Page 69 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 69
Proletari din toate ţările, jnlfi-vă!
Vizita in tara noastră a şefului
statului cambodgian, Norodom Sianuk
In cea de-a doua zi a vi taţi productive aflate în de tehnicitate al utilajelor,
zitei oficiale de prietenie în funcţiune sau în construcţie. a organizării procesului de
ţara noastră, Alteţele lor Re Construită în proporţie de fabricaţie. Ultima secţie vizi
gale. prinţul Norodom Sia aproape 80 la sută, uzina tată este cea de montaj ge
nuk şi prinţesa Monique Sia este, în acelaşi timp, un ma neral. Oaspeţii rămîn plăcut
nuk. celelalte persoane ofi re şantier. Noi capacităţi de impresionaţi aflînd că astăzi,
ciale cambodgiene au fost producţie vor întregi în ur în mai puţin de 7 minute,
oaspeţii municipiului Piteşti, mătorii ani moderna între un nou automobil „Dacia*
luînd cunoştinţă cu acest prindere, corespunzător Di lese de pe banda de montaj.
pritlej de unele aspecte ale rectivelor celui de-al X-lea Pretutindeni In vizita prin
dezvoltării economice a aces Congres al P.C.R. Se vizi sectoarele întreprinderii, so
tui important centru indus tează uzina. Prinţul Noro lii poporului cambodgian au
trial al României. Solii po dom Sianuk, alte persoane o- fost salutaţi cu căldură de
porului cambodgian au fost ficiale cambodgiene se o- colectivul de muncitori, teh
însoţiţi de Janos Fazekas, presc la diferite locuri de nicieni şi ingineri.
ANUL XXIV Nr. 5 427 MIERCURI 21 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI membru al Comitetului Exe muncă, exprimînd înalte a-
cutiv al C.C. al P.C.R., vice precieri la adresa gradului (Continuar* In pag. a 4-a)
preşedinte al Consiliului de
Miniştri, Constantin Stătescu,
secretarul Consiliului de Stat,
Corneliu Măneseu, ministrul
afacerilor externe, Marin A- Dineu oferit de şeful
lexe, ambasadorul Republi
cii Socialiste România acre
ditat pe lingă şeful statului statului cambodgian
Cambodgia. general-locotenent
Constantin Popa, locţiitorul
şefului Marelui Stat Major,
de alte persoane oficiale ro Şeful statului Cambodgia, ţiile, Maria Groza, vicepre
al
Marii
Adunări
şedinte
Frontului
TOATE COLECTIVELE mâne. preşedintele al Cambodgiei, Unit Naţionale, Constantin Stă
Naţional
Al
La intrarea în judeţul Ar
Cultura hunedoreană geş, în comuna Glîmbocata, teţa Sa Regală prinţul No tescu, Stat, secretarul Consiliului
cu
Măneseu,
împreună
de
Sianuk,
rodom
Corneliu
Alteţele Lor Regale sînt sa
de masă, integrată orga lutate de tovarăşul Gheorghe Alteţa Sa Regală prinţesa ministrul afacerilor externe,
nic in viaţa spirituală a Năstase, prim-secretar al Co Monique Sianuk, au oferit, membri ai C.C. al P.C.R., ai
HUNEDORENE - O SINGURĂ VOINŢĂ ţării, câştigă, in aceste zile mitetului preşedintele Argeş al marţi, în saloanele Casei Consiliului de Stat şi ai gu
judeţean
ale
conducători
vernului,
„Sarmis“,
u-
festivalului
ai
Centrale a Armatei, un di
P.C.R.,
Consiliu
------------------------------ ----------------------------------------------------—________________________________________________________________________________________________ __ _________________ , 9 valenţe noi ce îi sporeşte lui popular judeţean, de alţi neu în onoarea preşedintelui nor instituţii centrale şi or
personalitatea. Manifestări reprezentanţi ai organelor Consiliului de Stat al Repu ganizaţii obşteşti.
