mai ieftine. In acest probleme a căror rezolvare suri menite să contribuie ia a contribui mai deplin la piii judeţului nostru se mîn- Crama, Şcoala generală nr. rul loan Vlaicu, cel ce l-a a- ză un moment de reculegere
sens s-a dat o importanţă a condus la creşterea pro­ îmbunătăţii-ea tehnologiei de creşterea potenţialului eco­ dresc cu obţinerea în anul 2 din Brad, „Cosmocrator" şi în semn de cinstire a memo­
deosebită întreţinerii mai ju­ ducţiei. încălzire a lingourilor, îmbu­ nomic al patriei noastre so­ trecut a marelui trofeu „Mi- „Tanc cosmic* — ale elevi­ jutat să-şi construiască apa­
dicioase a utilajelor pentru — Pe lingă mărirea pro­ nătăţirea calibrajelor atît la cialiste. nitehnicus“, oferit de re­ lor loan Prata şi respectiv ratul cu care în păşunea sa­ riei lui Aurel Vlaicu.
Sala
căminului
cultural
a asigura funcţionarea aoes- ductivităţii muncii, în aten­ laminoarele bluming cit şi MIRCEA NEAGU vista „Racheta cutezăto­ Ninel Antoce de la Casa pio­ tului s-a desprins de sol şi găzduieşte, apoi, o adunare
rilor" pentru cea mai bu­ nierilor din Vulcan, „Maca­ a- zburat inaugurînd o nouă festivă consacrată Zilei avia­
în
eră
cucerirea
înălţimiLor
nă şi elocventă participare ra electromagnetică cu tele­ ţiei. Cu acest prilej generalul
| Vacanta în salopete la concurs. An de an, nu­ comandă" — elev Dumitru albastre. maior loan Stoian a evocat
mărul micilor creatori de a- Planicek, Şcoala generală din La festivităţile prilejuite figura luminoasă, curajul
: Dornici do a so integra în ; parate tehnice din judeţ a Orăştie, „Pix electric“ —• e- de sărbătorirea Zilei aviaţiei
: atmosfera entuziastă, cu care sînt, de asemenea, prezenţi pionierului aviaţiei româneşti,
: crescut. De pildă, în 1970 au
poporu.1 nostru întimpinâ Con­ iev Gheorghe Dinea, Şcoala tovarăşii Gheorghe Călinescu, a reliefat strădaniile pe care
ferinţa Naţională a partidului fost circa 100 participanţi la generală nr. 3 din Petroşani
yi cea de-a 25-a aniversare a şi multe altele. Există aici membru al biroului Comite­ le depun zburătorii militari
Republicii, şi pentru a răs­ sau din aviaţia civilă — pen­
t un univers larg de lucrări, tului judeţean de partid, fie-
punde faptic chemării lansate tru însuşirea temeinică a tai­
i de elevii şi studenţii din Iaşi, greu de cuprins în cuvinte. neral-maior de aviaţie Ion
tinerii liceeni din Haţeg s-au Autorii sînt copii din mediul Sloian, locţiitor al preşedin­ nelor acestor frumoase mese­
: organizat in 8 serii de muncă Şantier a! telui Aviaţiei civile, Victor rii, hotărîrea lor de a-şi
patriotică. Cei 304 elevi şi-au urban dar şi din şcolile ge­
propus ca în vacanţa de vară tineretului la nerale de la sate: Rîu Băr­ Coca, secretar al Consiliului pune întreaga pricepere, cu­
să participe la lucrările de la rajul şi puterea de muncă,
pepiniera centrală silvică Reia, bat, I-Iărţăgani, Beriu etc. Ex­ popular judeţean, Ion Buciu-
; alături de întregul popor, in
să recolteze legume la C.A.P. Fabrica de poziţia micilor tehnicieni man, secretarul Corni tel ului
Haţeg pe o suprafaţă de 45 merită să fie văzută. Şi dacă slujba înfloririi României so­
ha, să sorteze legume la fa­ comunal de partid Geoagiu, cialiste.
