Page 68 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 68
5m m
SS
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 426 • MARTI 20 IUNIE 1972
Vizita în ţara noastră a şefului statului cambodgian SECVENŢE INTERNAŢIONALE
(Urmar* din pan. 1) Succese ale patrioţilor khmeri
Toastul tovarăşului Toastul prinţului
varăşa Elena Ceauşescu. Con Vesti din ţările
ducătorii celor două ţări îşi Nicolae Ceauşescu Norodom Sianuk pe fronturile de eliberare ! 1
strîng prieteneşte mîinile, îşi
adresează urări călduroase.
(Urmai* din pag. 1) pe calea dezvoltării libere, in (Urmare din pag. 1) lonialismul Statelor Unite CAMBODGIA 18 (Agerpres). fost eliberate 320 de familii
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cambodgiene. socialiste
prezintă oaspeţilor pe condu escaladare militară reluate în dependente, ţara noastră între sale; el a primit din ale Americii. Popoarele sînt .— După cum anunţă Agenţia
cătorii de partid şi de stat ultimul timp de S.U.A., pen ţine, totodată, în spiritul co partea României, a doua zi gata să plătească preţul ca khmeră de informaţii, în CAMBODGIA 18 (Agerpres).
români veniţi în întîmpinare. tru retragerea tuturor trupe existenţei paşnice, largi legă după puciul proimperialist re va trebui, chiar preţul ce cursul lunii mai şi în prima — La iniţiativa Frontului U-
Apoi, prinţul Norodom Sia- lor americane şi ale aliaţi turi cu toate ţările lumii. A- american, al juntei generali lor mai mari suferinţe — şi jumătate a lunii iunie, forţe nit Naţional, în zonele eli U.R.S.S.
aceasta timp de mulţi ani de
le armate populare de elibe
nuk prezintă tovarăşului lor lor din peninsulă şi asi şezăm la temelia relaţiilor lor lor, din martie 1970, un berate din Cambodgia a fost
apropiere
Nicolae Ceauşescu şi tovară gurarea condiţiilor necesare noastre externe principiile in sprijin total in lupta dusă aici înainte — pentru a a- rare a Cambodgiei au scos extinsă reţeaua de cooperati tea In Tazovskoe, de localita
la
acestui
îndeplinirea
junge
din luptă, în cadrul acţiuni
în
regiunea
dependenţei
suveranităţii
şi
şei Elena Ceauşescu, celor pentru ca popoarele cambod pentru salvarea naţională, un scop suprem şi sacru. lor ofensive desfăşurate în ve de producţie şi vînzare.
lalţi conducători de partid şi gian, vietnamez şi laoţian naţionale, egalităţii depline în sprijin care comportă recu vecinătatea capitalei cambod Principalul obiectiv al acestei Tiumen, geologii au__ desco
de stat români, persoanele să-şi poată rezolva singure drepturi, neamestecului în tre noaşterea de jure a Guver In ceea ce priveşte poporul giene, Pnom Penh, precum măsuri este nu numai asigu perit un nou mare zăcămînt
şi
burile
interne
de ţiţei. Deoarece locul des
avantajului
oficiale - care îl însoţesc. problemele interne, fără reciproc, ale renunţării la nului Regal de Uniune Na cambodgian a reuşit să eli şi în provinciile Kompong rarea fondului necesar de coperirii se află dincolo de
bereze mai mult de opt ze
în continuarea ceremoniei nici un amestec din afară. forţă şi ameninţarea cu fo ţională, care simbolizează pe cimi din teritoriul naţional Chhnang, Takeo şi Mondul- marfă, dar şi realizarea sta Cercul Polar de Nord, se
sosirii, comandantul gărzii de Considerăm că propunerile losirea forţei în raporturile de o parte continuitatea sta şi 5 milioane de locuitori din kiri, un număr de 360 de mi bilităţii economice a zonelor confirmă ipoteza oamenilor
onoare prezintă raportul. Se Republicii Democrate Viet dintre state. Considerăm că tului cambodgian, indepen cele 7 milioane cit numără litari ai trupelor-marionetă, eliberate, în condiţiile vitrege de ştiinţă cu privire la e-
intonează Imnurile de Stat nam şi ale guvernului Revo respectarea strictă, neabătută a dent, nealiniat şi antiimpe- Cambodgia. Forţele noastre printre care numeroşi ofi create ca urmare a războiu xistenţa unor importante
ale Cambodgiei şi Republicii luţionar Provizoriu al Repu acestor principii — care capă rialist, iar pe de altă parte, populare de eliberare naţio ţeri, au distrus un post de lui agresiv al forţelor lonno- rezerve de ţiţei în nordul
Socialiste România, în timp blicii Vietnamului de Sud, tă o recunoaştere tot mai lar refuzul poporului cambodgian nală se instalează la ora ac comandă al trupelor lonnolis- liste, sprijinite de S.U.A. Siberiei de vest.