le organizate — fie că e judeţene de partid şi de stat. blicii Socialiste Consiliului Na oficiale luat parte însoţesc pe
România,
Au
persoanele
Cincinalul înainte de termen ! ne, expoziţii, concursuri ori este Uzina de autoturisme ţional al Frontului Unităţii şeful statului Cambodgia Sarin
dezbateri,
de
preşedintele
de
vorba
vizitei
Primul
al
obiectiv
care
îl
mese
simpozioa
rotunde,
—
Socialiste,
secretar general
Piteşti — mîndrie a indus
Sary,
domnii
Ieng
Partidului
Ro
Comunist
al
sesiuni ştiinţifice — poar-
triei
bath,
cu
Pra-
de maşini. noastre constructoare mân, tovarăşul Nicolae Chhak, cu soţia, Huot Sam-
soţia,
Thioun
Ceauşescu, şl a tovarăşei
La intrarea în uzină se a- sith şi Alteţa Sa prinţul Si-
^ -- __________ _______ ■ -yy - flă înscrisă urarea „Bun ve Elena Ceauşescu. sowath Methavi.
;
începutul
au
La
dineului
participat
tovarăşii
Ion
Au
poporului
cam
L Angajamente cancrate ■ Realizări de prestigiu Iniţiative valoroase a Fapte eroîee Caloriile nit solului Samdech Norodom Gheorghe Maurer, împreună fost intonate imnurile de stat
bodgian.
ale
Republicii
Maurer,
hranei Sianuk!". Ing. Cornel Pînza- eu soţia, Elena Gheorghe România şi Cambodgiei. Socialista
Gheorghe Pană,
ru, adjunct al ministrului in
care
timpul
Verdeţ,
dustriei construcţiilor de ma Rădulescu, Ilie Cioară. Florian s-a In desfăşurat dineului, atmo
într-o
Gheorghe
spirituale şini. şi ing. Mihai Dumitru, Dănălache, Emil Drăgănescu, sferă de caldă cordialitate,
directorul
general
al
Grupu
Siderurgişîii acţionează ferm lui de uziine de autoturisme Janos Fazekas, Ştefan Voi- prinţul Norodom Sianuk şi
Ceauşescu
Ion Ioniţă,
Nicolae
tec. Mihai Gere,
tovarăşul
Piteşti,
invită
mai
întîi
pe
oaspeţi în faţa unor machete Ion Păţan, Ion Stănescu, Şte au rostit toasturi.
pentru perfecţionarea producţiei tă ca emblemă de presti care redau principalele uni- fan Andrei, Ion Dincă, cu so- (Agerpres)
giu
atmosfera
efervescentă
generată de apropierea e-
şi circulaţiei metalului în economie venimenlului istoric din
viaţa
nostru
poporului
—
Conferinţa Naţională a
o partidului. Plenara Comisiei judeţene
Chemarea vibrantă, pătrunsă de DIN ECONOMIE, AU INVESTIGAT REZER Simpozionul cu tema „O- Invăfămînt
înalt patriotism, a tovarăşului Nicolae VELE Şl POSIBILITĂŢILE, STABILIND O raşul nostru, străvechi de Cruce roşie
centru de cultură; coordo
Ceauşescu de a înfăptui înainte de ter LARGĂ ARIE DE PREOCUPĂRI Şl AC nate contemporane ale practic —
men planul cincinal, are un puternic ŢIUNI COMUNE IN VEDEREA RIDICĂ dezvoltării şi modernizării Ieri a avut loc şedinţa ple Cruce roşie din R.S.R., ple
şi polivalent ecou la Hunedoara. Side- RII PRODUCŢIEI DE METAL, A CIRCU lui", desfăşurat ieri după- nară a Comisiei judeţene de nara a exprimat angajamen învătămînt
amiază la Orăştie, a avut
rurgiştii de aici, în frunte cu comunişti! LAŢIEI Şl CONSUMULUI ACESTUIA LA ca invitaţi pe tovarăşul Cruce roşie La lucrările ple tul organizaţiei judeţene de
roşie:
conştienţi de marile răspunderi ce le NIVELUL EXIGENŢELOR DEOSEBITE PE Justin Popa, vicepreşedinte narei a participat tovarăşul Cruce Conferinţa înscrierea pină productiv
Naţională
la
a
revin în creşterea, diversificarea şi îm CARE LE RIDICĂ ECONOMIA NAŢIO al Comitetului executiv al Lazăr David, secretar al Co partidului a 80 000 de mem
