Page 73 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 73
/
Proletari din toate tarile, jnif'-văl
In pagina a //-a
ÎN CINSTEA
CONFERINŢEI
NAŢIONALE A P.C.R.
SÎ A CELEI DE A
XXV-A ANIVERSĂRI
A REPUBLICII
Iute colectivele hwiedorene-
JOI 22 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI o sinpră voinţă
ANUL XXIV Nr. 5 428
Vizita în ţara noastră a şefului C I N C I N A L U L
Î N A I N T E i
statului cambodgian, Norodom Sianuk D E T E R M E N !
La Muzeul de istorie Mitingul prieteniei româno-cambodgiene
şi în cartierul Titan
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea prinţului
In cursul dimineţii de oaspeţi cambodgieni, însoţiţi
miercuri, Alteţele Lor Regar- de persoane oficiale române, Nicolae Ceauşescu Norodom Sianuk
!e, prinţul ¡Norodom Sianuk au vizitat apoi unul dintre
şi prinţesa Monlque Sianuk, cele mai mari cartiere noi
celelalte persoane oficiale ale Capitalei — Titan. Alteţă, şef al Statului Ştim că lupta pe care o Excelenţă, Domnule pre re va înclina de partea ce
cambodgiene au vizitat Mu In cartier se face un po Cambodgian, duc popoarele cambodgian, şedinte aii Consiliului de lor trei popoare indochineze
zeul de istorie al Republicii pas la intersecţia bulevarde Prinţesă, vietnamez şi laoţian nu este Stat, (cambodgian, vietnamez şi
Socialiste România. lor Leontin Sălăjan şi Dragi oaspeţi cambodgieni, o luptă uşoară. Dar ştim că Doamnă, laoţian) victime ale imperia
Intîmpinîndu-i cu cordiali Baba Novac, unde erau Stimate tovarăşe, această luptă, oricît ar fi de Domnule primar al Bucu lismului şi neocolonialismului
tate, tovarăşul Miron Con- adunaţi numeroşi cetă Dragi tovarăşi şi prieteni, grea, va fi victorioasă, pen reştiului, S.U.A.
stantinescu, membru supleant ţeni. In faţa unei machete tru că desfăşurarea eveni Excelenţe, domnilor, doam
al Comitetului Executiv al redând sugestiv organizarea Doresic, în primul rînd, ca mentelor demonstrează că nu nelor, domnişoarelor, Pentru a merita încrederea
C.C. al P.C.R., preşedintele cartierului Titan, oaspeţii în numele Consiliului de Stat, există forţă în lume în stare şi stima României şi a altor
Academiei de ştiinţe sociale sînt informaţi despre stadiul al guvernului Republicii So să îngenunche un popor şi Permiteţi-mi să vă exprim 30 de state prietene care au
şl politice, a prezentat solilor actual şi perspectivele dez cialiste România şi — adaug să-l înfrîngă, atunci cînd a- foarte adînca şi emoţionanta acordat recunoaşterea lor de
poporului cambodgian acest voltării în continuare a a- — al Comitetului Central al cest popor este hotărît să-şi mea recunoştinţă şi aceea a jure guvernului său legitim
prestigios lăcaş de cultură. cesitui adevărat „oraş sate Partidului Comunist Român, apere, cu preţul oricăror (GRUNC), poporul khmer pa
Se vizitează muzeul şi la- lit" al Capitalei. Arhitectul să salut pe oaspeţii noştri * jertfe, independenţa, dreptul delegaţiei Frontului Unit Na
Regal
a
pldarlul. şef al Capitalei, Tibe- cambodgieni, pe prinţul No de a fi stăpîn pe destinele ţional, Uniune Guvernului şi a triot, progresist, socialist,
Naţională
de
¡La plecare, împărtăşin- riu Rici, dă explicaţii In rodom Sianuk, pe prinţesa sale, de a-şi făuri viaţa şi vi Forţelor Armate Populare de antiimperialist, a depus cele
mai mari eforturi şi a accep
<îu-şi impresiile, şeful statu legătură cu preocuparea Monique Sianuk şi să le itorul aşa cum doreşte el. Eliberare Naţională din Cam
lui Cambodgia şi-a exprimat edililor Capitalei de a a- urez să se simtă în continua Şi, după cît se vede, popoa tat să facă cele mai mari sa
admiraţia faţă de valorosul sigura locuitorilor din car re cît mai bine în România. rele din Indochina au tocmai bodgia, prezentă aici, pentru crificii pentru a învinge im
Muzeu de istorie al României tier- condiţii dintre cele mai (Aplauze puternice). această dorinţă — şi de a- această grandioasă adunare perialismul S.U.A. şi pe mer- |
socialiste, care este o mîn- bune de viaţă. Prinţul Noro Adresăm, de asemenea, sa oeea noi sîntem convinşi că de solidaritate pe care aveţi cenarii lui.