ce se trag 21 de salve de ar precum şi propunerile Fron gă în viaţa internaţională —■ de a-şi înstrăina independen tuală foarte aproape, de jur te, au deteriorat un număr Preţurile Ia bunurile de con Potrivit planului, în 1975,
tilerie. tului Unit Naţional al Cam constituie un imperativ fun ţa naţională în folosul neo- împrejurul Pnom Penhului, de vehicule militare şi de sum, desfăcute prin reţeaua Siberia de vest va ocupa
(După ceremonialul sosirii, bodgiei şi ale Frontului Pa damental al lumii contempo colonialismului, Statelor U- la o rază de mai puţin, de instalaţii de luptă ale inami de cooperative, sînt stabilite primul loc dn ce priveşte
prinţul Norodom Sianuk şi triotic din Laos reprezintă o rane, o condiţie hotărîtoare nite ale Americii, de a fi în 20 km de capitală, care con cului şi au capturat mari în conformitate cu interesele extracţia de petrol din
preşedintele Nicolae Ceauşescu bază realistă pentru a pentru dezvoltarea ascenden călcată integritatea teritoria stituie ultimul bastion al duş cantităţi de arme şi echipa cumpărătorilor, fapt ce con U.R.S.S., dînd o producţie
iau loc într-o maşină deschi se ajunge Ia o regle tă a societăţii omeneşti. lă a ţării sale. Poporul cam manului". ment militar. In urma' aces tribuie la creşterea nivelului de 125 milioane tone pe an.
să, escortată de motociclişti, mentare politică, paşni In condiţiile de azi solu bodgian, Frontul său Unit In continuare, referindu-se tor acţiuni ale patrioţilor, au de viaţă al acestora.
şi se îndreaptă spre reşedin că, a războiului din Indochi ţionarea reală şi trainică a Naţional, Guvernul său de la încălcările imperialiştilor K. P. CHINEZA
ţa rezervată oaspeţilor. na. Ne exprimăm convinge marilor probleme cu care se Uniune Naţională, forţele S.U.A. de a salva regimul lui
Mii de cetăţeni ai Capita rea că lupta unită şi cauza confruntă omenirea impune sale armate de eliberare na Ion Noi, vorbitorul a arătat Comunele populare din
rămîne
vor
ţională
lei, masaţi pe întregul tra dreaptă a popoarelor cambod luarea în considerare a inte recunoscătoare Republicii veşnic că Guvernul Regal de Uniu a diferite regiuni ale ţării îşi
So
seu, de la intrarea în Capi gian, vietnamez şi laoţian reselor tuturor popoarelor, fă cialiste România, marelui său ne Naţională al Cambodgiei Şomajul vest-european diversifică economia, ceea
tală şi pînă la reşedinţă, sa va triumfa ! In ceea ce o ră excepţie, reclamă partici popor, pentru sprijinul ne reprezintă legitimitatea şi ft ce duce la mărirea venitu
lută cu căldură pe conducă priveşte, România este hotă- parea directă şi activă la preţuit şi îşi exprimă, prin continuitatea statului cam rilor membrilor şi la o mai
torii celor două ţări, ova rîtă să acorde, ca şi pînă a- viaţa internaţională, cu drep glasul meu, gratitudinea cea bodgian. Guvernul Regal de ■In ultimele 12 luni, a- ţările C.E.E. şomajul tinde bună aprovizionax-e a pie
ţionează îndelung pentru prie cum, întregul său sprijin — turi egale, a tuturor statelor mai profuridă şi emoţionan Uniune Naţională al Cam proape toate ţările membre să se agraveze. In prezent, ţei.
tenia româno-cambodgiană, material, politic şi diploma iumii — fie ele mari, mijlo tă Excelenţei Sale. preşedin bodgiei, a spus în continua ale Pieţei comune au avut Italia cere ca mina sa de In judeţul Ienshu, din
pentru colaborarea dintre ţă tic — popoarelor din Indo cii sau mici. telui Nicolae Ceauşescu şi re vorbitorul, nu este nici de făcut faţă creşterii şo lucru aflată în străinătate provincia Heiluntzian. 60 la
rile şi popoarele noastre. china, pînă la victoria fina Ca ţară europeană, — guvernului român, pentru un guvern în exil şi nici un majului. Şi, deşi nici una să primească un tratament sută din brigăzile de pro
lă împotriva imperialismului, guvern fără teritorii şi fără
Intîmpinîndu-i cu cordiali a spus vorbitorul — Româ multiple dovezi concrete dintre ele nu a fost con egal celui aplicat forţei de ducţie se ocupă, pe lingă a-
tate şi căldură, poporul ro pentru a-şi cuceri dreptul de nia acordă o atenţie deosebi ale acestui sprijin care se administraţie în teritoriul în fruntată cu un şomaj de muncă locale Pentru aceas gricultură, şi cu apicultui’a.