de
judeţean
mitetului
par
bunătăţirea calitativă a producţiei de NALĂ IN FAŢA TUTUROR COLECTIVE Consiliului popular orăşe tid. bri în organizaţie şi creşte
DEVA. Sub acest generic
oţel şi laminate, sînt hotărîţi să-şi adu LOR DE MUNCA. nesc şi Nicolae Adam, di Plenara a analizat activita rea acestui număr la 100 000 a fost deschisă Ieri la De
artă
Muzeului
de
rectorul
că întreaga contribuţie la accelerarea tea depusă de către comisie de membri pină la cea de-a
Sub acest raport, în calitatea sa de populară. Expunerile au 25-a aniversare a proclamării va, în 6 săli de clasă ale
pină
în
procesului de apropiere a economiei cel mai mare producător şi furnizor de marcat urcuşul pe care lo de la şi constituire de măsuri Republicii ; se vor înfiinţa Şcolii generale „Dr. Petru
prezent
planul
româneşti de nivelul de dezvoltare al La Combinatul siderurgic calitatea l-a cunoscut în posturi de prim-ajutor pe Groza", o expoziţie cuprin-
laminate din ţară, Centrala industrială privind întîmpinarea Confe zînd obiecte lucrate în a-
ţărilor avansate, prin INTENSIFICAREA Hunedoara lucrează mulţi oa ultimii ani, şi mai cu rinţei Naţionale a P.C.R. şi toate traseele turistice prin
Hunedoara este confruntată cu un meni vrednici şi pricepuţi. seamă contribuţia pe care tclierele-şcoală de către e-
EFORTURILOR Şl PREOCUPĂRILOR DE complex de probleme de însemnătate Tinărul din fotografie — Ma oamenii Orăştiei au avut-o a aniversării a 25 de ani de cipale şi în staţiile C.F.R. de levi, sub supravegherea şl
PERFECŢIONARE CALITATIVĂ A PRO rin Găină — este doar unul la înfrumuseţarea ei. la proclamarea Republi mare circulaţie ; se vor orga îndrumarea maiştrilor-in-
deosebită privind ridicarea performan cii noastre, precum şi' în niza în centre muncitoreşti
DUCŢIEI, DE ASIGURARE A CONDIŢI ţelor calitative ale oţelurilor şi lamina dintre ei. De 10 ani de zile, LUCIA LICIU legătură cu pregătirea şi conferinţe cu tema : „Grija structorl.
ILOR NECESARE CONTRACTĂRII Şl LI el se află mereu in primele desfăşurarea adunărilor şi Partidului Comunist Român Expun asemenea obiecte
telor, optimizarea programării produc rinduri ale oţclarilor de la j toate şcolile de pe ra-
VRĂRII OPTIME A METALULUI IN ECO ţiei, îmbunătăţirea procesului de con O.S.M. H, contribuind, prin (Continuare in pag. a 3-a) conferinţelor organizaţiilor de pentru continua îmbunătăţire ! za municipiului: generale,
NOMIA NAŢIONALĂ. faptele sale de muncă, la rea Cruce roşie premergătoare a stării de sănătate a oame : profesionale, licee de spe-
tractare şi livrare a metalului pe ma Congresului Societăţii de nilor", vor fi organizate co
In cadrul unei ample consfătuiri de lizarea şi depăşirea zilnică a lective din activul voluntar i cialitate. Expoziţia va ră-
gistralele şi arterele economiei. Cruce roşie din Republica So
Conferin
lucru, împreună cu reprezentanţii prin sarcinilor de a plan. partidului il cialistă România ce va avea de Cruce roşie care vor su ■ mine deschisă pină la 30
iunie a.c., puţind fi vizita
Naţională
ţa
cipalelor unităţi consumatoare de me Prezentăm în pagina a ll-a a ziaru găseşte pe tinărul oţelar Ma loc în luna noiembrie. Comi praveghea starea de igienă la
lui nostru de astăzi ample relatări de VREMEA sia judeţeană a exprimat a- locurile de muncă şi în locuri tă zilnic.