drie nu numai pentru po dom Sianuk, alte persoane o- lutul nostru Frontului Unit ele vor obţine victoria. (A- bunătatea s-o organizaţi în In momentul de faţă, peste I
porul român, dar şi pentru ficiiale cambodgiene se inte Naţional al Cambodgiei, Gu plauze puternice, prelungite). sprijinul poporului cambod opt zecimi din teritoriul na
popoarele animate de ace resează de metodele de con vernului Regal de Uniune Dragi oaspeţi. gian şi ca mărturie a solida
leaşi idealuri de libertate, strucţie folosite, de gradul Naţională, întregului popor In puţinele zile pe care rităţii poporului român cu ţional au fost eliberate în
dreptate, pace şi progres, şi de confort al apartamente cambodgian. (Aplauze pre le-aţi petrecut în România lupta poporului nostru. mod ireversibil de Forţele
a mulţumit pentru posibilita lor. In încheierea vizitei în lungite). aţi putut cunoaşte cîte ceva Este o mare onoare pen Populare de Eliberare Naţio
tea ce i s-a creat de a lua cartier, oaspeţii sînt invitaţi Vă aflaţi de trei zile în din munca şi preocupările tru noi şi pentru Rezistenţa nală ale Cambodgiei şi re-
lucrează
31-
Ghcrman
auto
Conducătorul
cunoştinţă, şi pe această cale, la complexul comercial din România socialistă. Aţi putut poporului nostru. Intr-ade cambodgiană că Excelenţa dobîndesc astfel suveranita HD-990 de 10 ani, timp în care Filip parcurs 417 pe 000 autobuzul alte
Cu
km.
a
din istoria civilizaţiei româ apropiere, unde iau cunoş să constataţi, stimaţi oaspeţi, văr, toţi oamenii muncii, în Sa, domnul Nicolae Ceauşescu, tea naţională. Un asemenea cuvinte, buna întreţinere a auto buzului, înalta conştiinţă * comu
ne, de evoluţia socială a na tinţă de modul de organiza că începînd cu primirea fă frunte cu clasa muncitoare, preşedintele Consiliului de rezultat, o asemenea înainta nistului Filip, pentru prelungirea vieţii autovehiculului aduc auto
ţiunii române, care înfăptu- re a aprovizionării populaţiei cută de populaţia Capitalei desfăşoară o activitate susţi- Stat, preşedintele Consiliului bazei Brad nenumărate efecte economice. Foto: V. ONOIU
..iiaştfe. cu succes, marile obiec din cartier, în cea mai mare şi peste tot unde aţi fost în nută pentru a înfăptui pro Naţional al Frontului Unită re fulgerătoare a armatei |
tive ale revoluţiei "socialiste. ~parta ‘ mfincitori, 'tehnicieni şi aceste zile, cetăţenii patriei noastre de eliberare pâr ne
ingineri de la* marile unităţi gramul elaborat de Congre ţii Socialiste, secretar general verosimile în ochii anumitor
■ Alteţele Lor Regale, prin noastre v-au întîmpinat cu sul al X-lea al partidului — al Partidului Comunist Ro
industriale construite în a- observatori străini care, scep
ţul Norodom Sianuk şi prin ceastă zonă industrială a bucurie, cu ospitalitate, cu de făurire a societăţii socia mân, a ţinut să asiste perso Consfătuire de lucru la
ţesa Monique Sianuk, ceilalţi Bucureştiului. manifestări de caldă solidari liste multilateral dezvoltate nal, alături de soţia sa şi de tici, şoptesc la urechea anu
tate, văzînd în dumneavoas în România. Tocmai în aces eminenţii săi colaboratori, la mitor guverne că evaluarea
A tră pe reprezentanţii poporu te zile cînd vizitaţi România, actuala adunare şi să ros noastră este prea optimistă Comitetul judeţean de partid