mân a salutat, în persoana a hotărî singure asupra pro tă instaurării pe continentul manifestă pretutindeni şi în suşi la Cambodgiei. 11 mem gravitatea celui din Anglia, ta, se sugerează elaborarea In judeţ au fost produse a-
înalţilor oaspeţi, poporul priilor lor destine, asupra nostru a unui climat de pace toate împrejurările, şi îndeo bri ai Guvernului Regal de problema este de interes ge în cadrul comunităţii a ri nul trecut 350 tone de mie
cambodgian, faţă de care dezvoltării lor viitoare cores şi securitate, a unor relaţii sebi, în cursul vizitelor ofi Uniune Naţională se găsesc neral. Cu situaţia cea mai nei politici comune de secu re, dintre care 90 la sută
nutreşte^ adînci sentimente punzător intereselor şi aspi noi care să garanteze popoa ciale efectuate de Excelenţa în momentul de faţă în in dificilă este confruntată Ita ritate socială. de prima calitate.
de stimă şi prietenie. raţiilor lor vitale. relor că se vor putea dez Sa, preşedintele Consiliului teriorul Cambodgiei şi se a- lia, unde numărul şomeri Dar, pînă acum, partene Anul trecut, podgoriile
In continuare, vorbitorul a volta şi colabora fructuos, flă în fruntea unei adminis lor depăşeşte cifra de o ju rii Italiei din C.E.E. nu au din depresiunea Turfan, din
In spiritul politicii consec spus : In cursul vizitei dum de Stat al României, în nu
vente a României socialiste neavoastră, veţi putea lua cu la adăpost de orice acte de meroasele ţări prietene ale traţii şi a unei armate popu mătate de milion. dat semne deosebite că in provincia Sîciuan, s-au ex
de sprijinire a luptei popoa noştinţă de unele realizări agresiune şi război. României şi la O.N.U. lare care controlează mai Aceasta a determinat gu tenţionează sâ acţioneze în tins cu încă 546 ha de vii,
relor pentru libertate şi in dobândite de poporul nostru *• Asigurarea păcii în lume, mult de opt zecimi din te vernul italian să prezinte această direcţie. S-ar pu suprafaţa totală fiind, în
dependenţă, împotriva impe lichidarea practicilor impe Domnule preşedinte al ritoriul naţional. Chiar şi partenerilor săi din C.E.E. tea ca cel mai puternic aliat prezent, de peste 3 200 ha,
rialismului şi colonialismu pe calea construirii orîndui- rialiste de dominaţie şi dic Consiliului de Stat, observatorii străini care se un memorandum asupra u- al Italiei în această ches de trei ori mai mare faţă
rii noi, socialiste. In prezent
lui, opinia publică din ţara tat cere unirea şi colabora Stimată doamnă. găsesc la Pnom Penh — şi tilizării forţei de muncă i- tiune să fie Anglia, unde de cea de după eliberare.
noastră îşi reafirmă — şi cu poporul român este angajat rea tot mai strînsă a tuturor Domnule preşedinte al care sînt cam inamicali faţă taliene în aceste ţări. şomajul este considerat răul Pe lingă culturile agrico
acest prilej deosebit — de cu toate forţele sale într-o forţelor înaintate ale omeni Consiliului de Miniştri, de noi — admit că noi con Italienii se simt în pri esenţial principal — desigur le de bază, în judeţul Lun-
plina solidaritate faţă de uriaşă activitate creatoare rii, întărirea unităţii de ac Excelenţe, trolăm în întregime şi în mul rînd lezaţi de faptul că după aderarea ,,de facto“ a sien, din provincia Shensi,
cauza dreaptă a poporului consacrată înfăptuirii progra ţiune a ţărilor socialiste, a Doamnelor şi domnilor, mod ireversibil mai mult de s-a realizat atît de puţin acesteia la C.E.E. se cultivă plante medicina
cambodgian şi îşi manifestă mului elaborat de Congresul ţărilor care au păşit pe ca Puternic încurajat şi real jumătate din ţară. In ceea pînă acum în acest dome La reuniunea ia nivel le. Anul trecut, de pe 200
încrederea în victoria luptei al X-lea al partidului în ve lea independenţei. Sîntem entuziasmat de sprijinul e- ce priveşte armata noastră niu. La recenta reuniune a înalt a Pieţei comune, pro ha s-au strîns peste 400 to
sale neobosite pentru liber derea făuririi societăţii so ferm convinşi că, acţionînd fectiv, puternic şi fără rezer populară, comandamentul duş Consiliului ministerial al gramată .pentru toamna vi ne de plante, de trei ori
tate şi apărarea fiinţei na cialiste multilateral dezvol unite, popoarele vor reuşi să ve acordat de România şi de man recunoaşte în aqest an C.E.E., desfăşurat la Luxem itoare, problemele econo mai mult decît în 1965.
