Page 74 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 74
w w/ww»" .<■■ “i .vi'
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 428 © JOI 22 IUNIE 1972
vsxrxrjvza
Nou cămin
penfru mineri
S '
BRAD. Nu departe de Invăjămîntul de partid s-a închegat
noul oraş, a prins contu
ruri o nouă construcţie.
Este vorba de un cămin
TOATE COLECTIVELE pentru salariaţii nefamilişti
105 camere, complet mobi Activităţii de propagandă îi este
de la I.M. Ţebea, compus
din parter şi 4 etaje. Cele
şi
radioficate,
precum
HUNEDORENE - 0 SINGURĂ VOINŢĂ late celelalte dotări vor fi
şi
o gazdă bună pentru mi
__________________________________________________________________________________________ 9 neri. In parte, lucrarea es caracteristică permanenţa
te executată în proporţie
de 25 la sută, rămînînd
Cincinalul înainte de termen! rioare şi s-au angajat Con mă Invăţămîntul de partid, for văţămînt 1971-1972, marea birile finale. de Desfăşurarea
de efectuat finisajele inte
s-a
Problematica anului de în
Invăţămîntul
partid
exterioare.
activităţii
a
încheiat, au avut loc convor
importantă
să
structorii
ideologice, a avut ca obiec
bogăţie de teze, idei nova
această
termine
lucrare
cu 10 zile mai devreme fa tive fundamentale, în anul toare, orientări şi soluţii lui a conturat concluzii, o-
ţă de termenul stabilit. care s-a încheiat, aprofunda practice oferite de activita rientări de care trebuie să
rea documentelor Conferinţei tea vastă, creativă desfăşura ţină seama organele şi orga
O cantină modernă, la Naţionale din 1967, Congre tă de conducerea partidului nizaţiile de partid în orga
flsgajamsnfe concrete ¡i Realizări de prestigiu ¡a Iniţiative valoroase a Fapte eroice care vor putea servi masa sului al X-lea, a programu au solicitat preocupări mai nizarea noului an 1972-1973.
250 de abonaţi, este, de lui educaţional elaborat de deosebite pentru conducerea Este necesară, tţe pildă, o-
asemenea, in planul de plenara C.C. al P.C.R. din învăţămîntului de partid. rientare*>. cu şi mal multă
perspectivă al I.M. Ţebea, 3-5 noiembrie 1971, a celor Astfel, a fost necesar să se pregnanţă în alegerea acelor
Io toate întreprinderile judeţului privind asigurarea unor lalte documente de partid şi insiste asupra înarmării te tipuri de cursuri care se po
BRAD. O puternică efer condiţii tot mai bune de de stat, a cuvîntărilor rosti meinice şi intr-un mod cît trivesc cel mal bine necesi
viaţă tinerilor ei salariaţi.
vescenţă şl mobilizare în te de secretarul general al mal operativ a lectorilor şi tăţilor reale şl posibilităţilor
ale
cursanţilor,
A muncă cunoaşte în aceste partidului, tovarăşul Nlcolae propagandiştilor cu noile do de asimilare aceste forme să
să
cumente,
organizeze
se
iar
pentru
Ceauşescu — în legătură cît
îndeplinirea înainte de ter zile şi colectivul şantieru mai organică cu care se dezbateri teoretice de o mai fie selecţionaţi propagandişti
sarcinile
lui de la Brad al Trustu- i
mare profunzime, să se com
deschi
competenţi.
Pînă
la
concrete,
specifice
lui de construcţii Deva. In
anului
parcursul
trebuie
bazele
noul oraş se pun locuin în sprijinul pun în diferitele domenii de pleteze pe cursurilor. Printre derea învăţămîntului dotarea
temaiticile
completată
neapărat
în
In
judeţ.