tal din ţară, SIDERURGISTII AU ANA rin Găină cu rezultate de aglomerate ; va spori numă încă o noutate: Obiec
LIZAT CU RĂSPUNDERE ACTIVITATEA spre angajarea siderurgiştilor în soluţio prestigiu în marea Întrecere deziunea organizaţiei de Cru rul donatorilor onorifici de tele de folosinţă casnică
pentru a da ţării mai mult PENTRU 24 ORE ce roşie din judeţul Hune se pot vinde pe Ioc sau
DIN ACEST ESENŢIAL DOMENIU AL A- narea optimă a tuturor problemelor ce sînge, se vor organiza cursuri
oţel. doara faţă de aderarea So se pot face comenzi că
PROVIZIONĂRII ' TEHNICO-MATERIALE le stau în faţă în acest domeniu. Vremea va fi călduroasă, cietăţii de Cruce roşie din sanitare de masă iar cu spri tre conducerile şcolilor
Foto: V. ONOIU dar uşor instabilă. Cerul va R.S.R. la Frontul Unităţii jinul Direcţiei sanitare a ju
fi temporar acoperit după- deţului 5 caravane sanitare respective pentru a fi con
amiaza, etnd local vor cădea Socialiste. fecţionate în anul şcolar
averse de ploaie. Vintul va In întîmpinarea Conferin se vor deplasa pentru a oferi
pentru
sufla slab piuă la potrivit mini ţei Naţionale a partidului, a asistenţă sanitară în puncte viitor, atît cit şi persoane
din
particulare,
pentru
Temperatura
nord-est.
va
cuprinsă
Intre
Cu plaiuri semestrial L A E . M . DEVA mă grade, fi iar cea maximă 9 In ţi celei de-a 25-a aniversări a îndepărtate şi izolate ale ju diferite întreprinderi şi in
12
proclamării
a
şi
Republicii
tre 22 ,i 25 grade. Congresului Societăţii de deţului. stituţii.
îndeplinit
Centrata Eforturi colective pentru onorarea
minereurilor Strîngerea la timp şi fără pierderi
neferoase Deva exemplară a angajamentelor suplimentate
a recoltei-obiectiv de maximă importanţă
Muncind cu dăruire şi
abnegaţie, colectivele de @ Producţia de minereu n-a suferii • Contribuţia lăcătuşilor la realiza
salariaţi ale Centralei mi @ „Policalificare înseamnă a şti să rea sarcinilor de plan
nereurilor neferoase Deva ie faci pe toate“ în campania agricolă de vară
şi-au îndeplinit în ziua de
1
19 iunie planul la produc Era ora 23. Echipa lui Aurel noi, a unor tehnologii moderne
—
cunoaşte,
ţia industrială pe primul Gros, de la atelierul mecanic al de lucru. cinstea Se Conferinţei desigur, că, în a
Naţionale
să
pregătea
Deva,
semestru al anului. La a- minei acasă. In se atelier a intrat, ple Să notăm alte cîteva elemente partidului şi a aniversării unui Lucrările agricole din a- rilor, în special a gindacului Pentru a nu rămîne peste Favorit vor trebui să înlocu
ca
ce
a
la
cest succes de prestig.u fulgerul, maistrul principal din cartea de vizită angajat acestui sfert de veac de ne-am proclamarea ceastă vară se desfăşoară în din Colorado, prin aplicarea noapte produse în cîmp, iască soiurile Ponca, Iiarrach
la
S-a
comunist.
