Page 71 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 71
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 427 © MIERCURI 21 IUNIE 1972
zaamtsasam Z¡3XmSE¡SES5L
STRHBGEREA Lâ
CARTEÀ m SCENA a DISCUL a ECRANUL
TIMP S! Calorii le hranei spirituale
PIERDERI t Editoriale
(Urmare din pag. 1) oaspeţii veniţi anume pen LUCIAN BRATU :
tru
Angela
—
festival
â RECOLTEI Chiuaru, Nicolae Crevedia, C ă l in D im i t r i u
Plină de semnificaţii a Barbu Alexandru, Al. Flo
(Urmare din pag. 1) fost ţi masa rotundă, de re seu, Teodor Maricaru şi Je aceste meleaguri mi leap
ieri după-amiază de la Dumitru Mazilu, membri ai prin europa
pi orz sau grîu, vor fl am Petroşani, pe tema „Oa cenaclului „George Călines- 44 (Geografie
11
plasate în primul rlnd în meni şi pasiuni . Organi « du" din Bucureşti, şi de primeie peregrinări ca regizor
perimetrele irigate sau pe zată iniţial pentru filate- un colectiv al Teatrului de distractivă)
terenuri bine aprovizionate lişti, ieri sfera ei s-a lăr estradă din Deva, care in Avem deosebita plăcere să In ce măsură documentul is „Bălcescu“, în partea a 2-a
cu apă. git, participanţii — mineri, „Glasul roţilor de tren" purtăm o discuţie cu regi toric, deci faptul cert înre ar înfăţişa locurile şi oa O cart© pentru cel mici
Preocupările pentru strîn- lăcătuşi, tehnicieni, ingineri au dat multă frumuseţe o- zorul Lucian Bratu, autor al gistrat, are pondere într-un menii acestei „ţări“. şi cei mari în aceeaşi mă
gerea recoltei anului acesta de la S.C.S.M., V.U.M.P. şi Orc pline de frumuse relor serii. unuia dintre cele mai popu film artistic ? Vorbesc de — Ce proiecte aveţi dv.? sură. întrebări şl răspun
se îmbină strîns cu cele Centrala cărbunelui Petro ţe au trăit, ieri seara, spec Cu fiecare manifestare a lare filme româneşti, „Tu- spre scrupulozitatea şi fan suri mai mult sau mai pu
pentru asigurarea producţiei şani. tatorii prezenţi în sala Clu festivalului „Sarmis" se dor“. Regizorul participă, tezia artistului. — Mă interesează în urma ţin obişnuite, despre locuri
anului viitor. Şi întrecerea „Flori ale bului C.F.R. din Simeria. adaugă noi calorii hranei prezentînd filmul în faţa pu — Am încercat să mă im unei ultime experienţe con pe unde am trecut, pe care
Fertilizarea — conform pla se de pe Jiu", la care şi-au Le-au fost oferite de către noastre spirituale. blicului Devei, la prestigiosul pregnez de seva acestui pă- cretizate In filmul abia ter le-am văzut şl alo căror
nurilor stabilite — şi executa dovedit măiestria artistică j------------------------------------------------------ festival „Sarmis '72". mînt, de oamenii lui, de gra minat, „Drum în penumbră", „mici" taine le-am ignorat
rea arăturilor de vară — pa mesageri ai folclorului din Cunoscînd preocupările sa iul lor, dar nu cu scopul continuarea preocupării de a întotdeauna. R
ralel cu recoltarea, constituie judeţele Hunedoara, Dolj le mai vechi şi mai noi, de a de-a inventaria demografic înfăţişa oamenii şi faptele
elementele de bază ale pro şi Mehedinţi a oferit, celor Programul zilei de azi sintetiza şi transpune pe pe aceste elemente ci de a per lor din timpul pe care-1 V a l e n t i n S il v e s t r u
cesului tehnologic. In scopul ce ştiu să-şi împodobească liculă momente esenţiale din mite mai fireasca lor înţe trăim. In acest sens am fost
distrugerii buruienilor, care prin cînt şi joc orele libere, istoria poporului român, a- legere de către oamenii de atras de textul unui exce SPECTACOLE
liceului
se
9
„Decebal"
des
s-au înmulţit masiv în ulti multe bucurii. In competi făşura, Deva. In sala la festivă a 10,00 dimineaţa, sesiunea va ştiin bordăm tematica generoasă astăzi. lent roman, „Zilele“, scris de
de
Sncepind
ora
mii ani, este necesar să relu ţia „florilor de pe Jiu", ţifică anuală a muzeelor din judeţ. a semnificaţiei filmului isto — Pentru dv., creatorul u- prozatorul Radu Ciobanu, din ÎN CERNEALĂ
ăm în practica noastră exe Hunedoara a mai urcat o Da orele 18,30, sala „Patria" va găzdui medalionul ci ric românesc. mii film care se dovedeşte Deva. In eventualitatea unei
cutarea lucrării de dcşmiriş- treaptă : cinci locuri intii! nematografic „Mihai Iacob". Va fi proiectat filmul româ — Vă rugăm, tovarăşe Lu atît de viabil, pe ce plan finalizări fericite a tentati Rezultatul unul exerciţiu
tit, arăturile de vară efec- Le-au ciştigat orchestra de nesc „Pentru că se Iubesc". Participă regizorul Mihai Ia cian Bratu, să vă confesaţi se situează caracterul educa vei de a face film după a- critic practicat în principa
cob şi alţi creatori.