i lnica de conserve din locali­ ipsos Călan vrem un... fond muzical pen­ şi loan Zaharie, primarul co­
tate şi 6ă contribuie Ia ame­ : tru clipele petrecute în lu­ Sărbătoarea aripilor româ­
najarea bazelor sportive din ; CĂLAN. In ziua de 15 i xurianta sală a expoziţiei, e munei. neşti a continuat cu un fru­
: liceu şl din oraş. In acorduri solemne la mo­
In ziua debutului muncii, ; iunie, după terminarea j suficient să introducem în mos program artistic la care
prima seric, repartizată In i cursurilor peste 400 de elevi ; priză o tobă electrică şi vom numentul din curtea casei şi-au dat concursul formaţi­
două brigăzii, a lucrat Ia pe­ auzi ritmul marşului pionie­ părinteşti — străjuit de mi­ ile căminului cultural din
piniera centrală silvică Reia, i ai Şcolii profesionale din i
unde a plivit molid pe o su­ | Călan l-au primit în mijlo- ; resc, care înseamnă : „Tot litari, pionieri şi tineri — se Geoagiu, după care cei pre­
prafaţă de 22 ari. Şefii de j cui lor pe tovarăşul Adolf i înainte !". depun coroane de flori din zenţi au petrecut clipe plă­
lxrigadă Adriana Pop, Gheor-
ghe Grlşan şi tinerii Mi ha el a ; Druker, Erou al Muncii So- ; partea Comitetului judeţean cute de destindere- la tradi­
I-mşcu, Geta Nopcea, IYInria | cinliste, directorul Uzinei ; MARIN NEGOIJĂ de partid şi Consiliului popu- ţionala serbare cîmpeneaseă.
Sora, Smarancla Şerban, Hdi- i „Victoria“, care le-a vor- |
or> Riro, Mărceâ Tâ^alâ, I)io-
nisţle Purice au ¿ost în frun­ j bit despre contribuţia tine- !
tea muncii din prima zi/, dînd retului la realizările obţi­
oontgtior lor un frumos exem­ nute în întîmpinarea Con­
plu 4© ceea ce inse amină hăr­ ferinţei Naţionale a parti­
* nici© şi entuziasm tineresc. dului. Apoi, în prezenţa
^ \ ION RESIGA In cadrul secţiei de timplărie a I.I.L. Haţeg, echipa de lustruitoare condusă de comunista corpului didactic, a organe­
\ Parasohiva Marcat se bucură de multă apreciere datorită calităţii lucrărilor pe care le reaiizează. lor de partid, sindicat şi
----- ----------------------------------
U.T.C. din şcoală, a fost vi­
zitat atelierul-şcoală, inau­
gurat cu cîteva zile în ur­
LA VOLAN, PE Pasiune, dăruire, mă. S-au evidenţiat impor­
tanţa
pen­
obiectiv
acestui
tru mai buna pregătire pro­
a
DRUMURILE ŢĂRI fesională nivelul viitorilor mun­
dotării
teh­
citori,
contribuţia
şi
nice,
precum
spirit creator elevilor la amenajarea lui.
^ Mii de tone kilometrice în plus—mii de lei economii Conducerea şcolii a în-
@ A fi stăpînit mereu de conştiinţa datoriei minat premii elevilor Liviu
Petcu şi Ion Bălaşă, care
Nu mijesc' bine zorii,, eind tului, la înregistrarea de Cu maistrul Szabo Domi- cem ceva pentru a micşora au ocupat locul I pe ţară la
in marea incintă a Autoba­ beneficii aduse întreprinde­ nic, secretarul comitetului efortul fizic al oamenilor concursurile şcolare organi­
zei de transporturi auto rii, statului. de partid al preparaţiei Lu- care lucrează aici, pentru zate pe meserii.
Deva incepe forfota. — In cinstea Conferinţei peni, n-am putut sta de scurtarea duratei de încăr­ Apoi, peste 100 de elevi,
— Şi nu e o muncă de­ Naţionale a partidului — vorbă. Era plecat la muni­ care şi descărcare a vagoa­ constituiţi in grupe, au
loc uşoară — işi exprima ne spune tovarăşul Lazăr cipiu cu probleme ale mun­ nelor. Am chibzuit mult, pornit spre fabrica de ipsos,
părerea tovarăşul Lazăr Magda — Autobaza de cii de partid. Am discutat, am studiat modalităţile de aflată de scurt timp în con-
Magăa, şeful adjunct al A- transporturi auto Deva şi-a in schimb, cu locţiitorul înlocuire a muncii manuale,
utobazei de transporturi au­ suplixnentat angajamentele său, şi coleg de muncă in ne-am făcut planuri şi am j strucţie, unde au inaugurat
to Deva. Ne-am cam obiş­ pe acest an cu 50 000 lei la aceeaşi secţie (cazane), ajuns la concluzii favorabi­ ! primul şantier al tineretu-
nuit să-i considerăm pe şo­ reducerea preţului de cost lăcătuşul loan Petruşan. le, elaborînd proiectele a i lui din judeţ.
feri oameni răi, să le sxib- şi cu 40 000 lei la capitolul — Cum intimpină comu­ două inovaţii.
apreciem profesia, dar cit beneficii. Toţi salariaţii niştii de la preparaţie, cei­ — Cum se intitulează ele ? VIOREL PĂCURAR
muncesc aceşti octtmeni... noştri sînt animaţi de do­ lalţi angajaţi, apropiata — Prima : „Mecanizarea ¡secretarul comitetului orăşenesc Momentul solemn al depunerii coroanelor la monumentul lui Aurel Vlaicu.