activitate
acest
unui
men a planului semestrial! ţe. Pînă în prezent, au fost I cumpărătorilor context, a structura organiza a temele reţin atenţia şi pentru şi a punctelor ştiinţe informare
de
ansamblu
importante
abor
mai
de
sociale
cabinetelor
date
de
învăţămîntului
torică
fost adaptată noilor cerinţe viitor cele referitoare la con şi documentare în aşa fel ca
Impuse de complexitatea pro ţinutul şi direcţiile principa ele să răspundă pe deplin
H Ample acţiuni colective pentru realizarea cu succes a angaja DEVA. Pentru a veni şl blemelor actualei etape, iar le ale făuririi societăţii so scopului pentru care sînt
Apartamente mai mult în sprijinul cum aria sa tematică subordona cialiste multilateral dezvolta create, să pună la dispoziţia
părătorilor, mai ales a celor
mentelor asumate pînâ la Conferinţa Naţională tă problemelor majore ale te, politica P.C.R. de dezvol propagandiştilor şi cursanţi
care lucrează pe schim activităţii şi vieţii interne tare Intensă, pe baze moder lor, în tot timpul anului —
Bătălia ce se desfăşoară în ducţie îndeplinit, creîndu-şi consemnează în plus 25 tone predate înainte buri, precum şi pentru a de partid, economice şi e- ne a forţelor de producţie şi şi în perioada cînd nu func
a-
aceste zile în întreprinderile condiţii ca pînă la finele se pigmenţi, 70 tone mase plas descongestiona unele ma ducaţionale. Sub îndrumarea repartizarea pe raţională a patriei ţionează învăţămîntul de
cestora
teritoriul
hunedorene pentru realizarea mestrului 6ă obţină impor tice şi 6,5 tone fire şi fibre de termen gazine comerciale cu vad biroului comitetului jude noastre, creşterea eficienţei partid — spre consultare bi
bliografia
in
materialul
şi
şi depăşirea în cit mai mare tante sporuri de producţie. artificiale. Forestierii din ca deosebit, la O.C.L. produ ţean, organele şi organizaţi economice, ridicarea calităţii formaţional solicitat.
măsură a angajamentelor a- Premise certe de îndeplini drul C.E.I.L. Deva şi-au ono se industriale Deva a fost ile de partid au ţinut sea produselor, utilizarea deplină Pornind de la necesitatea
6umate în întrecere pînă la re cu cîteva zile mai devre rat de asemenea angajamen luată măsura ca 5 unităţi ma, la stabilirea structurii şi eficientă a forţei de mun asigurării unei Informări
Conferinţa Naţională îşi con me a sarcinilor pe semestru tele, realizînd de la începu să funcţioneze după un organizatorice, de cîteva ele că. Asemenea teme s-au dez permanente a membrilor de
diţionează succesul de înche îşi creează siderurgiştii. Ra- tul anului pînă acum aproape date în folosinţă 2 blocuri program neîntrerupt, 8,00— mente specifice : necesitatea bătut în formele cu caracter partid, a celorlalţi oameni al
ierea cu rezultate de valoare portînd la zi peste plan 11140 1 000 mc cherestea, 2 500 mc cu 60 de «parlamente, res 20,00, iar sîmbăta de la intensificării muncii de edu- muncii cu documentele de
şi înainte de termen a planu tone fontă, 13 777 tone oţel buşteni, 620 mc lemn de mi pectiv 30 de apartamente. 8,00—18,00. Aceste unităţi caiţle comunistă a membrilor economic de la O.S.M. 1 şi 2, partid ce apar, cu probleme
furnale,
cocserie,
laminoare
lui semestrial. Inţelegînd pe şi aproape 20 000 tone lami nă şi pentru celuloză. Co Insoriindu-se pe linia re sînt: confecţii femei ,,E- de partid şl a celorlalţi oa le ce le ridică permanent ac
de la C.S. Hunedoara, C.M.N.