lui
cambodgian
care
luptă
se desfă
în întreaga ţară
In mijlocul colectivului Fabricii de rialismului, pentru a-şi impe şoară o activitate clocotitoa tească o cuvîntare de o im şi răspunde mai mult nevoi
cu
împotriva
hotărâre
noastre
lor
propagandei
de-
deosebită
portanţă
ne-a
care
apă
Con
ra demnitatea, independenţa, re pentru întâmpinarea Partidu mişcat şi entuziasmat pro cît principiului informării
ferinţei
a
Naţionale
dreptul la o viaţă liberă. (A- lui cu rezultate tot mai fund şi care va entuziasma cinstite. | Preocupări asidue, eforturi
confecţii şi tricotaje Bucureşti plauze prelungite, urale). cambod mari în toate domeniile. şi încuraja cambodgieni toţi relevat continuare, vorbitorul a- a |
pe
enorm
In
unor
aprecierile
combatanţii
a-
că
poporul
Ştim
Multe colective
— prin
gian a trebuit să ducă lupte tre care şi colectivul în rân flaţi în prezent în linia genţii de presă şi ziare oc- | majore, pentru dezvoltarea
îndelungate ; el şi-a cucerit întîi a frontului luptei po cidentale asupra situaţiei din |
¡După-amiază, preşedintele Cu puternice urale şi a- independenţa după cel de-al durile căruia ne aflăm a- poarelor antiimperialiste. Cambodgia, citind în acest
Consiliului de Stat al Repu plauze, întîmplnă participan doilea război mondial, iar cum — şi-au luat angaja si modernizarea comerţului
blicii Socialiste România, ţii la miting pe preşedintele acum este nevoit din nou să mentul de a îndeplini planul Să ne fie permis să mul sens revista „Eastern Econo t f
preşedintele Consiliului Na Nicolae Ceauşescu şi pe prin lupte, să dea jertfe pentru cincinal în mai puţin de ţumim din toată inima Exce mic Review“, editată la Hon.g
cinci ani. iar unele în patru
ţional al Frontului Unităţii ţul Norodom Sianuk, pe cei a-şi recuceri independenţa, lentei Sale. (Aplauze puter Kong, agenţiile americane hunedorean, pentru buna
Socialiste, secretar general lalţi conducători de partid şi pentru a pune capăt inter ani jumătate şi chiar în pa nice). „Asociated Press" şi „United
al Partidului Comunist Ro de stat români şi cambod venţiei imperialiste în tre tru ani. Noi sîntem convinşi Adresăm, de asemenea, Press International", care,
mân, tovarăşul Nicolae gieni, pe tovarăşa Elena burile sale interne, pentru că aceste angajamente pe ca mulţumirile noastre cele mai prin corespondenţii lor la I aprovizionare a populaţiei
Ceauşescu, şi şeful statului a-şi asigura dreptul de a fi re şi le iau colectivele de călduroase domnului primar
Ceauşescu şi prinţesa Moni oameni ai muncii exprim»' faţa locului, pun în eviden
Cambodgia, preşedintele que Sianuk, oare urcă la tri stăpîn pe destinele sale şi dorinţa poporului român a) Bucureştiului şi celorlalţi ţă realitatea că opt zecimi I
Frontului Unit Naţional al buna oficială amenajată cu de a-şi făuri viaţa aşa cum de a lichida rapid starea de distinşi iniţiatori şi organiza din teritoriul Cambodgiei se I La Comitetul judeţean de consemnate în activitatea co
Cambodgiei, Alteţa Sa Rega acest prilej. o doreşte, fără nici un a- înapoiere pe care a moşteni tori ai prezentei adunări, în află sub controlul forţelor I partid a' avut loc, recent, o mercială a judeţului nostru,