Exceptind... excepţiile, bine­ rinţa depăşirii acestor ci­ Conferinţă Naţională a par­ operaţiei de încărcare a va­ al U.T.C. Călan
înţeles. fre. tidului şi aniversarea unui goanelor cu cărbune în sto­ I. LEIIOCZKY
Ii apreciem pe aceşti oa­ Dintre cei peste 500 de sfert de veac de la procla­ cul centralei termice prin
meni dirji, curajoşi, price­ conducători auto am notat marea Republicii ? utilizarea unei maşini de
puţi, care alcătuiesc un im­ doar trei nume, care fac — Cu entuziasm şi hotă- încărcat", a doua : „Instala­
portant detaşament de mun­ mindria colectivului de aici: rirea de a obţine realizări ţie pentru descărcarea va­
că in necontenit travaliu pe Ilie Branga, Viorel Moţoc, deosebite în fiecare secţie, goanelor pe rampa centra­ Să mobilizăm toate forţele la
arterele rutiere ale ţării. Miron Nicula. 'Toţi tineri, la fiecare loc de muncă. lei termice".
Cele două evenimente po­ dar cu peste 10 ani la Au­ Am intensificat munca po­ — In ce stadiu se află ?
litice ale acestui an — Con­ tobaza de transport auto litică sub toate formele ci — Ambele sînt în fază de întreţinerea culturilor prăsitoare
ferinţa Naţională a partidu­ Deva, toţi foarte buni me­ de agitaţie şi de mobilizare, execuţie.
lui şi aniversarea unui sfert seriaşi, disciplinaţi şi con­ ne orientăm preocupările — Şi pe cind finalizarea ?
— Prima, pînă la Confe­
de veac de la proclamarea ştiincioşi, toţi cu îndelungi spre realizarea şi depăşirea
Republicii — ii află mobili­ şlate de serviciu pe maşini ritmică a tuturor sarcinilor rinţa Naţională a partidu­ Se ştie că întreţinerea cul­ © Praşîia porumbului se face afund via Dobrică, Viorel Savu, lâ­
zaţi şi pe conducătorii auto de cursă lungă. Lucrează de plan. la toţi indicatorii, lui, ba chiar mai repede, turilor prăşitoare se -face a- na Drijman, Maria Pâdwrea-
intr-o veritabilă întrecere /pentru diferiţi beneficiari. spre creşterea gradului de sper, cea de a doua va fi thnei cînd plantele îrtsămin- cînd este necesar, nu după cum vor nu, Lenuţa Crişan şi Ianăş
gata
Toma au prăşit numai o dată
la
toamnei,
începutul
pentru realizarea şi depăşi­ Primii doi deservesc Com­ eficienţă a întreprinderii. ţate o cer. Orice întârziere,
rea sarcinilor de plan, a an­ binatul siderurgic Hunedoa­ — Ce probleme deosebite astfel ca pină la 30 Decem­ fie ea chiar şi justificată, di­ sfecla furajeră, răritul plan­
telor şi cea de a doua pră­
gajamentelor asumate. S-ar ra, cel de al treilea — şan­ aveţi înscrise pe agenda brie să mai lucrăm ceva. minuează producţia de cerea­ unii membri cooperatori şită au uitat să le mai facă.
putea întreba cineva ce sar­ tierul Energoconstrucţia Min­ proprie de activităţi ? — Aţi realizat şi alte i- le. Deşi se cunoaşte acest lu­ A
cini deosebite au conducă­ tia, de la înfiinţarea aces­ — Mai multe, dar in pri­ novaţii ? cru, totuşi intîlnim unităţi a- ® In scripte sfecla furajeră e pră­ Nu este de mirare de ce sfe­
cla prăşită numai o dată a
torii auto, cu ce concură ei tuia. Efectuează curse so­ mul rind finalizarea a do­ — Da. împreună cu mais­ gricole în care întreţinerea rămas mică.