tuîndu-le după încolţirea şi muzică populară a muni In sala „Arta", la orele 20,00, Teatrul de stat »Valea pentru cititorii ziarului „Dru ţional, patriotic, mesajul ce cest text, ar însemna ducerea lele reviste de cultură, în
răsărirea majorităţii seminţe cipiului Petroşani (dirijor Jiului" prezintă spectacolul „Vlalcu Vodă". mul socialismului". Cînd şi lei de-a 7-a arte ? mai departe a actualelor rubricile teatrale ale coti
lor de buruieni. Gh. Popa), echipa de dan o Lupenl. „Pagini din literatura vieţii noi", aşa este în ce condiţii ideea filmului — Filmul, de altminteri ca mele preocupări. dienelor centrale şl în men
Diversitatea lucrărilor a- suri a Clubului „Siderur- Intitulată şezătoarea literară la care participă un grup de „Tudor“ aţi iniţiat-o dum şi alte genuri de artă, devi In sfera filmului istoric,
meleagurile
lor
sau
gricole de vară şi operativi gistul" din Hunedoara (in scriitori, legaţi prin şl viaţa membri creaţia cenaclului de literar din neavoastră şi scriitorul Mih- ne educaţional în măsura în după o documentare de un sualul de specialitate, între
al
precum
hunedorene,
tatea executării lor impun o structor Valeriu Erzian), localitate. nea Gheorghiu in film ? care actul esenţializat, reflec an şi jumătate şi o călăto anii 1968—1971. O simplă
coordonare perfectă a tutu dubaşii din Almaş-Sălişte, o Orâştie. Premiera de gală a filmului românesc „Pen — In 1961. Directorul stu tat din viaţă, poate determi rie la Palermo unde s-a mărturie de cronicar asu
ror activităţilor. De aceea, grupul vocal din Clmpu lui tru că se Iubesc". Participă creatori ai filmului. dioului cinematografic „Bucu na formarea şi schimbarea sfîrşit acest om mare al ţă pra unei clip© din istoria
Înflorirea
In
•
în cadrul fiecărei unităţi es Neag şi rapsodul popular României Cristur, Batiz: e „înfrăţiţi întîlnirilor muncă pentru avea loc reşti“, Paul Cornea, este cel conştiinţei omeneşti. Depin rii, care a fost Bălcescu, du artei teatrale româneşti.