ţionale, pentru dreptul sacru tate. impună în lume pacea şi circa 30 de alte ţări suverane, că ea există în realitate şi burg, delegatul italian şi-a mice şi monetare vor deţi In acest an, suprafaţa
de a decide singur, fără nici Considerăm că, desfăşurînd colaborarea, respectul deplin iubitoare de dreptate, po că se dezvoltă fără întreru acuzat partenerii că promo ne locul principal în cadrul s-a dublat şi toate brigă
pere. Guvernul Regal de U-
un amestec din afară, asu cu succes opera de edifica pentru dreptul fiecărei na porul cambodgian a desfăşu niune Naţională al Cambod vează o politică de discri agendei. Este, însă, de aş zile de producţie au creat
pra destinelor sale, în con re socialistă a ţării, ne fa ţiuni la o viaţă liberă şi in rat în cursul celor doi ani giei reprezintă şi va repre minare faţă de muncitorii teptat ca agravarea şomaju echipe speciale pentru cul
formitate cu voinţa, aspira cem datoria faţă de propriul dependentă. care s-au scurs şi duce şi în zenta statul cambodgian.; nu italieni care lucrează peste lui, survenită în ultimul tivarea şi prelucrarea ştiin
ţiile şi interesele sale. nostru popor şi totodată ne Doresc, în încheiere, să-mi momentul de faţă lupta, de poate fi vorba de existenţa graniţă. Aceştia — a spus an, să se bucure de o a-
îndeplinim o înaltă îndatori exprim încă o dată convin pune cele mai mari eforturi el — sînt primii concediaţi ţifică a plantelor medici
fn manifestările spontane, re internaţionalistă faţă de pentru a merita stima dum a două state cambodgiene şi tenţie specială din partea
de caldă cordialitate, cu care gerea că vizita dumneavoas neavoastră şi pentru a atin nu putem accepta de a lua cînd într-una sau alta din participanţilor la conferinţă. nale. •
au fost întîmpinaţi solii po cauza întăririi forţelor inter tră în ţara noastră va marca ge scopurile pe care şi le-a ioc la conferinţă alături de
porului cambodgian la sosi naţionale ale păcii, a între un moment de seamă în evolu fixat încă din martie 1970 — uzurpatorii puterii de stat de
rea lor pe pămîntul Româ gului front antiimperialist. ţia relaţiilor de prietenie şi la Pnom Penh. Pe lină a-
'România militează cu ho- colaborare dintre România şi redobîndirea independenţei
niei socialiste îşi găseşte o naţionale şi eliberarea de ceasta o asemenea conferin HELSINKI. — La palatul preşedintelui Irakului, Sad
tărîre pentru instaurarea în Cambodgia, dintre Partidul perează pe teritoriul lor a-
vie expresie convingerea că viaţa internaţională a unor re Comunist Român şi Frontul plină a teritoriului naţional. ţă.. sub pretextul căutării „Finiandia“ din Helsinki, dam Hussein Takriti, con doptarea unor măsuri care
relaţiile de prietenie şi cola laţii noi, care să reflecte ma Unit Naţional al Cambodgiei, In ■ mod • deosebit forţele ar păcii, ar duce în mod ine preşedintele Urho Kekkonen stată că, între cele două ar putea prejudicia interese
vitabil la o împărţire a micii
de
eliberare
mate
populare
a
luni
lucrările
inaugurat
borare multilaterală dintre rile mutaţii petrecute în lu dintre popoarele celor două naţională a Cambodgiei au noastre ţări, ceea ce ar fi ţări, există condiţii pentru le Irakului. Pentru ducerea
1
mea contemporană, să âsigu- ţări ale noastre. primei conferinţe a miniş dezvoltarea unei colaborări la îndeplinire a acestei ho-
Republica Socialistă România consimţit şi consimt să facă funest pentru ea. trilor culturii din Europa,
re condiţii prielnice pentru Doresc, încă o dată, să vă fructuoase în diverse dome tărîri, a fost format un co
şi Cambodgia se vor dezvol înfăptuirea aspiraţiilor tutu asigur pe dumneavoastră, să cele mai mari sacrificii pen Subliniind că, în mod cert, reuniune organizată sub e- nii. mitet special.