lă, prinţul Norodom Sianuk, Prin aplauze şi urale, cei mestec din afară. (Aplauze t-o. de a asigura ridicarea e- special iubiţilor noştri prie utilă consfătuire de lucru cu se mai întîlnesc o seamă de
împreună cu tovarăşa Elena prezenţi îşi exprimă ataşa prelungite, urale). conomică-socială a ţării la teni, bravii muncitori şi mun patriotice de eliberare, fap- | cadre de conducere din uni lipsuri şi neajunsuri îndeo
Ceauşescu şi Alteţa Sa Re Situaţia de astăzi din un nivel tot mai înait, creş tul că administraţia clicii de tăţile comerciale ale judeţu sebi privind calitatea unor
gală, prinţesa Monique Sia- mentul şi dragostea fată de Cambodgia este, desigur, re terea bunăstării materiale şi citoare, tehnicieni şi ingineri, trădători de la Pnom Penh lui, care produc, aprovizio produse, aprovizionarea nerit
nuk, au făcut o vizită la Fa partid şi patria socialistă, fa zultatul intervenţiei imperia spirituale a întregului popor. tineretului comunist şi între se exercită doar asupra u- nează şi desfac mărfurile a- mică, transportul defectuos
liste ; dar, în acelaşi timp,
de
alimen
al mărfurilor de la producă
şi
groalimentare
brica de confecţii şi tiicota- ţă de conducătorul partidu ea este şi rezultatul faptu (Aplauze puternice, urale). gii populaţii a Bucureştiului. nei mici părţi din teritoriul taţie publică către populaţie. tor sau din depozite în ma
je-Bucureşti, importantă uni lui şi statului nostru, adeziu lui că o clică de trădători de Colectivul pe care l-aţi vi (Aplauze însufleţite). Cuvîn- şi populaţia ţării. Au fost prezenţi tovarăşii gazine, igiena nu întotdeau
tate a industriei noastre u- nea lor deplină la politica ţară s-au pus în serviciul zitat astăzi este un colectiv tările domniilor lor ne-au însuşi Statul Major ameri Ioachim Moga, prim-secretar na şl peste tot corespunză
şoare. internă şi externă a Româ imperialismului, trădîndu-şi puternic; sînt rezultate bu mişcat mult şi toate acestea can instalat la Saigon şi ca al Comitetului judeţean de toare, atitudinile de deservi
Cei doi şefi de stat au fost niei socialiste, îşi reafirmă poporul, trădînd viitorul pa ne în activitatea sa. Eu aş vor aduce fără îndoială o foar re supraveghează operaţiuni partid, preşedintele Comite re necivilizată ale unor lucră
însoţiţi de tovarăşii Ion simţămintele de adîncă sim triei lor. dori să folosesc şi acest pri te mare reconfortare pentru tului executiv al Consiliului tori din comerţ. S-a semna
1
Gheorghe Maurer cu soţia, patie, stimă şi solidaritate Ne bucură că poporul lej pentru a-i felicita pe toţi le militare desfăşurate în popular judeţean, Ştefan Al- lat calitatea adesea necores
Elena Maurer, Janos Faze- militantă faţă de bravul po cambodgian a respins atît membrii colectivului — deci poporul nostru şi o încuraja Cambodgia în numele impe măşan, secretar al Comitetu punzătoare a pîinii şi a ce
kas, Ştefan Andrei, Constan por cambodgian, care luptă, intervenţia imperialistă, cît pe toţi muncitorii, inginerii re însufleţitoare pentru com rialismului S.U.A. mărturisea, lui judeţean de partid, Aron lorlalte produse de panifica
tin Stătescu, Corneliu Mă- cu arma în mînă, sub condu şi acţiunea trădătoare a u- şi tehnicienii fabricii — pen batanţii noştri care îi va în la data de 10 decembrie 1971, Colcer, prim-secretar al Co ţie, exemplifieîndu-se cu u-