deplin că fiecare oră şi zi câş nate, din care 9 370 tone la lectivele din industria loca ducerii termenelor de e- meni al muncii, cuprinderea Deva, F. C. Orăştie, U.M.M.R. tivitatea ideologică, nu
tigată în producţie faţă de minate finite. Combinatul si lă, îndeosebi cele de la O- xecuţie, angajaţi în ma va)“, ţesături „Modern“, în corpul de propagandişti Simeria, exploatările minie putem considera activi
scadenţa finală a semestru derurgic Hunedoara Îşi de răştie, Hunedoara şi Brad au rea întrecere de a întîmpi- „Lumea copiilor“, „Sport“ şl lectori a celor mal pregă re Petrila şi Lonea. De ase tatea ideologică, de edu
lui înseamnă mii de tone păşeşte angajamentele luate produs în contul angaja na Conferinţa Naţională a şi confecţii bărbaţi „Ele tite cadre de conducere, pe menea, cunoaşterea căilor de care încheiată odată ou se-
de produse în plus pentru e- pînă la Conferinţa Naţiona mentelor importante canti P.C.R. şi ceia de-a 25-a a- gant". de o parte, precum şi a u- creştere a rolului partidului minariile recapitulative. Tre
conomia naţională, importan lă a partidului. Ţinînd s^a- tăţi de prefabricate, cără niversare a proclamării După cum am fost infor nui număr mal mare de buie înţeles că tocmai acum
te valori şi procente adăuga ma de ritmurile zilnice de mizi, mobilă, binale şi altele. Republicii cu realizări de maţi de Ia conducerea muncitori, pe de altă parte, ca forţă conducătoare în în este necesară în mal mare
te la toţi indicatorii de plan, depăşire a sarcinilor, de pu Volumul şi valoarea depă prestigiu, constructorii bră- O.C.L. produse industriale asigurarea unul învăţămînt treaga activitate, a rolului măsură prezenţa propagan
statului, al naţiunii, a schim
colectivele de muncă şi or ternica emulaţie ce animă şirilor de pînă acum, efortu denl vor preda pînă la 30 Deva, incepînd cu data de diferenţiat pentru cursanţi şi bărilor din structura econo diştilor, a lectorilor în mijlo
ganizaţiile de partid accele colectivele de siderurgişti, se rile intense ce se vor depu iunie un nou bloc cu 30 a unei asemenea pregătiri cul cursanţilor, organizarea
rează ritmurile producţiei, întrevede posibilitatea ca pî ne în aceste ultime zile din de apartamente, creînd ast 1 iulie a.c. se preconizează pentru propagandişti, partici mică şi de clasă, căilor de unei vil activităţi propagan
înscriu noi realizări pe gra nă la importantul eveniment semestru In toate unităţile, fel posibilitatea ca în ca şi la alte magazine mult parea membrilor organelor perfecţionare a relaţiilor de distice prin formele variate
ficele întrecerii. cursul lunii iulie să mai solicitate de cjitre cumpă de partid, a activiştilor de producţie şi ale ansamblului ce ne stau la îndemînă : ex
din iulie, combinatul hune- sînt factori de garanţie că partid şi al organizaţiilor de raporturilor sociale, a eticii
înaintea ultimei decade din dorean să aducă noi contri prin aportul fiecărui colectiv dea încă unul cu 20 de a- rători să se aplice acest comuniste şi problemelor e- puneri, simpozioane, dezba
semestru numeroase colecti buţii la îmbogăţirea bilanţu planul semestrial In indus partamente. program de funcţionare, masă la munca de propagan chităţii sociale, umanismului teri, seri de întrebări şi răs
muncă
depun
asiduă
ve, printre care I.M. Barza lui cu care întregul judeţ tria judeţului va fi realizat in O acest sens muncitorii iar la Direcţia comercială dă. Acestor cerinţe le-a răs şl adîncirii democraţiei so punsuri. Din atenţia birouri
E.M. Deva şl celelalte uni va cinsti Conferinţa Naţiona înainte de termen, iar an din echipele de zidari con puns creşterea numărului de cialiste au constituit teme ce lor organizaţiilor de bază nu
tăţi ale Centralei minereu lă a P.C.R. gajamentele luate pînă la duse de comunistul Ştefan judeţeană ni s-a spus că cursuri pe probleme de e- au ocupat loc prioritar în trebuie să scape nici un mo