ta necontenit, în interesul ror popoarelor de libertate, asigur poporul cambodgian de tru a învinge un duşman ca o nouă conferinţă internaţio gida UNESCO. La această In ceea ce priveşte coo
ambelor popoare, al luptei independenţă naţională şi solidaritatea deplină a popo re din punct de vedere ma nală cu privire la Indochi- importantă întrunire paneuro- perarea în domeniul petro MOSCOVA. — Intre 15 şi
n,a, de gemul celei care a a-
terial este foarte puternic şi
progres social. întărind con rului român, să exprim con peană, ale cărei lucrări vor lier, documentul informea- 18 iunie, o delegaţie sovie
împotriva imperialismului, al din punct de vedere moral vut loc Ia Geneva în 1954,
tinuu prietenia şi colaborarea vingerea noastră că în cu- . dura 10 zile, participă dele ză că partea irakiană s-a tică, în frunte cu Nikolai
cauzei progresului şi păcii în este foarte crud. s-ar putea nu ar duce la rezolvarea gaţii din 30 de state din
cu toate ţările socialiste fră rînd poporul cambodgian va angajat să furnizeze Fran Podgornîi, membru al Bi
lume. ţeşti, cu statele care au păşit fi pe deplin stăpîn pe des spune chiar inuman. Acest problemelor. corespunzător Europa, precum şi reprezen ţei, timp de zece ani, 23,75 roului Politic al C.C. al
duşman nu este regimul lui
popoa
tinele sale — şi că o să vă pu Lon Noi, care nu supravie intereselor vitale ale vorbitorul tanţi ai Canadei. la sută din producţia tere P.C.U.S., preşedintele Pre
indochineze,
relor
reprezentată
este
România
Vizită protocolară tem saluta şi la dumneavoas ţuieşte decît datorită impe a arătat că popoarele vietna de o delegaţie condusă de nurilor exploatate de fosta zidiului Sovietului Suprem
acasă.
tră
succes
dorim
Vă
al U.R.S.S., a făcut o vizi
Unite,
ci
cit mai grabnic în această rialismului Statelor însuşi, fără mez. laoţian şi khmer nu Dumitru Ghişe, vicepreşe tă neoficială de prietenie
caută cîtuşi de puţin să u-
imperialismul,
el
luptă ! dinte al Consiliului Culturii în R.D. Vietnam. Din dele
Preşedintele Consiliului de prinţul Sisowath Methavi. de care aşa-zisa problemă milească Statele Unite asa şi Educaţiei Socialiste. CADRAN
aceste
vă
sentimente,
Cu
Stat al Republicii Socialiste întrevederea s-a desfăşurat invit, dragi prieteni, să ridi cambodgiană şi războiul din cum pretinde, fără a crede ' - .î gaţie au făcut parte Kon-
România, preşedintele Consi într-o atmosferă de cordia Cambodgia nu ar fi avut ni prea mult în aceasta însuşi ADEN. — Consiliul Su stantin Katuşev, secretar al
liului Naţional al Frontului litate şi prietenie. căm paharul în sănătatea ciodată loc. preşedintele Nixon. Ele nu prem al Poporului (parla companie IPC, conform dis- C.C. al P.C.U.S., şi Nikolai
oaspete,
nostru
Unităţii Socialiste, secretar In cadrul primirii protoco stimatului Norodom Sianuk, şe Referindu-se apoila politica cer decît un singur lucru mentul) din Republica De poziţiunilor economice şi Firiubin, adjunct al minis
prinţul
general al Partidului Comu lare, preşedintele Consiliului ful statului cambodgian, pre S.U.A. de vietnamizare a răz guvernului american : să facă mocratică şi Populară a financiare anterioare legii trului afacerilor externe al
nist Român, tovarăşul Nicolae de Stat al Republicii So boiului şi arătînd că aceasta bime să înceteze de a se mai Yemenului s-a reunit într-o naţionalizării de la 1 iunie U.R.S.S.
Ceauşescu. împreună cu to cialiste România, Nicolae şedintele Frontului Unit Na a suferit un eşec total şi i- amesteca cu armele sau cu sesiune extraordinară, con 1972. In timpul şederii la Ha
varăşa Elena Ceauşescu au Ceauşescu, a înmînat Alteţei ţional al Cambodgiei ; reversibil, vorbitorul a ară alte mijloace în treburile in sacrată examinării unor pro noi, Nikolai Podgornîi a fă
primit luni la amiază, la Pa Sale Regale, prinţul Norodom în sănătatea soţiei sale, tat în continuare că popoa terne ale Indochinei. In, bleme de politică externă BAGDAD. — Organizaţia cut o vizită preşedintelui
latul Consiliului de Stat, în Sianuk, ordinul „Steaua Re prinţesa Monique Sianuk ; rele vietnamez, cambodgian schimbul încetării ingerinţe şi internă ale ţării, precum şi ţărilor exportatoare de pe R.D. Vietnam, Ton Duc
vizită protocolară, pe Alteţa publicii Socialiste România“ pentru întărirea continuă a si laoţian, unite pentru tot lor Statelor Unite, guverne declarării „stării de apăra trol (OPEC) a dat publici Thang.