titlul
socialiste“
ce
vor
te necesar să se constituie biviu Oros. cu personalităţi ale vieţii politice şi cultural-artlstlce de care a facilitat osmoza din de numai ca reflectarea să pă scrierea mai multor va
colective de coordonare, cu In Apuseni, la Brad, a naţionalitate maghiară şi germană. IntilnirUe vor fl ur tre scriitorul Mihnea nu se facă prin oglinzi strîm- riante de scenarii, împreună _________ #
sarcini concrete pe fiecare avut loc masa rotundă cu mate de spectacole folclorice. Gheorghiu şi mine. Dacă be, pentru că niciodată ade cu scriitorul Aleea Ivan Ghi-
membru al colectivului. In tema: „Mutaţii calitative vărul viciat de asemenea o- lia, ar fi bine dacă producă
fiecare seară, operativ, să se fundamentale in viaţa o- pentru scriitor această temă glinzi nu poate determina torul nostru s-ar gîndi mai Teafry
era o continuare a unor pre
analizeze rezultatele zilei în raşului nostru, cu partici ocupări materializate într-o convingerea unei conştiinţe. temeinic la reactualizarea a-
cheiate şi să se stabilească parea tovarăşilor Voicu piesă de teatru, pentru mine cestui proiect care ar con In sala „Arta" din Deva
măsuri pentru ziua următoa Stan, vicepreşedinte al — Ce sentimente vă ani stitui pentru mine greaua a avut loc, ieri, spectaco
re. Comitetului executiv al Con tema a presupus în prealabil mă, aflat aici, pe meleaguri misiune a îndeplinirii unui lul ou piesa „Ştafeta nevă
îndelungată
perioadă
de
o
Sarcini de mare răspun siliului popular orăşenesc, documentare şi elaborare. Am hunedorene ? important act de cultură,
dere revin trustului judeţean şi a ing. Ştefan Năstăsoiu, făcut, bunăoară, opt prospec- — De aceste meleaguri — plin de răspundere. zută" de Paul Everac, pre
şi staţiunilor de mecanizarea de la I.M. Barza. 1 ţii a cîte două-trei mii de după cum ai fost martor că zentat de Teatrul de stat
agriculturii, care vor trebui O emoţionantă intîlnire km, de-a lungul şi de-a latul am declarat şi în faţa spec ION PALL „Valea Jiului".
să asigure buna funcţionare au avut-o membrii ce Olteniei. De-abia după 11 luni tatorilor, cu prilejul prezen
a întregului parc de maşini naclului „Flacăra" din de lucru la scenariul regizo tării filmului — mă leagă
şi realizarea vitezelor zilnic© Hunedoara cu prozatorul ral s-a conturat proiectul primele peregrinări în mun Perafry melomani
de lucru. Iosif bupulescu şi poetul viitorului film despre eroul ca de documentarist cu pri
loan Meiţoiu. lejul filmului meu de debut,
In campania de vară, etapă din Vladimiri. La film am „Secretul cifrului". Reveni Simfonia a IX-a, interpretată de Orchestra simfonică
în care se definitivează un ,fZiua cititorilor pasio lucrat 3 ani împliniţi. rea mea la festivalul cultu j a Radioteleviziunii, dirijor Iosif Conta.
1
prim bilanţ al activităţii a- naţi' — a fost o altă ma — Filmul realizat de dum ral „Sarmis“ nu face decît Pentru cei care o cunosc este o desfăşurare a capo-
gricole, datoria fiecărui spe nifestare ce a prilejuit ieri neavoastră a fost primul din să-mi mărească regretul ne- i doperet Iul Beethoven în toa tă splendoarea ei.
noi satisfacţii cititorilor ' bi
cialist, a fiecărui lucrător de seria filmelor istorice care a izbutinţei, pînă acum, de a Dirijorul relevă o vitalitate şi o energie cuceritoare,
bliotecii din Orăştie, Brad,
acompaniat
pe ogoare este de a se afla Luncoiu de Jos, Unirea, catelor Ionel din Pop, Petroşani, sub de ba taraful Casei de cultură a sindi urmat momentului 1963 : realiza un film despre oame j legate de o precizie ritmică rar întîinită. Do relevat so-
profesorului
Po
gheta
Gheorgho
permanent în acţiune, de a pa, a purtat spectatorii, în cadrul festivalului „Sarmis“, In Neamul Şoimăreştilor, Dacii, nii acestor locuri. Dacă s-ar j noritatea omogenă, clară, a corului Radioteleviziunii, di-
depune toate eforturile pen Sintămăria-Orlea, Pui, Bur- universul melosului popular local. i rljat de Aurel Grigoraş.
tru a-şi îndeplini cu prompti juc etc. Foto: V. ONOIU Columna şi Mihai Viteazul. realiza proiectul filmului j
tudine şl în mod exemplar
toate sarcinile, dedicînd re
zultatele muncii lor Confe
rinţei Naţionale a P.C.R. şi
celei de a XXV-a aniversări aicea nu umblă boli ca:
a Republicii, evenimente de ladea Ion NOTE mNOTE diabetul, hepatita, cirozele,
o/ deosebită însemnătate în tuşea măgărească ? Mă rog,
viaţa politică şi socială a tuşea măgărească nu cere
ţării. Badea Ion e badea ion Da’ nici săracul locuitor al public, în care să aprovi regim, dar celelalte ?... A-
scris cu literă mică fiindcă Petroşaniului nu-i obligat zioneze magazinele din cen tunci de ce n-avem măcar
este badea ion cel de toate să suporte măgari care-şi tru ?... Şi serialul ăsta cu o unitate profilată pe re
zilele, adică el nici c-ar e- caută stăpinii! Aşa că, ba invadatorii motorizaţi du gim dietetic ? N-avem unde
xista, ci mai mult ar înglo de Ioane, cînd mai vii in rează nu de azi de ieri. Divizia naţionala A 1 RUGBI
—
Ghişeu poştal ba în el o samă de alţi... tîrg, ai grijă şi de măgari, Ţi-e şi frică să mai circuli s-o amplasăm n-aveţi răspund
unde,
Cum
edilii.