rilor neferoase Deva. între Importante progrese în a- Conferinţa Naţională de or Cazacu şi de Emil Ungu- asemenea orare de lucru ducaţie, de studierea Statutu numeroase cursuri. ment organizarea, în cadrul
P.C.R.,
a
lui
prinderea de industrializare ceastă direcţie înregistrează ganizaţia judeţeană de par raş. se vor extinde şi la maga metodelor muncii principiilor şi Cu toate progresele calita adunărilor generale, a dez
de
partid,
a laptelui Simeria şi altele şi chimiştii de la Orăştie şi tid vor fi îndeplinite exem zine din Hunedoara şi Pe a politicii economice a par tive obţinute, în anul de în baterilor trimestriale, avîn-
du-se grijă ca ele să fie a-
se prezintă cu planul de pro „Vîscoza“ Lupeni, unde se plar. troşani. tidului, organizarea cursuri văţămînt de partid 1971-1972, xate pe problemele ideologi
lor, în general, pe organiza au existat deficienţe, care au ce de actualitate, în strînsă
ţii de bază, folosirea unor făcut ca în unele locuri mun legătură cu activitatea practi
%m. ■ metodologii moderne în pre ca do educaţie, prin această că, cu viaţa organizaţiei şi
* ~r ■ gătirea propagandiştilor şi formă, să nu se ridice la ni a membrilor de partid,
In
velul
actuale.
exigenţelor
Perioada în care ne găsim
Prin contribujia lectorilor. studiat în invăţămîntul unele cursuri de la exploa este polarizată de un eveni
Au
tările miniere din Valea Jiu
cetăţenilor de partid în anul 1971-1972 lui şi de s-a manifestat de ment istoric — Conferinţa
pe
şantierele
Naţională din, iulie,' a.c. Co
peste 45 000 muncitori, aproa
o
construcţii
pe 10 000 ţărani cooperatori, tendinţă accentuată de a lectivităţile de muncă şl-au
<■ i y ţ yyyy BĂCIA. In reşedinţa de peste 5 000 tehnicieni, ingi transforma dezbaterile în dis formulat în domeniul econo
comună Băcia, s-a ridicat neri, economişti, medici, ju cuţii profesionale, în C.A.P., mic obiective deosebit de
i í recent în roşu o clădire în rişti, toate cadrele didactice S.M.A., fermele I.A.S. de mul mobilizatoare. Activitatea de
care se va muta postul de — adică mai mult de o cin te ori invăţămîntul s-a ţinut propagandă trebuie şi ea să
miliţie din comună. Demn cime din populaţia adultă a după alte şedinţe în mod aibă şi are asemenea obiec
vs*««'} de relevat este că la ridica judeţului. Trebuie însă ară superficial, o seamă de pro tive : explicarea cu forţă de
tul noii construcţii şi-au tat că, pe lingă invăţămîntul pagandişti s-au prezentat in convingere a importanţei
' "(■ ¿h H adus contribuţia toţi cetă de partid şi ideologic al ca suficient pregătiţi în faţa problemelor care fac obiec
ţenii, iar materialul folosit drelor didactice, a cunoscut cursanţilor şi, îndeosebi, a tul ordinii de zi a conferin
— în special cărămida — în acest an o largă cuprin continuat în numeroase ţei şi, în continuare, a con
a fost procurat din demo dere şi Invăţămîntul politic cursuri rezumarea doar la ţinutului hotărîirilor pe care
# ••'V' lare. al U.T.C., iar în unele unităţi expuneri, la un monolog al le va adopta.
ERMOGEN BiSTRIAN s-au organizat forme de ridi propagandistului, în locul in IOAN BACINSCHI
wimút > corespondent voluntar care a nivelului politico-i- staurării unui dialog viu, in directorul cabinetului judeţean
deologic şi de către sindicate. structiv. de partid
La CJV.P. Bretea Mureşană, unitate care a început prima pe
Judeţ secerişul orzului, stringerea reooltei se face cu ajutorul a
patru combine şl manual de către cosaşi. Pini In prezent s-a
rouşlt să se recolteze orzul de pe mal bine de 30 din cele 41
ha cultivate. In urma combinelor, două prese mecanice lucrează la PE ŞANTIERELE de CONSTRUCŢII
balotatul palelor, pentru eliberarea grabnică a terenului In ve
derea executării arăturilor şl In sămînţărll culturilor duble.