Sa Regală prinţul Norodom clasa I pentru contribuţia a- prieteniei româno-cambod- deauna, „sînt absolut hotărî- le de eliberare indochineze re" în legătură cu perico tăţii o rezoluţie adoptată la Le Duan, prim-secretar
Sianuk, şeful statului Cam dusă la dezvoltarea relaţiilor giene ; te să lupte pînă la capăt, a- vor fi în întregime dispuse lul unei agresiuni din afa 9 iunie, în cursul recentei al C.C. al Partidului celor
bodgia, preşedintele Frontu de prietenie dintre Cambod pentru triumful luptei anti- dică pînă atun.ci cînd cele să-şi normalizeze relaţiile cu ră. Luînd cuvîntul, secreta ce Muncesc din Vietnam,
lui Unit Naţional al Cambod gia şi Republica Socialistă imperialiste a popoarelor ; trei ţări ale lor vor fi de- Statele Unite ale Americii şi rul general al Consiliului, sale conferinţe extraordina Truong Chinh, membru al
giei, şi pe Alteţa Sa Regală, România, a colaborării din pentru victoria păcii, liber baraste total şi definitiv de să construiască împreună cu Abdel Fatah Ismail, a de re. Documentul exprimă Biroului Politic al C.C. al
prinţesa Monique Sianuk. tre popoarele celor două ţări. tăţii şi progresului în întrea prezenţa armată şi de neoco- poporul american, care acum sprijinul deplin al ţărilor Partidului celor ce Muncesc
La întrevedere au luat par Cu acest prilej, tovarăşul ga lume ! ne ajută, o ba«S de priete clarat că sesiunea a fost membre faţă de naţionali- din Vietnam, preşedintele
te tovarăşii Ion Gheorghe Nicolae Ceauşescu a relevat nie şi de ooooerare paşnică. convocată „în condiţiile lup
Maurer şi soţia sa. Elena că înaltul ordin conferit re Convorbiri oficiale Noi. cambodgienii, ştim că tei împotriva forţelor impe zax-ea de către guvernul i- Comitetului Permanent al
Maurer, Janos Fazekaş, Şte prezintă un semn al priete România, preşedintele său şi rialismului şi reacţiunii". rakian a firmei „Irak Pe Adunării Naţionale a R.D.
fan Andrei, Constantin Stă- niei şi solidarităţii cu lupta guvernul său ne ajută cu no troleum Company". Potri Vietnam, şi alţi conducători
tescu, Corneliu Mănescu. cu ponorului cambodgian pentru (Urmare din pag. 1) porului român cu lupta po bleţe în acest sens. Cu aces PARIS. — Comunicatul vit rezoluţiei, statele mem vietnamezi au primit dele
soţia, Aurel Duma, Marin independenţă. porului cambodgian, cdndus te sentimente vă cer îngă
Alexie. De asemenea, t o v a ră s u 1 sebit l-au ocupat problemele de singurul său reprezentant duinţa de a ridica paharul dat publicităţii ia încheie bre se angajează să nu gaţia sovietică şi au avut
Au participat domnii Ieng Nicolae Ceauşescu a înmînat luptei eroice a poporului legitim — Frontul Unit Na împreună cu compatrioţii rea vizitei la Paris a vice- permită companiilor ce o- convorbiri.
Sary, Sarin Chhak, cu soţia, Al tetei Sale Regale, prinţe cambodgian şi a popoarelor ţional al Cambodgiei şi Gu mei, atei de faţă, în sănăta
Huot Sambath, cu soţia. sa Monique Sianuk. ordinul vietnamez şi laoţian împotri vernul Regal de Uniune Na tea Excelenţei Sale, Nicolae
Thioun Prasith, Alteţa Sa „23 August" clasa I. va agresiunii S.U.A., pentru ţională al Cambodgiei — a Ceauşescu, preşedintele Con
siliului de Stat, şi a doamnei
salvarea fiinţei naţionale, popoarelor vietnamez şi lao Elena Ceauşescu.
pentru dreptul de a-şi hotărî ţian împotriva agresiunii im 9,05 Teieşcoală — în ajutorul
Depunerea unei singure soarta fără nici un perialiste, pentru triumful Sale Ion sănătatea Excelenţei CINEMA» RADIO » TELEVIZIUNE celor care Biologie pregătesc Baze
In
se
de
Maurer.
Gheorghe
examene.
:
amestec din afară.
eredită
şi
progre
In numele Frontului Unit cauzei lor juste — a libertă preşedintele Consiliului de DEVA: 19 fete şi un marinar Cotele apelor Dunării; 12,00 le moleculare ale Probleme
ţii,
independenţei
ţii.
Matematică
:
Miniştri.