în cartierul Dacia ioni, pătri şi ilii care um nu numai măgarii de ma pe principala arteră a ora cînd pe o rază de numai Şfiinfa
blă călare pe măgari ori pe tale ! şului de teamă să nu te 200 de metri din Petroşani
cai — pînă dau de o cir trezeşti cu o roată în spa
DEVA. — Incepînd cu 15 te, sau cu un far in cap f sint nouă-zece cîrciumi ca Petroşani —
a
iunie a.c., funcţionează în ciumă — şi după aia um Invadatorii re se aseamănă perfect prin ñzi, penultima daps
localul agenţiei C.E.C. din blă călare pe-o votcă sau Nu ştim cine „regizează" felul de servire ? Noroc că
cartierul Dacia al Devei pe un rachiu alb, pînă în acest serial, dar nu îl feli una se numeşte Jiul şi alta i „vfcecampioană
un ghişeu poştal. El va o- cepe seara. Şi dacă înse Aprovizionarea e foarte cităm deloc pentru ideile Carpaţi ori Minerul! Alt
feri populaţiei următoarele rează, măgarii umblă după binevenită, mai ales atunci sale gospodăreşti. In orice fel, oriunde ai intra ţi Agenda activităţii sporti ploieştenii au o zestre foar ; După eşecul suferit du-
servicii : vînzări de tim stăpîni. Au stat ei toată cind ai cu ce să aprovizio caz, regizorul trebuie să fie se serveşte aceeaşi mîncare. ve a săptămînii aduce din te săracă — doar 23 de i minioa trecută la Timlşoa-
bre şi efecte poştale, pri ziua legaţi de gardurile di nezi ! Şi, in municipiul pe undeva printre conducă Deci, n-ar fi normal ca nou în prim plan azi fot puncte — şi că, in ultima ! ra, ui faţa Universităţii,
mirea de scrisori simple, feritelor instituţii, pe zone Petroşani, mărfuri se gă torii comerţului local, fiind măcar una din aceste uni balul ; fotbalul autohton de etapă, ei se deplasează la j rugbiştil do la Ştiinţa Pe-
au
troşanl
cărţi poştale ilustrate şi j verzi, ori lingă blocuri (in sesc, cumpărători aşişderea. că prea cunoaşte orele cind tăţi să fie profilată pe regim divizia A, din care se con Jiul. Jiul, cu cotele in | | mele, tn nu tentativa depus ar-
lor
de
recomandate interne şi ex Petroşani, precizăm), dar Există insă şi un mod de strada principală e plină de dietetic ? Vrei să măninci sumă penultima etapă. Pe continuă descreştere — doar ; cucerire a tiUulul do cam-
terne, primirea de man tot li s-a urit! Stăpinii lor, fectuos de aprovizionare. „figuranţi" (adică de lume). o mămăligă cu brînză de 8 stadioane din ţară se două puncte in cinci par i pioană. Ei au Învins şi in
de
dis-
date poştale şi telegrafice, momîrlanii, ii lasă uitaţi, Adică, in fiecare diminea Locuitorii Petroşaniului vaci ? Ce să faci, dai fuga desfăşoară tot atitea intîl- tide — are meci greu în : ; meciul acasă, duminică, Grlviţa
putat
pe
primirea de telegrame in legaţi, de gard, de parcă ar ţă, strada principală a Pe s-au cam plictisit de acest in Munţii Parîngului şi ba niri, mai calme sau mai Cetatea Băniei, unde Oble- j Roşie Bucureşti, dar au
terne şi externe, desface fi Ford-Taunus nu măgari. troşaniului este invadată de serial. Pe cind finalul ? ciul Pătru, ori Ion îţi face fierbinţi. Acestea sint: S.C. menco doreşte să se încu j rămas pe locul doi în cla-
samentul
general,
rea presei cotidiene cen Că maşini găseşti cite vrei, camioane, camionete, mo ce doreşti. Bacău — A.S.A. Tg. Mureş; nuneze din nou golgeter i ; ce timişorenii au deoare-
ciştigat
trale şi locale, vînzarea de dar măgari de unde iei ?! torete, motociclete, autodu Ei, dacă unul din şefii Steaua — „U" Cluj; „U" al campionatului. Dar Jiul i şi cl partida susţinută Ia
loz în plic, primirea de a- Astfel stind treaba, îl în be care aduc mărfurile cău Slut bolnav T.A.P.L.-ului s-ar îmbolnăvi Craiova — Jiul; Petrolul — a mai ciştigat în „fieful" j Iîlrlad, devenind virtuali
bonamente la presa in demnăm pe badea Ion cel tate de cumpărători tocmai de hepatită epidemică şi Dinamo; Politehnica — oltenilor şi poate colegii | campioni ai ţării.