SA STOPAM ENERGIC RISIPA DE MATERSALE I
A început secerişul! Nici o zi tualului cincinal privind creş aşezate necorespunzător, su losesc, le arunc. N-am cu ce şul Gheorghe Cremene, par cărămida din vagoane, sfă- — Deşi pînâ în prezent am
calitative
Cerinţele
ac
ale
prezintă îndoituri nu le fo
se
puse degradării ?
de
comitetului
cretarul
la
economii
terea eficienţei economice a — N-avem spaţiu — ni se le îndrepta“. tid al şantierului, pe la cî rîmînd-o. locul unde se ridică realizat unele recunoştea au
In
materiale
—
investiţiilor impun fiecărui răspunde. ...In scriptele şantierului fi teva obiective. La centrala noua cocserie, un grup de tocritic inginerul Petru Lem-
colectiv de muncă din con Răspunsul nu rezistă. De gurează însă o economie la termoelectrică, dezinteresul montori îndreaptă cu barosul le, şeful şantierului — mai
pierdute, nici un bob risipit - strucţii gospodărirea sporite faţă monstrăm la faţa locului e- total materiale de 262 000 faţă de buna materialelor es a confecţiile metalice. pot fi făcute progrese în a-
exigenţe
gospodărire
resurselor
de
materiilor
lei ! Nu primim însă un răs
şi
unor
nefolosi
spaţii
xistenţa
ceastă direcţie. In scripte fi
N-ana venit drepte ? —
—
lor
materiale
şi
valorificarea
de ciment irosit, 1 600 kg de
superioară, evitarea oricărei te, a unor alei de trecere cu puns referitor la cele 38 tone te vizibil — un morman de întrebăm noi. gurăm pe primul trimestru
circa 2 vagoane de cărămidă
mult mai largi decît ar fi
cu economii, dar în realitate
Ba da. Sînt însă prost
—
forme de risipă. Aceste ma necesar. oţel beton... intrat în pă- distrusă, capete de seînduri depozitate. Vraişte, nu alta. se mai risipesc mortarul, be-
deviza lucrătorilor de pe ogoare în viaţă de multe colective rile de prefabricate de ce mînt, la cei 6 mc de var de şi prefabricate îngropate în Se degradează, se îndoaie. A- toanele, cheresteaua, cimen
sînt
traduse
jore
deziderate
— Dar cărămizile şi panou
pămînt. Se toarnă fără milă
preciat etc.
tul.
de pe şantierele hunedorene, sînt stivuite peste limitele Ciudate norme de consum peste ele un viitor drum din cum le refacem. e posibil aşa — Cauzele risipei — spu
—
Cum
care s-au angajat să întîm- admise ? Din cite se vede a- persistă încă la unele şantie beton. ceva ? ne maistrul Dumitru Dodila,
pine Conferinţa Naţională a re din cadrul trustului 1 — Eu am economisit 15
începutul acestei săptămîni Aceeaşi hărnicie, aceeaşi partidului cu însemnate e- veţi teren destul în jur... O „obişnuinţă“ cu însem mc de cherestea — mărturi întrebarea a rămas fără secretarul organizaţiei de
a fost marcat în activitatea strădanie şi dorinţă fierbinte Fără a diminua unele pro nate pagube materiale seşte Dumitru Cioclei, şeful răspuns. Ni 's-a amintit la partid a şantierului — tre
celor ce muncesc pe ogoare de a vedea cît mai repede oonomli de metal, material grese făcute la a,cest depozit, echipei de dulgheri. In cin despărţire însă — şi foarte buie să le căutăm în folosi
de o nouă şi importantă eta în hambare rodul muncii lor lemnos, ciment, cărămidă etc., trebuie subliniată insuficien Lotului III al şantierului stea Conferinţei Naţionale telegrafic ■— că aspectele rea nechibzuită a materiilor
pă. Este etapa secerişului, a- o demonstrează toţi lucrăto să reducă costul lucrărilor. ta preocupare pentru folosi nr. 3 construcţii al I.C.S. Hu m-am angajat să economi constatate ţin de buna orga şi materialelor, în depozita