coroane de fiori Naţional şi al Guvernului Re sului social, a dreptului de a In sănătatea Excelenţei casă („Arta“); SIMBRIA: Cer- Cintă Nicolae Recital de şi operă 10,00 Curs de limba rusă — lec
recapitulative;
Ina
Niţesc.u
(„Patria“);
Vinovatul
In
este
Naţională
de
al
Uniune
gal
stăpîne
12,15
pe
fi
Martell;
lor
propriile
ţia a 20-a;
Bcrgonzi;
12,30
(„Mureşul“);
Cambodgiei, al poporului destine. Sale Emil Bodnaraş, men Fericit cel care HUNEDOA Carlo melodia populară şi Intilnire 10.30 Căminul ;
inter
cu
RA:
ca
Ulise
La scurtă vreme după so In faţa monumentului era cambodgian, prinţul Norodom Au fost abordate, de ase In sănătatea Excelenţelor („Siderurgistul“) ; Chemarea pretul preferat; 13,00 Radiojur 11,15 Prim pian: Nicolae Gaida-
Biu;
Avanpremieră
sire, şeful statului Cambod aliniată o companie de onoa Sianuk a exprimat sincere menea, probleme privind re dumneavoastră, doamnelor şi frontului („Constructorul“); Lo nal; 13,15 Melodii de ieri coti şi 11,45 Film serial; „Patru tan-
13,30
diană;
CA-
gia, preşedintele Frontului re. Fanfara a intonat Imnu mulţumiri şi profundă recu laţiile româno-cambodgiene, domnilor, eminenţi conducă cotenentul Apa Bullitt un („Arta"); negru de azi; 14,00 Compozitorul săp- chişti şi un ciine“ (XVIII) ;
ca
bivol
LAN:
Unit Naţional al Cambod rile de stat ale Republicii noştinţă poporului român şi exprimîndu-se dorinţa comu tori şi prieteni români, aici („11 Iunie“); TELIUC: O Hoa- tămînii — Jean Philippe Ra- 12,40 Telejurnal;
de faţă.
14,35
Muzică
populară
giei, Norodom Sianuk, îm- Socialiste România şi Cam Guvernului Republicii Socia nă ca ele să se dezvolte pe v re şi doi grădinari — seriile meau; Alexandru Dumbravă şi Ion 17.30 Deschiderea emisiunii de
cu
• preună cu persoanele ofi bodgiei. liste România, personal pre mai departe în folosul ambe Pentru măreţia Republicii I-II („Minerul“); PETROŞANI : Carabiţă; 15,00 Buletin de ştiri; după-amiază. Curs de lim a
Copacii mor în picioare („7 No
—
franceză
ba
lecţia
ciale cambodgiene care îl După depunerea coroanei şedintelui Nicolae Ceauşescu lor popoare, al luptei împotri Socialiste România, prosperi iembrie“) ; Antracit („Republi 15,05 Radiosimpozion; 15,25 Noi 20-a;
de
însoţesc, au depus o co de flori, cei prezenţi au pentru sprijinul acordat lup va imperialismului, cauzei tatea poporului român şl ca“); LUPENI: Aventuri în On- înregistrări Elena muzică vooală 15,45 ; 18,00 Steaua polară — Cabinet
soprana
Vătafu;
;
şi
şcolară
roană de flori la Monumen păstrat un moment de recu tei poporului cambodgian. progresului, colaborării şi pentru noi şi grandioase suc tario („Cultural“) LONEA: încrederea Muzică de estradă; 1G,00 Radio de orientare Atomul sfă-
profesională.
(„Muncitoresc“);
Ris
tul eroilor luptei pentru li legere. Apoi, în rotonda Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păcii în lume. cese în construcţia naţiona cul („Minerul“); PETRILA: B.D. jurnal. Buletin meteo-rutier : rimat ; —
microfon,
bertatea poporului şi a pa Mausoleului, s-a adus un o- mulţumind pentru sentimen Convorbirile s-au desfăşu- lă şi socialistă. la munte si la mare („Munci 16,15 şi La Gianni Meccia; Pompiiia 18,30 Efigii lirice. Versuri ine
Stoian
16,30
Stro-
VULCAN;
triei, pentru socialism. magiu celor dispăruţi. tele exprimate, a reafirmat într-o atmosferă de cordiali Pentru prietenia indestruc toresc“): („Muncitoresc“) Mihail ORAŞ- Şiiinţa ia zi ; 16,35 Cînteeul dite in lectura poeţilor
goff
;
Ton Caraion, Dumitru M.
La solemnitate au fost In încheierea solemnităţii deplina solidaritate militan tate, de deplină înţelegere şi tibilă care uneşte poporul TIE: Torentul de fier („Pa săptâmînii : de „Partid, pavăza Chirescu. Ion, Petre Ghelmcz;
mea"
Ion
prezenţi tovarăşii Gheorghe a fost primită defilarea com tă şi întregul sprijin ale po- cambodgian şi poporul ro tria“) ; Şarada („Flacăra“) ; versuri de Vlaicu Bîrna; 16,50 18,45 Publicitate;
Motodrama ;
GEOAGIU-BAI :
Rădulescu, membru al Comi paniei militare de onoare. stimă reciprocă. mân ! HAŢEG : Fuga — seriile I-II Publicitate radio; 17,00 Antena 18,50 Dinamica societăţii româ
Perfecţionarea
tetului Executiv, al Prezi („Popular“); BRAD : Osceoia tineretului; 17,30 Program de muzi neşti. şi conducerii orga
vieţii
nizării
sala
oferit
cal
colectivului
diului Permanent al C.C. al („Steaua roşie“); GURABARZA: riaţi de la Uzinele „Electropu- social-economice şi adin-
prieteni
matineu
P. C. R., vicepreşedinte al Adio patru paşi — de In infinit („Mi : tere“ — Craiova; 18.00 Orele se cirea democraţiei socialis
La
dr.