vrednic
Republicii,
noi
realizat
şi-au adus contribuţia toa Gheorghe Petreanu. mina Deva în urmă cu 10 ani, peste 90 La sută din angajamen condiţii deosebite. Ajungerea tratamentelor recomandate. conducerile cooperativelor şi celelalte populaţii locale.
te unităţile aparţinătoare li — s-a E nevoie de voi, băieţi ! — cind exploatarea abia împlinise tul anual de producţie şi ne-am la maturitate a cerealelor Invazia masivă a acestui dă vor trebui să asigure mijloa De asemenea, este necesar să
răsuflarea
adresat
el
cu
lă
Venise
sar
centralei şi, în mod deose întretăiată. S-a rupt axul culbu- vârsta de trei ani. mina a ca crescut angajat de să plan extragem peste 25 I păioase de toamnă eu 7-10 unător pune în pericol pro cele de transport necesare, în se reducă suprafaţa cultiva
Dc
atunci,
cătuş.
cu
iniţiale
la
cinile
bit, întreprinderea minieră torului de minereu. Dacă nu de aproape 10 ori şi cam tot de sută mai mult minereu cupri zile mai devreme creează ducţia la cartofi şi la legu raport de capacitatea de re tă cu secară pentru boabe,
ei.
Barza şi Exploatarea mi remediem de grabnic de defecţiunea, atâtea ori şi este oamenii rabotor, Azi, fer — subliniază inginerul Teofil condiţii deosebit de bune mele din familia solanacee, coltare, care să permită la care producţiile realizate
700
minereu
cei
vagoneţi
şi
Gros
şi
Aurel
Cremenaşiu,
directorul
exploată
nieră Deva, care şi-au dc- pe care urmează sâ-i dea schim strungar, şi frezor şi, uneori, rii. Cele două mari evenimente pentru însămînţarea culturi fapt pentru care reţeaua de transportul producţiei Ia ba în ultimii ani sînt mici şi
producţia.
i păşit prevederile semestria bul III avea bloca suferit. Este Pla în chiar sudor. In toamna lui 1957 politice ale anului ne vor afla lor duble, dar, în acelaşi protecţie a plantelor şi ca zele de recepţionare sau la destul de plafonate.
vor
nul
de
va
ce
le cu 7,2 la sută, respectiv joc prestigiul minei, al nostru al a pă, fost promovat un ca an şef a de echi cu realizări de prestigiu zi, pe timp, duce la aglomerarea drele tehnice din unităţile magaziile unităţilor. întreprin Parte integrantă a campa
se
pri
fost
iar
peste
fiecare
înscriu
deja,
cu
cu 1,5 Ia sută. tuturor. Ce ziceţi ? mit în rîndul comuniştilor. As graficele întrecerii, pentru atin unui volum mare de lucrări de producţie vor trebui să derea de valorificare a cere niei agricole de vară, însă-
Realizarea cu 11 zile mai Cei şapte oameni s-au înţeles tăzi este şi secretarul organiza gerea obiectivului central al po agricole. acţioneze cu maximă operati alelor, împreună cu unităţi mînţările de culturi duble şi
şeful
din
cu
devreme a sarcinilor de ! pă priviri comunistul lor de echi ţiei de bază la atelierul 40 meca porului nostru : cincinalul îna In complexa activitate a vitate şi eficienţă în aplica le de producţie, va definiti executarea ogoarelor dc vară
—
Gros.