ternă, cu deservirea la do ce-şi uită măgarul ori calul in perioada de „vîrf" a zi i-ar prescrie doctorul să U.T.A.; C.F.R. Cluj — Fa lui Mulţescu îl vor ajuta | • In prima repriză, stu- evoluat la
nu
denţli
au
miciliu. legat de stîlpul cutare sau lei, cind magazinele ar tre Vreau regim mănince orez cu... lapte de- rul ; F.C. Argeş — Crişul; pe acest tînăr talentat să | adevărata lor valoare, fiind
cutare să-şi mai caute şi el
I^a începutul lunii au bui să-şi tragă clienţii de gresat, atunci, precis, lu Rapid — Steagul roşu. urce de pe lista ■selecţio i conduşi cu scorul do 10—4.
gust a.c., în cartierul Goj- măgarul, nu numai măga minecă, să vină să cumpe ...Şi ce dacă, îmi răspund crurile s-ar schimba! Noi Cel mai mare interes il naţilor lui Angelo Nicules- j După pauză Insă, el şi-au
du va lua fiinţă un oficiu rul pe el! Că nici măga re. Adică n-ar putea „in cei din Petroşani, din Pe- nu-i dorim hepatită epide stirneşte partida din Dea cu pe dreptunghiul de ga • impus jocul, au atacat tot
poştal, care va oferi popu rul n-o fi maşină electro vadatorii" aceştia motori trila, Lonea ori Lupeni! mică şi nici altă boală. Do lul Copoului, care va ho zon, alături de sextetul ] mal mult buturile adver-
laţiei din acest cartier toa- tărî dacă U.T.A. mai poa „D", care include pe Do j se şi au reuşit să înclin o
nică să ghicească la care zaţi să aibă o anumită oră Noi n-avem aşa ceva. Şi rim doar un bufet (cit de
| tă gama de servicii de „bombă" bea stăpinu-său. mai puţin „invadată" de intr-adevăr n-au. Adică pe mic) dietetic. Se poate ? te aspira la titlul de cam brin, Dinu, Deleanu, Dumi i balanţa victoriei do par-
poştă şi telecomunicaţii. pioană, urmînd astfel ca tru, Domide, Dembrovschi. j tea lor, cu 19—10, prin
Politehnica s-o însoţească ; punctele realizate de Bu-
Şi poate nu trebuie uitat ; cos (două lovituri de pe-
pe Crişul în divizia B, sau
Dumitrache. In rest, jocuri ; dcapsă şi două transfor-
îi va asigura iremediabil i mări), Roşea (încercare),
r* ommmşi’ii — foiţă puternică cununa de lauri formaţiei doar confruntarea de pe li i | tru oaspeţi, (încercare). punc-
exceptînd
á
relanti,
la
Pen-
Constantin
cele
10
lui
lăsind
Dobrin,
su
studenţilor ieşeni de speranţe toral, tinde glasul roţilor de ! te au fost realizate do
(încercare),
Pavlo-
Sloica
tren de la Cluj fredonează i i viei (Încercare), Comănicl
pravieţuire
divizie
prima
in
de mobilizare şi influenţare a masei&r de fotbal a ţării. pentru „remiză", uşor de i (transformare).
realizat şi avantajoasă pen
i
A arbitrat bine Petre
Semne
ridi
întrebare
de
tru ambele combatante. ; Nlculcscu din Bucureşti.