tunci cînd se strînge rodul rii de pe ogoare. La Veţel şi Pe unele şantiere de con rea fiecărui metru pătrat de nedoara, situat în Călan, îi sesc — prin valorificarea de nizare, problemă care la a- rea lor în spaţii necorespun
bogat al holdelor aurii în Ilia, Lăpuşnic şi Dobra a în strucţii persistă Insă stări de spaţiu, slabul interes mani revin sarcini deosebite în a- şeurilor — alţi 15 mc. Nu cest şantier nu este încă re zătoare sau neamenajate. Ne
hambare şi magazii. In la ceput şi se desfăşoară în lucruri în flagrantă contra festat pentru amenajarea u- cest an. întâlnim şi aici as zolvată. Altfel nici nu se propunem să analizăm aceste
nurile ou spicul cît vrabia, tr-un ritm susţinut marea dicţie cu cerinţele eficienţei nor şoproame care să adă pecte ce nu fac cinste ideii toţi insă procedează aşa. explică de ce la locurile de aspecte şi să luăm măsuri
care unduiesc în bătaia vîn- bătălie a strîngerii recoltei. Investiţiilor. Scoaterea la 1- postească in bune condiţii economisirii materialelor. Intr-adevăr echipa de des- muncă sînt atîtea cazuri de concrete.
tulul şi din care parcă răz Oamenii îşi văd acum încu veală a acestor aspecte con materiale bituminoase şi din Trecem însoţiţi de tovară cărcători aruncă fără regret nerespectare a unor norme ★
bate aromă de pîine proas nunate de succese munca şi stituie, de fapt, subiectul rai lemn, să înlăture manipu de gospodărire a materialu Privită prin cerinţele eco
pătă făcută din noua recol strădaniile depuse pentru a dului întreprins pe şantierele larea defectuoasă a materia lui. nomiei, risipa de materiale
tă, au intrat secerătorii şi smulge pămîntulul rod cit de construcţii din Deva, Că lelor, concretizată în zeci de In scripte economii, pe — orieît de mică ar fi — se
combinele. mai bogat. Oamenii muncii lări, Orăştie şl Brad. cărămizi înjumătăţite, panouri şantier risipă. cere combătută cu tărie. Con
Lucrătorii ogoarelor — ţă din agricultură — angajaţi „N-avem spaţii de depozi deprecíale, saci de ciment La şantierul nr. 4 Brad al ducerile şantierelor, maiştrii
rani cooperatori, mecaniza cu toate forţele în această tare“.. sparţi şi împrăştiaţi, sticlă T. C. Deva se observă în ul şi inginerii, fiecare muncitor
tori şi muncitori din I.A.S. mare bătălie a strîngerii re — O Încercare de scuză de pentru geamuri crăpată etc. tima vreme o atenţie spori constructor este dator să în
— s-au angajat ca în cinstea coltei — lucrează cu hărni slabă rezistenţă. tă pentru gospodărirea mate ţeleagă că atingerea unui
„Noi irosim multe materia
Conferinţei Naţionale a par cie din zori şi pînă în sea le, iar şefii notează., econo rialelor la punctele de lu înalt grad de eficienţă la in
tidului să scurteze timpul de începe raidul la unul din mii". cru. Cu toate aceste preocu vestiţii nu se poate înfăptui
recoltare a cerealelor păioa- ră, adunînd cu migală, cu tre marile depozite de mate pări, încă nu au fost bine în cu concepţii şi stări de lu
se, să strîngă întreaga recol grijă de buni gospodari bob rii şl materiale ale T. C. De Fraza aparţine zidarului chise toate robinetele prin cruri conform cărora. în rit
cu bob, spic cu spic, bogă
tă la timp şi fără pierderi. va. Şeful serviciului aprovi Grigore Oană, de la lotul 51, care curg, irecuperabil, bu mul de dezvoltare actual, un