Aurel
peste
lucrează
unde
nic,
de
inte de termen.
plan pe prima jumătate a Şi-au reîmbrăoat în grabă salo membri de partid. Angajamente şi realizări sem actualei perioade, o primă rea tratamentelor. va în zilele următoare gra constituie acţiuni paralele cu
anului permite ca pină la petele, scurt şi-au timp, pregătit sculele şi, — Este un om harnic, clîrz — nate nu doar de oamenii din a- urgenţă reprezintă lucrările O organizare perfectă a ficele de afluire a fondului recoltările. Indicatorii de plan
culbutorului
in
axul
finele semestrului să se se afla în febra „tratamentului“. îl caracterizează tovarăşul Ioan bataje, ci de toţi salariaţii mi de întreţinere a culturilor muncii şi o participare bună de stat spre bazele de recep transmişi prevăd niveluri mi
comitetului
de
Rusii,
secretarul
i obţină un spor de produc- Toţi lucrau cu dirzenie, fără cu partid pe mină. Priceput, con nei, între care cei de la atelie prăşitoare. la muncă a cooperatorilor ţionare. nime de realizare în fiecare
j ţie industrială în valoare vinte. Fiecare ştia ce are de fă ştiincios şi modest, bun organi rul mecanic, au partea lor im Pină la începerea lucrări este impusă de recoltarea în cooperativă, suprafeţele ce se
cut. După 5 ore de muncă în Tot pentru a se grăbi rit
producţiei
şi
zator
I de 20 milioane lei, cu 2 cordată, culbutorul funcţiona din cii de al partid, împreună al cu mun portantă de contribuţie. Iar co lor de recoltare a orzului, în 3-4 zile a trifolienelor şi fî- mul de preluare şi depozi vor însămînţa cu porumb
în
i milioane lei mai mult dc- nou, la Întreaga capacitate. Pro tregul colectiv al atelierului me munistul Aurel Gros se situează toate cooperativele este ne neţclor dc şes. tare în bune condiţiuni a sau secară, orz şi grîu pentru
a
suferit.
| cit angajamentul asumat ducţia de din minereu nu comunistului canic, îşi aduce o substanţia in fruntea listei. cesar să se termine praşila Paralel cu aceste acţiuni recoltei sînt necesare măsuri masă verde fiind dictate de
echipa
Oamenii
în cinstea Conferinţei Na Aurel Gros îşi făcuseră pe de lă contribuţie la hunul mers al DUMITRU GHEONEA a doua mecanică şi manuală trebuie să se finalizeze ne care să permită funcţionarea efectivul de animale şi resur
activităţii minei.
ţionale a partidului. plin datoria. Pe feţele lor scăl la porumbul boabe şi praşila întârziat în toate unităţile a- sele furajere ce se pot asi
date de sudoare radia lumina continuă a instalaţiilor de gura. Deosebit de importantă
satisfacţiei. a treia la sfecla de zahăr, gricole lucrările pregătitoare condiţionare şi uscare.
întreprinderea sîndu-i Nu în puteam pleca pe tova sfecla furajeră şi cartofi. E- desfăşurării exemplare a re O grijă deosebită trebuie a- pentru reuşita acestor cul
—
lă-
acasă,
încurcătură
răşii noştri din abataje — măr xemplul cooperativelor din coltărilor dc vară. cordatâ acţiunilor de purifica turi este corelarea perfectă
de industrializare turiseşte Aurel Gros. Trebuia să Aurel Vlaicu, Bretea Mure- Recoltarea, ca parte inte re a Ioturilor semincere, cer a lucrărilor de recoltare, eli
intervenim urgent, să remediem şană, Turdaş, Haţeg, Boz grantă din tehnologia de cul tificării condiţionării şi de berat, pregătit teren şi se
Ne
defecţiunea.
asta
a laptelui glasul conştiinţei, îndemna la noas care au terminat praşila a tură a păioaselor. reclamă pozitării seminţelor pe soiuri mănat, care trebuie executa
mîndria
tră de oameni, de comunişti. Il-a mecanică şi manuală la maximă exigenţă din partea şi categorii biologice, pentru te în flux continuu şi într-o
Simersa Şi nu este singurul caz de a- porumb va trebui grabnic specialiştilor, pentru adopta perioadă cît mai scurtă. Cul
cest fel. întotdeauna atunci cind urmat şi de unităţile coope rea acelor metode care să a se evita orice amestecuri turile duble de porumb tre
a fost nevoie, oamenii mei au ratiste din Roşcaoi. Rîu Alb. mecanice şi deprecierea cali
La data de 20 iunie a.c., răspuns prezent, au lucrat cu Gînţaga, Orăştioara de Jos, permită strîngerea întregii tativă a materialului. buie realizate pină cel târ
bine.