nescu, Marin Alexie, precum nei clici de oameni ca tru rezultatele obţinute pînă demna să realizeze noi fapte că opt zecimi din teritoriul mitetului municipal de par nităţile producătoare din Pe
cerea Frontului Unit Naţio
şi de persoanele oficiale care nal al Cambodgiei, împotri re nu au nimic comun acum şi să-mi exprim con de arme pe cîmpul de luptă, Cambodgiei trecuseră sub tid, Viorel Ocoş, preşedintele troşani, Deva, Orăştie, Ha
însoţesc pe şeful statului va intervenţiei imperialiste, cu poporul cambodgian. vingerea că angajamentul de grăbind astfel eliberarea to controlul PUNK şi GRUNC. U.J.C.A.P., Petru Bota, vice ţeg, Călan, Simeria, precum
Cambodgia, domnii — Ieng Ne bucură că şeful sta a îndeplini planul în patru ani tală a patriei noastre. Dacă, în evaluările noastre preşedinte al Comitetului e- şi cauzele care concură la
pentru apărarea dreptului tului cambodgian, prinţul
Sary, Sarin Chhak, cu soţia, său saoru la libertate şi in Norodom Sianuk, a înţeles şi jumătate va fi realizat. Vă Republica Socialistă Româ actuale, spunem că Frontul xecutiv al Consiliului popu această stare de lucruri : ne-
Huot Sambath, cu soţia, Thio- dependenţă. că locul său este alături de doresc succes, dragi tovarăşi. nia se bucură de un foarte nostru Unit Naţional şi gu lar judeţean. raspeeterea procesului tehno
aplauze,
puternice,
(Urale
un Prasith şi Alteţa Sa prin Mitingul a fost deschis de popor, în rîndul Frontului scandează „Ceauşescu-P.C.R.“). se înalt prestigiu pe plan inter vernul nostru controlează şi In cadrul lucrărilor consfă logic de fabricaţie, stările de
ţul Sisowath Methawi. tovarăşul Gheorghe Cioară, Unit Naţional, ca preşedinte In viaţa internaţională au naţional şi mondial, deoarece administrează peste opt ze tuirii s-a analizat modul în indisciplină ale unor lucră
La sosirea în incinta _ fa membru al Comitetului Exe al Acestui Front, în strînsă datorează prodigioasa ei dez cimi din teritoriul Cambod care se preocupă organiza tori, insuficienta îndrumare
Sensul
bricii, conducătorii României cutiv al C.C. al P.C.R., prim- colaborare cu toate forţele loc mari transformări. mondiale voltare economică şi socială giei, o face deoarece înşişi ţiile comerciale 'din judeţ de din partea conducătorilor
vieţii
dezvoltării
şi Cambodgiei sînt întîmpi- secretar al Comitetului mu patriotice, împreună cu co producerea, aprovizionarea şi respectivelor unităţi, care
naţi de Gheorghe Cioară, muniştii ; pentru că numai este în direcţia întăririi for propriilor ei eforturi, pro corespondenţii presei adver desfacerea mărfurilor agroa- mai mult încearcă să moti
membru al Comitetului Exe nicipal Bucureşti al P.C.R., pe această cale se poate asi ţelor păcii şi antiimperialis- priului ei geniu, propriilor ei se au constatat în modul limentare, s-au subliniat o veze lipsurile decît să acţio
primarul general al Capita te. Cu toate greutăţile, cu forţe ; deoarece, departe de serie de lipsuri şi neajunsuri neze ferm, intransigent, pen
cutiv al C.C. al P.C.R., prim- lei. gura eliberarea şi dezvolta toată dorinţa cercurilor im cuvenit că, în cursul primu care se mai manifestă în a- tru înlăturarea lor. De ase
secretor al Comitetului muni rea liberă a Cambodgiei. (A- perialiste de a continua poli a fi egoistă, ea îşi îndepli lui semestru al anului cu- cest important sector al vie