că şi meciul Petrolul —
C. MATEESCU
Cooperativa agricolă de tăm cu bucurie şi satisfacţie cu 962 kg, de cartofi cu 4 000 cit mai mari de teren cu în siloz după recoltarea cereale Dinamo, gindindu-ne că DUMITRU GHEONEA
xluicţie din satul Bretea că, trecînd peste multe greu kg şi legume cu 4 700 kg. F,- grăşăminte chimice şi orga lor, stabilirea şl înfiinţarea I ....
ireşană a luat fiinţă a- tăţi şi lipsuri, datorită ajuto fectivele de animale au cres nice, executarea lucrărilor de unui număr corespunzător de
•n 22 de ani. Drumul par rului şi sprijinului acordat cut cu 127 capete şi la matcă pregătire a patului germina sectoare anexe şi altele.
is de la data semnării ac- de partid şi de stat, am reu cu 41 .capete, livrîndu-se cu tiv şi însămînţarea culturilor In această adunare s-a a-
ui de constituire şi pînă şit să dezvoltăm cooperativas peste 30 000 litri mai mult în epoca optimă, respectîn- firmat puternic hotărîrea Uo meci Victorie clară a echipei locals
ăzi — aşa cum s-a subli- să sporim rodnicia pămîntu- lapte ca în 1967. In aceeaşi du-se cu stricteţe tehnologii comuniştilor şl a ţăranilor
it în adunarea generală a lui, să ne facem munca şi perioadă, producţia globală le de lucru stabilite pentru cooperatori pentru a întîmpi-
janizaţiei de partid, întru- viaţa mai frumoase şi mai a crescut de la 1 105 000 lei fiecare cultură, introducerea na Conferinţa Naţională a In ultimul meci din acest tat, domină piuă în finalul par
;â pentru a dezbate modul prospere. Drumul nu ne-a la peste 2 milioane, iar ave în producţie a noi soiuri de partidului şi aniversarea îm campionat, Minorul Ghclar şi-a tidei, dar nu reuşesc să mai
satisfăcut
spectatorii,
practicînd
care comuniştii, întreaga fost presărat cu flori. Dar rea obştească s-a mărit cu plante mai productive şi re plinirii a 25 de ani de la un fotbal curat, cu acţiuni ra înscrie, pentru că Dosan, In
min. 50 şl 55, se joacă cu oca
înaintea
Unirii
isă de ţărani cooperatori comuniştii noştri — inima şi 1 383 100 iei. Toate acestea zistente la boli, aplicarea la proclamarea Republicii cu dintre Aurul începerii înf Gloria pide şi cu multe ooazii de goi, ziile de gol, iar Popa, in mi
Brad
şi
iu mobilizat şi au acţionat vreme a lucrărilor de între realizări cit mai bune, an- Arad, spectatorii au trăit un din primul şi pînă In ultimul nutele 80 şi 86, ratează din ca
minut de joc. In min. 3 al par
afla
metri,
deşi
ntru traducerea în viaţă ţinere, combaterea bolilor şi gajîndu-se să depăşească pro moment emoţionant. Antreno tidei, Popa Înscrie pe lingă reul de 16 poarta goală in se faţă.
cu
doar
brâdean,
Alinvan,
sarcinilor stabilite de Con- Adunări generale dăunătorilor, strîngerea la ducţiile planificate pe hectar rul jucător al Ion prestigioasei fos portarul advers, care îi ieşise Astfel, partida se Încheie cu
for
tul
-inţa Naţională a partldu- iulie 1972 timp şi fără pierderi a re cu 300 kg grîu, 100 kg po maţii Gloria Arad, din anii în Intimpinare : dă 1—0 pentru lo scorul de 2—0, deşi acest rezul
gazdelor,
calnici.
Golul
aripi
din 1967 şl Congresul al ale comuniştilor coltei, selecţia şi îmbunătă rumb, 600 kg cartofi, 500 kg 1985—1933, le-a oferit jucători dar Dosan ratează ocazii deo tat nu reflectă dominarea con
sistentă a formaţiei locale.