Modernizarea
I colectivul întreprinderii de abnegaţie, presupune o mai bună care mai au suprafeţe de po producţii asigurate în lan şl Consiliile de conducere, ziu la 15 iulie a.c., iar cele
minei
în care s-au înmagazinat im
| industrializare a laptelui pregătire şi din partea noastră, rumb pe care nu s-a termi împreună cu specialiştii din de secară, orz şi grîu sau a-
j din Simcria raportează în- a meseriaşilor de la suprafaţă. nat prima praşila, iar a do portante cheltuieli materia producţie şi cercetare, pe ba mestec din acestea în mod
• depiinirea planului semes- Şi la noi, cuvîntul de ordine este ua este abia la început. Con le. Se impune. în acest scop, za rezultatelor în producţie, eşalonat în perioada 10 au
îl
care
pe
policalificarea,
cuvînt
! trial şi a angajamentelor traducem prin a face din fiecare ducerile acestor unităţi şi o supraveghere atentă a sta a a bazei materiale ce se poa gust — 10 septembrie. Atît
diului
pentru
coacere
de
i luate în cinstea Conferin- meseriaş de la înaltă întreţinere un secţiilor de mecanizare vor nu scăpa momentul optim de te crea, vor trebui să stabi porumbul cît şi celelalte cul
cu
muncitor
competenţă
j ţei Naţionale a partidului. j profesională, capabil să rezolve trebui să intervină cu astfel recoltare şi a evita orice lească în zilele următoare turi ce se vor însămînţa du-
i Fină la slîrşitul lunii în i cât mai bine sarcinile. de măsuri care să le asigure pierdere. Suprafeţele destina proporţia soiurilor de grîu Ing. MIRCEA SILVESTRU
j curs, întreprinderea va j — Intr- adevăr, aşa-i. Tinerii recuperarea rămînerilor în te livrărilor la fondul de pentru însămînţările de toam director general adjunct
realiza o producţie globală i din echipa lui Aurel Gros şi-au
luat ca model de urmat tocmai urmă. stat se vor recolta atunci nă. In condiţiile anului a- al Direcţiei generale
• suplimentară în valoare de pe şeful lor — spune inginerul Comunistul Ioan David, mecanic la una din maşinile dc ex Alături de executarea aces cind orzul sau griul a ajuns gricol 1972—1973, în judeţul pentru agricultură, industria
hărnicie
ale
şi
I 2 590 000 Iei şi o producţie şef al minei Deva, Enyedi Bela. tracţie pentru I.M. Barza, este model de locuitorii comunei conştiinciozi tor lucrări hotărâtoare pen la 17 la sută umiditate, iar nostru soiul de bază va ră alimentară şi ape
săi,
ortacii
tate
Crişeior,
toţi
pentru
| marfă peste prevederi în Împreună reuşesc lucruri deose care l-au ales deputat in circumscripţia lor comunală. Iată-1, in
bit de frumoase privind repara tru soarta recoltei, în zilele loturile semincere numai la mîne Bezostaia, care va tre a judeţului Hunedoara
! valoare de 2 600 000 lei. ţiile maşinilor şi utilajelor, asi timpul lucrului la maşina de extracţie. următoare va trebui continu
Foto: GH. IMPARAT umiditatea de înmagazinare bui să deţină 65-70 la sută.
milarea unor piese de »oblmb ată lupta împotriva dăunăto de 14-15 la sută. Soiurile Dacia, Turda 194 şi
(Continuare In pag; a 3-a)