cipal Bucureşti al P.C.R., pri Au luat apoi cuvîntul mun plauze puternice, urale. Se neşte cu ardoare, eficacitate, rent, forţele noastre armate menea, transportul pîinii se
citoarea Emilia Radu, ing. scandează : „Ceauşescu - Sia tica de forţă şi dictat, popoa ţii noastre sociale, s-au ex efectuează în condiţii de i-
marul general al Capitalei, Veronicta Burtea, muncitorul rele sînt hotărîte să pună ca devotament şi generozitate populare au reuşit să lărgeas pus unele măsuri concrete 'şi gienă . nu suficient de cores
de ministrul industriei uşoa Petre Munteanu. nuk“). păt acestei politici, să asigu datoria internaţionalistă faţă că in mod foarte simţitor zo- I s-au făcut propuneri privind punzătoare, raportul cerere-o-
re, Ion Crăciun, de membrii Dar, în Indochina, impe re instaurarea în viaţa inter de toate popoarele şi ţările ce na eliberată şi să includă în I îmbunătăţirea sub toate as fertă nu este întotdeauna bi
conducerii întreprinderii _ Şi Primit cu vii şi îndelungi rialismul american continuă naţională a unei politici noi, au nevoie de sprijinul, co ea noi teritorii foarte impor- | pectele a activităţii comer ne corelat, iar gama sorti
ai comitetului de direcţie. aplauze, cu ovaţii, a luat cu războiul său împotriva po bazată pe respectul indepen tante din punct de vedere e- | ciale de pe raza judeţului mentală a produselor de pa
vîntul tovarăşul NICOLAE porului vietnamez, a poporu laborarea şi ajutorul ei ; de
Sînt vizitate, pe rînd, mai CEAUŞESCU. lui laoţian ; şi tocmai datori denţei, suveranităţii naţiona conomic şi demografic. (A- I Hunedoara. nificaţie este cam redusă.
multe sectoare de ba«ză ale le, egalităţii în drepturi, oarece ea apără cu credinţă, plauze puternice). Este lesne de observat că Un recent control el in
Intîmpinat cu aplauze pu tă faptului că această politi nu numai propria ei indepen
fabricii — secţia de confec că urmăreşte să instaureze neamestecului în treburi De fapt, „guvernul“ ilegal reţeaua comercială s-a ex specţiei judeţene a constatat
ternice şi urale a luat apoi le interne, pe avanta denţă, dar şi libertatea şi
ţii pentru femei _şi cea de cuvîntul prinţul NORODOM dominaţia neocolonialistă în al trădătorului Lon Noi, a tins considerabil în ultima serioase lipsuri şi la între
lenjerie pentru bărbaţi SIANUK. Indochina, toate popoarele jul reciproc, pe renunţarea dreptatea pentru toate po arătat vorbitorul, nu mai vreme, că o serie de unităţi prinderea de industrializare
modernizate
în
oare oglindesc nivelul tehnic Mitingul s-a încheiat în- indochineze s-iau unit şi şLau la forţă şi la ameninţarea poarele ameninţate sau ataca are în mod practic o ţară de au fost cu personal şi bine a cărnii din Haţeg, la secţia
în
cadrate
forţa
dintre
cu
relaţiile
înalt al întreprinderii, preo tr-o atmosferă însufleţitoare. luat angajamentul solemn de state. Sîntem convinşi că a- te de imperialism, exploata guvernat. Azi, el se vede ne pregătit, este evidentă abun de preparate din carne şi
cuparea pentru perfecţiona In aclamaţiile mulţimii, cei a lupta unite pentru a asi ceste principii — care se a- te de colonialism sau victi voit să-şi limiteze „ambiţi denţa de produse — dovadă de conserve din Deva, la u-