la progresul economiei ţă­ litare, fără însoţitor, dovadă uă inovaţii rare vor aduce trul Dumitru Florescu şi culturilor se -face cu mari
cu inginerul şef adjunct A-
rii. a încrederii pe care le-o întreprinderii avantaje con­ drian Pangalos am realizat întîrzieri. Iată cîteva exem­ şită de două şi chiar de trei ori, în Timpul destul de înaintat
— Referindu-ne doar la acordă beneficiarii. siderabile. ple. Cooperativa agricolă de nu mai permite întîrzierea
şoferii de cursă lungă, care Aceşti trei salariaţi, vred­ — Despre ce anume este inovaţiile „îmbunătăţirea ti­ producţie din Petreni a în- realitate numai o dată întreţinerii culturilor în spe­
rajului la cazane“ şi „Cură­
transportă exclusiv mărfuri nici conducători auto, lao­ vorba ? sămînţat porumb pe 80 de cial cu prima praşilâ.
şi materiale — au ţinut să laltă cu toţi salariaţii Au­ ţirea chimică a cazanelor hectare. Ce folos însă că nu canice, pentru că nu văd unor cooperatori să se în-
precizeze economistul Gheor- tobazei de transporturi auto — încărcarea şi descărca­ de sărurile minerale dizol­ toată suprafaţa este întreţi­ porumbul din buruieni, pe lîrzie cu executarea pravilei Pentru recuperarea rămî-
ghe Costescu şi tehnicianul Deva, laolaltă cu toţi oame­ rea vagoanelor de cărbune vate în apă". Am şi altele... nută corespunzător. Mai mult suprafeţele rămase neprăşite a doua mecanice la porumb. nerii. în urmă consiliile de
Aurel Melian — trebuie să nii muncii din patria noas­ utilizat drept combustibil Muncitorii, tehnicienii, in­ manual şi există pericolul Cazuri de întîrzieri la exe­ conducere ale unităţilor a-
spunem că unitatea de mă­ tră, suie mai vertiginos ca la centrala termică a prepa­ ginerii de la preparaţia Lu- de 5 ha de teren aşteptau tăierii plantelor. cutarea praşiielor manuale la gricole au obligaţia de a
execută
se
raţiei
manual,
cu
sporite
peni
intimpină
sură a muncii lor este tona oricind trepte spre succese eforturi individuale şi colec­ zilele trecute să fie prăşite. Este necesar ca membrii culturile însămînţate am în­
kilometrică. Asta înseamnă şi împliniri, acum cînd po­ solicitînd mari eforturi fizi­ Necazul mare este că porţiu­ consiliului de conducere să-i tilnit şi la C.A.P. Băcia. Deşi mobiliza toate forţele pentru
că ei trebuie să parcurgă porul român înţimpină cu ce, in mod deosebit in se­ tive, pe multiple planuri de. nile rămase neîntreţinute nu mobilizeze pe cooperatorii în- în scripte sfecla furajeră es­ ca în nici o cooperativă a-
rece,
cit mai puţini kilometri fă­ entuziasm şi abnegaţie do­ zonul cărbune rind cantitatea activitate Conferinţa Naţio­ sînt compacte. Acestea sînt tîrziaţi, pentru ca într-un te prăşită de două şi chiar gricolă de producţie să nu se
de
consumată
este
ră încărcătură, să utilizeze uă evenimente dragi: Con- nală a partidului şi aniver­ dispersate printre cClelâlte timp relativ scurt şi aceştia de trei ori, în teren realita­ înregistreze pagube ca ur­
la maximum timpul pe ba­ feririţa Naţionala a partidu­ de 30 de tone pe schimb, sarea unui sfert de veac de suprafeţe care sînt prăşite. să-şi termine de prăşit su­ tea confirmă că o parte din­
za relaţiei ,,plin—plin“, con­ lui şi aniversarea unui sfert împreună cu colegul meu de la proclamarea Republicii. Datorită acestui lucru, meca­ prafeţele ce le-au fost re­ tre membrii cooperatori au mare a neîntreţinerii cultu­
tribuind astfel la reducerea de veac de la proclamarea fnuncă, maistrul Szabo Do- G. DUMITRU făcut această lucrare numai rilor.
preţului de cost al transpor- Republicii. G. DINU minic, ne-am gindit să fa­ nizatorii nu pOt trCce la e- partizate pentru întreţinere. o dată. De pildă ltuxandra
xecufia praşîlei a doua me­ Nu este admis ca din cauza Candrea, Cruciţa Şamu, Sil­ N. FANAITESCU
__________ ___ ________