buchet
lea în domeniul producţiei CONFERINŢĂ ţirea raselor de animale, in legume şi, ca urmare • a de lor echipei iar arădene un Glţpor- sebit de favorabile în min. 15 Minerul Gltelar a jucat in ur
flori,
ele
tovarăşul
ricole — a demonstrat în şl ale activelor troducerea şi aplicarea orga păşirii planului, să livreze ghe Bozgan, oare conduce de şi 25, cind, aflat singur cu por mătoarea alcătuire : Selegea 8
tarul
faţă,
driblează
îl
şi
pe
în
Pirvu
pt că singura cale de e- NAŢIONALA nizării şi retribuirii muncii suplimentar la fondul central peste 50 de ani activitatea fot acesta, insă şutează pe lingă — Chclcmberg 7. 7, Petreanu 8, 6, Fur-
dui
8,
Foca
Iio-
lc-a
incipare a ţărănimii şi sa în acord global, iată cîteva de stat 45 tone grîu, 15 tone balistică din Brad, eşantion şi inmi- poarta goală. In min. 38, el îşi tăraşu 7 — Dosan 8. Timpea-
splendid
un
nat
o
lul românesc este calea a- A P.C.R. de partid căi şi mijloace care au porumb, 25 tone cartofi şi 10 lampă de miner de dimensiuni răscumpără greşeala, reluînd nu 8, Popa 9, Tomuţă 5.
fulgerător de la 12 melri şi în
iculturii socialiste, indicată constituit şi constituie obi tone legume, iar pînă la sfîr reduse. scriind al doilea gol pentru 10. Arbitrul Aurel Crişan (Arad)
Partida
partidul nostru, bazată pe ective ale activităţii organi şitul anului — 6 000 litri de deplină notă s-a de desfăşurat intr-o formaţia sa.
şi
sportivitate
„Trofeul
icanizare şi chimizare, pc conştiinţa satului — au gă sint dovada cea mai grăi zaţiei de partid, a tuturor lapte. In vederea bunei des s-a încheiat cu victoria de 2—0 In repriza secundă, ghelăre- blic) 8. Crisnic“ (pentru pu
liniei şi tehnologii moder- sit întotdeauna puterea şi toare a hărniciei ţăranilor ţăranilor cooperatori. făşurări a recoltării cereale a echipei locale, formaţia an nii nu par mulţumiţi de rezul FLORIAN OPRITA
termi-
: in lucrarea şi exploatarea forţa necesară să determine cooperatori din Bretea Mure- Culturile au fost prăşite şi lor păioase să asigure cură trenorului astfel Vasile Văcarii diviziei
nind
campionatul
mîntului. îndreptarea lipsurilor şi nea şană, a grijii şi preocupări se dezvoltă bine. La produc ţirea şi dezinfectarea spaţii C neînvinsă pe teren propriu.
Comunişti! din C.A.P. „11 junsurilor, să găsească căile lor organizaţiei de partid ţia de lapte s-a rămas cu lor de depozitare, buna func In prima repriză, deşi au ata
nie“, angajaţi plenar în şi mijloacele pentru a asigu pentru progresul continuu a.l 1 800 litri sub planul aferent ţionare a mijloacelor de cat mai mult, gazdele nu au Joc frumos, rezultat scontat
reuşit să înscrie.
unea pentru continua dez- ra mersul înainte al coope producţiei, al avuţiei obşteşti primelor cinci luni. Dar, în transport, cîte 150 saci pen In repriza secundă, brădenii
Ultima
partidă
ltare şi înflorire a coope rativei, să mobilizeze forţele şi al veniturilor personale urma măsurilor luate pentru tru fiecare combină, iar au evoluat mal bine şi au mar teren propriu de disputată Victo pe pentru Victoria, rezultat cu ca
către
rativei, pentru gospodărirea şi energiile creatoare ale ma ale cooperatorilor. îmbunătăţirea furajării, vaci munca să fie astfel organiza cat două goluri în decurs de ria Călan a coincis cu o fru re se încheie prima parte a jo
cului.
numai 6 minute.
înfrumuseţarea satului lor, selor la munca pentru dez Militând în permanenţă lor, pînă la sfîrşitul acestei tă incit recoltarea orzului să In min. 52, Golcea a deschis moasă victorie în faţa Con După pauză, tot gazdele in
Hunedoara.
desfăşurat şl desfăşoară voltarea şi propăşirea coope pentru a asigura bunul mers luni minusul va fi recuperat. se încheie în cel mult 5 zi scorul cu un şut plasat de la structorului 90 de minute De-a sistă mai mult, au ocazii de a
de
celor
lungul
Una
scorul.