gura ca Indochina să fie li
rea şi diversificarea produc doi şefi de stat, tovarăşul beră, ca popoarele indochi firmă cu tot mai mare pute me ale rasismului sau altor grăitoare a preocupărilor nităţile AGROCOOP şi I.A.S.,
de
centrele
şi
legume
Ia
ţiei, pentru a răspunde în- re — vor triumfa şi ele se ile" la a supravieţui, de bine
Nicolae Ceauşescu şi prinţul neze să fie stăpîne pe desti forme de nedreptate. de rău, la Pnom Penh şi în- partidului şi statului nostru fructe din majoritatea locali
tr-o măsură tot mai mare nele lor. Poporul român a vor impune în relaţiile din pentru creşterea continuă a tăţilor judeţului. Au fost vi
Norodom Sianuk, îşi strîng Datorită acestui înalt pres tr-un mic număr de oraşe
cerinţelor şi exigenţelor cum călduros mîlndle. Manifestîn- sprijinit şi sprijină această tre toate statele lumii. (A- tigiu al României, sprijinul secundare. nivelului de trai al popu zate calitatea necorespunză
părătorilor. luptă dreaptă. Am acordat şi plauze puternice, prelungite) laţiei. Aceasta face ca oa toare a preparatelor din car
In continuare, în incinta du-şl puternicele sentimente acordăm ajutorul nostru po Desigur că aceasta cere din ei fără rezervă şi deplina ei Un mare ziar australian, menii muncii hunedoreni să-şi ne, comercializarea unor le
întreprinderii are loc un im de solidaritate militantă, porului vietnamez, cerem să partea tuturor forţelor anti- solidaritate acordate poporu „The Australian“, din 10 iu mobilizeze întreaga capacita gume şi fructe cu un grad
participanţii
pentru
aclamă
să
acţioneze
imperialiste
cu
presionant miting al prieteniei înceteze cît mai grabnic in fermitate, cere unirea ţărilor lui nostru, Frontului său U- nie 1972, descrie situaţia la te de gîndire şi acţiune şi să sporit de depreciere şi la
tervenţia
Unite,
Statelor
să
obţină
rezultate
de
prestigiu
româno-cambodgiene la care dezvoltarea prieteniei şi co socialiste, a partidelor revo nit Naţional, Guvernului său mentabilă din „Republica" preţuri exagerate, slaba a-
laborării româno - cambod se reia tratativele de la Pa la locurile lor de muncă din provizionare a magazinelor
participă aproape 10 000 _ de ris, să se ajungă la o soluţie luţionare antiimperialiste, a de Uniune Naţională, Forţe fascistă a lui Lon Noi, în fabrici şi uzine, de pe şan AGROCOOP şi I.A.S., şi pre
muncitori, tehnicieni, ingineri giene, în interesul ambelor politică, care să ţină seama tuturor forţelor democratice lor sale Armate Populare de felul următor : „Unele regi tierele de construcţii şi din cara lor stare de curăţenie.
de la Fabrica de confecţii şi popoare, al cauzei luptei an- de cerinţele şi năzuinţele po din lume. România militea- Eliberare Naţională, au mul uni dens populate au fost agricultură, din toate dome S-au constatat neajunsuri şi
tricotaje Bucureşti, de la alte tiimperialiste, pentru liberta poarelor pentru independen niile activităţii economic© şi
întreprinderi ale sectorului te şi independenţă, pace şi ţă, pentru o viaţă liberă. (A- tă greutate şi vor cîntări se sociale.
VII al Capitalei. progres social. _ ,. _ plauze puternice). (Contlnirare In pag. a 4-a) ¡ rios în balanţa destinului ca- i (Continuare In pag. a 4-a) Cu toate rezultatele bune (ConlinaoiM in pag.' a ’