Consiliului de Miniştri, Seara, preşedintele Consi Sa prinţul Sisowath Met nerul“); ILIA: Olivcr — seriile rii: 20,00 Tableta de seară de te. Participă: prof. ing.
Const.
dr.
Bărbulescu,
20,05
Zece
Gheorghe Cioară, membru al liului de Stat al Republicii R e c e p ţ i e havi. I-II („Lumina“). Mihnea Gheorghiu; 20,40 Marea Mîhai Dumitrescu;
melodii
preferate;
Comitetului Executiv al C.C. Socialiste România, preşedin Au luat parte, de aseme întrecere socialistă în întîmpi- 19,20 1001 de seri;
al P.C.R., prim-secretar al tele Consiliului Naţional al nea, şefi ai misiunilor diplo narca Conferinţei Naţionale a 19,30 Telejurnal ;
a-
Comitetului municipal Bucu Frontului Unităţii Socialiste, prinţesa Monique Sianuk, la ai unor instituţii centrale şi matice acreditaţi în Republi P.C.R. şi a a cciei de-a 25-a 21,00 20,00 Io intîmpinarea Conferin
Republicii;
niversări
I:
Muzică
6,00
reşti al P.C.R., primarul ge secretair general al Partidu Palatul Consiliului de Miniş organizaţii obşteşti, oameni ca Socialistă România şi alţi şi PROGRAMUL 7,00 Radiojurnal ; Cintă lon Luir.an: 21,10 Revista ţei Naţionale a şi Partidului
actualităţi;
Român
a
ce
Comunist
neral al Capitalei. Constan lui Comunist Român, tovară tri. de ştiinţă, artă şi cultură, membri ai corpului diploma 8,00 Sumarul presei; 0,30 Atlas şlagăreior: 21,30 Bijuterii muzi lei de-a 25-a aniversări a
cale;
Radiojurnal.
22,00
tin Stătescu, secretarul Con şul Nicolae Ceauşescu, îm Au participat tovarăşii Ion generali, ziarişti români şi tic. cultural; 10,00 Buletin de ştiri; meteorologic. Sport; 22,30 Buletin Republicii. Ţara întreagă
Con
siliului de Stat. general-co- preună cu tovarăşa Elena Gheorghe Maurer, Gheorghe corespondenţi ai presei străi înaintea începerii recepţiei 10,05 Melodii populare din Ba cert de seară; 22.55 Moment in întrecere;
cău şi Sibiu; 10,30 Start la in
teatru
de
lonel Ion Gheorghe, prim-ad- Ceauşescu, au oferit o recep Pană, Gheorghe Rădulescu, ne. tersecţie (emisiune de orienta poetic. Cînlec de ţară nouă ; 20,20 Seară ai bunicului“ : de „Ochii
dragi
Mi-
junct al ministrului Forţelor ţie în onoarea şefului statu Ilie Verdeţ, cu soţiile, mem Au participat persoanele au fost intonate Imnurile de re şcolară şi profesională); 10,50 23,00 Concert de seară (conti hail Davidoglu. Interpre
Armate, şi şef al Marelui Stat lui Cambodgia, preşedintele bri şi membri supleanţi ai oficiale care însoţesc pe şe stat ale Cambodgiei şi Re Arii din operete; 11,00 Buletin nuare); 24,00 Buletin de ştiri; tează colectivul Teatrului
Major, Marin Alexe, amba Frontului Unit Naţional al Comitetului Executiv al C.C. ful statului Cambodgia — publicii Socialiste România. de ştiri; 11,05 Formaţia Valen 0,03—6,00 Estrada nocturnă. de stat din Reşiţa;
22,00 Vedete ale muzicii uşoare;
sadorul Republicii Socialiste Cambodgiei, Alteţa Sa Rega al P.C.R., secretari ai C.C. al Ieng Sary, Sarin Chhak, cu Recepţia s-a desfăşurat în tin Grigorescu; 11,23 Menuete 22,10 Teleglob: Nankin. Reportai
P.C.R., membri ai C. C. al
de Manase Radnev şi
România, acreditat pe lingă lă prinţul Norodom Sianuk P.C.R., ai Consiliului de Stat soţia, Huot Sambath, cu so tr-o atmosferă caldă, priete instrumentale; 11,35 Suite cora 9,00 Deschiderea emisiunii de George Brătianu;
şeful statului Cambodgia, ge şi a Alteţei Sale Regale, şi ai guvernului, conducători ţia, Thioun Prasith, Alteţa nească. le de mare popularitate; 11,50 dimineaţă. Telex; 22,30 24 de ore.
nerali, alte persoane oficiale.
-J
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr, Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85, 1 15 88. — Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.