Mi-
peste
activitate mereu mai boga rativei. al tuturor sectoarelor de In cadrul adunării s-au făcut le, a griului în 12 zile, iar 16 m, l-a iar majorat 6 minute, scor joc, s-a acţionat în viteză, s-au majora este fructificată dintre mi a-
în
cestea
culaş
2—0.
la
ţi mai rodnică de educare Agricultura socialistă din producţie din cooperativă, a- observaţii şi propuneri, cri- treierişul în 10 zile. cu care s-a încheiat Intîlnirea. creat multe faze frumoase, bi nutul 80, dc către Bambuleac,
şi
mobilizare a masei de co- ţara noastră a înregistrat an nalizînd împreună cu consi ticîndu-se lipsurile manifes Tot ce s-a făcut pînă acum Brădenii au mai avut ooazii de ne gîndite dar In s-a ansamblu, ratat a care stabileşte astfel scorul fi
mult.
foarte
leratori la îndeplinirea e- de an producţii tot mai mari liul de conducere, specialiş tate, pentru asigurarea unei şi se va face şi în viitor pen a înscrie, dar Golcea, Breda, fost o întîlnire plăcută, la care nal al partidei la 2—0 pentru
Victoria Călan.
•mplară a prevederilor pla- atît în sectorul vegetal, cit tii şi consultând pe cei mai baze furajere corespunzătoa tru dezvoltarea cooperativei, Gabor, Toth, Circo II nu au şi-au adus contribuţia deopo Iată şi formaţia utilizată de
putut fructifica.
ilui de producţie şi angaja- şi în cel al creşterii animale harnici şi pricepuţi ţărani re, realizarea efectivelor la a satului în general, are Brădenii au evoluat in urmă trivă ambele formaţii. Victoria: Hlopeţchi 9 — Bujor
continuă
creşterea
scop
drept
prima
entelor asumate în între- lor şi producţiilor animalie cooperatori, comuniştii de vaci şi juninci, executarea în toarea formaţie: Slave 7 — Mi- din In Călan au repriză, fotbaliştii 8, Bîzoi 10, Potrivitu 9, Kiss 7
dominat
copios,
■roa socialistă. Aruncând o re. Asemenea rezultate bune aici au putut să stabilească continuare a unui volum şi a nivelului de viaţă al mem cttlaş 8, Kencsz 8. Guran 8, în timp ce oaspeţii nu au reu — Ionele 8, Mavruşca 8 — Ri-
iar
zescu 8 (Barbara 8), Gheorghiu
comu
cooperatori,
brilor
Circo I 8 — Toth 8. Circo II 8
•ivire retrospectivă asupra are şi cooperativa noastră — sarcini şi măsuri care să a- mai sporit de lucrări de îm — Gabor 8, Golda 8, Szilagy 6 şit nici o acţiune dincolo do 9, Bambuleac 9, Popcscu 8
niştii vor fi mereu în frun
linia
terenului.
•umului străbătut de la da subliniau tovarăşii Iustina sigure înfăptuirea obiective bunătăţiri funciare, amena tea acţiunilor şi prin forţa (Golcea 8), Breda 8. Primul de gol centru fost a înscris în (Constantin 8).
a
A
de 11 iunie 1950, cînd Andronache şi Petru Puia. lor stabilite în planurile de jarea a 6 ha pentru irigaţii lor politică şi organizatorică şoara) 10. arbitrat Iosif Ritcr (Timi min. 38. Fundaşul central Bi- A arbitrat timişoreanul Iuliu
3-a.m unit. la îndemnul par- Comparativ cu 1967 produc producţie. Amplasarea cit după eliberarea terenului de vor mobiliza masele la tra zoi a trimis o pasă în adinei- Boroş 10.
..Trofeul
„Trofeul
dului, forţele şi mijloacele ţia de grîu la hectar a cres mai judicioasă a culturilor, culturi. însamînfarea unor ducerea in viaţă a politicii blic) 10. Crîsnic“ (pentru pu mc, Ia Gheorghiu, care a în blic) 9. Crisnic“ (pentru pu
» muncă în această coope- cut în 1971, primul an al no rotaţia ştiinţifică a acestora, suprafeţe mai mari decît s-a AL. JURCA scris printr-un şut scc: 1—0 AJ GUNTHER
itivă — spunea tovarăşul ului cincinal, cu 784 kg, de partidului.
oman Munteanu, — eonsta- orz cu 1900 kg, de porumb fertilizarea unor suprafeţe prevăzut în plan cu porumb N. BAD1U SRonv.i»- ~iingwny