Cu această hotărîre au intrat ţia lanurilor. Nici o zi pier zionare, transport, depozite, şantierul nr. 5, Orăştie al nuri şi materiale de con sac de ciment, un capăt de
în lanuri şi cooperatorii din dută, nici un bob risipit — Alexandru Filip, ne asigură T. C. Deva şi adevărul ei es strucţii. Da blocul 3 AB, deşi seîndură, un metru de cablu
este deviza sub care se des că eventualele nereguli pe
Bretea Mureşană. Cei cinci te de netăgăduit. In jurul majoritatea materialelor erau etc. nu contează. Realitatea
zeci de cosaşi culcă la pă- făşoară acum pe ogoare ma care le vom găsi nu pot fi blocurilor D3A, FI şi El, puse în ordine, existau şi as înconjurătoare ilustrează con
greşită
situate in noul cartier al O-
mînt brazdă după brazdă, iar rea întrecere a ţăranilor co puse decît pe seama insufi ■ răştiei, este o risipă de ne- pecte contrastante. De pere vingător cît de de mentalitate este
cienţei
spaţiului
ce
depozi
o
astfel
de
în urma lor alţi o sută de operatori, mecanizatorilor şi tare. Dacă cele spuse s-au descris. Mal multe grămezi tele blocului, sub streaşină, n-are nimic comun cu noţiu
pentru
erau
Uşi
rezemate
cooperatori fac snopi şi îl a- lucrătorilor din IA.S. pentru confirmat oarecum la unele de beton întărit stăjuiesc in balcoane pe care ploaia că nea de minuţioasă şi bună
şează în clăi. întreaga mun stringerea recoltei. Şi prin magazii administrate de A- trările în blocuri iar canti dea în voie. Zidarii, pentru gospodărire. Trebuie să se
că se desfăşoară In flux con hărnicia, strădania şi hotă- ristotel Adespi şi Petru Me- tăţi însemnate de mortar stau a-şi crea spaţii de lucru în treacă urgent la stoparea ri
se
res
să
sipei.
întărească
1
tinuu, ca pe banda rulantă rîrea lor unanimă, oamenii zei, nu acelaşi lucru l-am în- gata să astupe şanţurile fă balcoane, aruncaseră lingă ponsabilitatea faţă de bunu
canalizare.
cute
pentru
La
Sare
alte
la
magazii.
tîlnit
bloc cărămida rămasă de la
dintr-o fabrică. muncii de pe ogoare nu-şi în ochi — chiar şi neavizatu groapa de var, 3-4 camioane înălţarea zidurilor. Multe din rile materiale în care statul
Munca pe ogoare capătă precupeţesc nici timpul şi lui — modul defectuos în ca de var depreciat. Constantin cărămizi se transformaseră investeşte imense valori pen
în aceste zile valenţe noi. nici forţele pentru ca devi re sînt păstrate sulurile de Mocanu, şeful echipei de fie- în cioburi. Alţi muncitori ca tru construirea de noi obiec
Hărnicia oamenilor se mă za lor să devină fapt împli carton gudronat şi pinză as- rari-betonişti, ne explică cum re săpau o alee spre intra tive industriale şi social-cul-
economisirea
propus
turale.
că
şi-a
de
vată
baloturile
blocului
deşertau
lope-
faltică,
rea
Un
degradată
neglijentei.
cauza
soară acum în suprafeţele nit şi întreaga producţie de minerală, cărămida, materia a 3 la sută din fierul beton plăteşte ? munte de de cărămidă lotul III al din I.C.S.H., care execută Cine ţile cil pămint direct peste Anchetă realizată de
lu
(Aspect
la
recoltate zilnic, în tonele de orz şi grîu să fie strînsă la lul lemnos, bitumul. pe oare îl pune în operă, dar crări la U. V. Călan). Foto: V. ONOIU cărămizi, acoperind o bună IUE COJOCARU
cereale obţinute pe hectar. timp şi fără pierderi. — De ce sînt materialele recunoaşte: „Capetele care parte din ele. MARIN NEGOITA