Page 74 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 74

w w/ww»" .<■■ “i .vi'
                                                                                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 428 © JOI 22 IUNIE 1972
                                                                                                                                                                                                                                               vsxrxrjvza



                                                                                                                                          Nou cămin
                                                                                                                                        penfru mineri
                                                                                                                                                                 S '
                                                                                                                                      BRAD.   Nu   departe   de   Invăjămîntul de partid s-a închegat
                                                                                                                                     noul  oraş,  a  prins  contu­
                                                                                                                                     ruri   o   nouă   construcţie.
                                                                                                                                     Este  vorba  de  un  cămin
                                     TOATE COLECTIVELE                                                                               pentru   salariaţii   nefamilişti
                                                                                                                                     105  camere,  complet  mobi­ Activităţii de propagandă îi este
                                                                                                                                     de  la  I.M.  Ţebea,  compus
                                                                                                                                     din  parter  şi  4  etaje.  Cele
                                                                                                                                          şi
                                                                                                                                             radioficate,
                                                                                                                                                       precum
                  HUNEDORENE - 0 SINGURĂ VOINŢĂ                                                                                      late   celelalte   dotări   vor   fi
                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                     o  gazdă  bună  pentru  mi­
         __________________________________________________________________________________________ 9                                neri.  In  parte,  lucrarea  es­  caracteristică permanenţa
                                                                                                                                     te   executată   în   proporţie
                                                                                                                                     de   25   la   sută,   rămînînd
          Cincinalul înainte de termen!                                                                                              rioare   şi   s-au   angajat  Con­  mă  Invăţămîntul  de  partid,  for­  văţămînt 1971-1972,   marea  birile   finale.   de   Desfăşurarea
                                                                                                                                     de  efectuat  finisajele  inte­
                                                                                                                                                                                                                                                       s-a
                                                                                                                                                                                                  Problematica  anului  de  în­
                                                                                                                                                                                                                                Invăţămîntul
                                                                                                                                                                                                                                                partid
                                                                                                                                               exterioare.
                                                                                                                                                                                     activităţii
                                                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                                                                                                              încheiat,  au  avut  loc  convor­
                                                                                                                                                                       importantă
                                                                                                                                                           să
                                                                                                                                     structorii
                                                                                                                                                                 ideologice,  a  avut  ca  obiec­
                                                                                                                                                                                                bogăţie  de  teze,  idei  nova­
                                                                                                                                               această
                                                                                                                                     termine
                                                                                                                                                        lucrare
                                                                                                                                     cu  10  zile  mai  devreme  fa­  tive   fundamentale,   în   anul   toare, orientări   şi  soluţii  lui   a   conturat   concluzii,   o-
                                                                                                                                     ţă de termenul stabilit.    care   s-a   încheiat,   aprofunda­  practice oferite   de activita­  rientări   de   care   trebuie   să
                                                                                                                                                                 rea   documentelor   Conferinţei   tea  vastă,  creativă  desfăşura­  ţină  seama  organele  şi  orga­
                                                                                                                                       O   cantină   modernă,   la   Naţionale   din   1967,   Congre­  tă   de   conducerea   partidului   nizaţiile   de   partid   în   orga­
           flsgajamsnfe concrete ¡i Realizări de prestigiu ¡a Iniţiative valoroase a Fapte eroice                                    care  vor  putea  servi  masa   sului  al  X-lea,  a  programu­  au   solicitat   preocupări   mai   nizarea   noului   an   1972-1973.
                                                                                                                                     250  de  abonaţi,  este,  de   lui   educaţional   elaborat   de   deosebite   pentru   conducerea   Este   necesară,   tţe   pildă,   o-
                                                                                                                                     asemenea,   in   planul   de   plenara   C.C.   al   P.C.R.   din   învăţămîntului   de  partid.  rientare*>.  cu  şi  mal  multă
                                                                                                                                     perspectivă  al  I.M.  Ţebea,   3-5  noiembrie  1971,  a  celor­  Astfel,  a  fost  necesar  să  se   pregnanţă   în   alegerea   acelor
          Io toate întreprinderile judeţului                                                                                         privind   asigurarea   unor   lalte  documente  de  partid  şi   insiste   asupra   înarmării   te­  tipuri  de  cursuri  care  se  po­
                                                                                                       BRAD.  O  puternică  efer­    condiţii  tot  mai  bune  de   de  stat,  a  cuvîntărilor  rosti­  meinice   şi   intr-un   mod   cît   trivesc  cel  mal  bine  necesi­
                                                                                                                                     viaţă tinerilor ei salariaţi.
                                                                                                     vescenţă   şl   mobilizare   în                             te   de   secretarul   general   al   mal   operativ   a   lectorilor   şi   tăţilor   reale   şl   posibilităţilor
                                                                                                                                                                                                                                            ale
                                                                                                                                                                                                                                                 cursanţilor,
          A                                                                                          muncă   cunoaşte   în   aceste                              partidului,   tovarăşul   Nlcolae   propagandiştilor  cu  noile  do­  de   asimilare  aceste   forme   să
                                                                                                                                                                                                          să
                                                                                                                                                                                                cumente,
                                                                                                                                                                                                                   organizeze
                                                                                                                                                                                                              se
                                                                                                                                                                                                                               iar
                                                                                                                                                                                                                                   pentru
                                                                                                                                                                 Ceauşescu  —  în  legătură  cît
           îndeplinirea  înainte  de  ter­                                                           zile   şi  colectivul  şantieru­                            mai   organică   cu   care   se   dezbateri  teoretice  de  o  mai   fie   selecţionaţi   propagandişti
                                                                                                                                                                                      sarcinile
                                                                                                     lui  de  la  Brad  al  Trustu-  i
                                                                                                                                                                                                mare  profunzime,  să  se  com­
                                                                                                                                                                                                                                                    deschi­
                                                                                                                                                                                                                               competenţi.
                                                                                                                                                                                                                                          Pînă
                                                                                                                                                                                                                                                la
                                                                                                                                                                 concrete,
                                                                                                                                                                           specifice
                                                                                                     lui  de  construcţii  Deva.  In
                                                                                                                                                                                                                      anului
                                                                                                                                                                                                             parcursul
                                                                                                                                                                                                                                                    trebuie
                                                                                                                         bazele
                                                                                                     noul   oraş   se   pun   locuin­   în sprijinul             pun  în  diferitele  domenii  de   pleteze   pe   cursurilor.   Printre   derea   învăţămîntului   dotarea
                                                                                                                                                                                                temaiticile
                                                                                                                                                                                                                                        completată
                                                                                                                                                                                                                               neapărat
                                                                                                                                                                          în
                                                                                                                                                                                     In
                                                                                                                                                                              judeţ.
                                                                                                                                                                 activitate
                                                                                                                                                                                        acest
                                                                                                     unui
           men a planului semestrial!                                                                ţe. Pînă în prezent, au fost   I  cumpărătorilor            context,   a   structura   organiza­ a   temele  reţin   atenţia   şi   pentru   şi   a   punctelor   ştiinţe  informare
                                                                                                                    de
                                                                                                           ansamblu
                                                                                                                                                                                                            importante
                                                                                                                                                                                                                      abor­
                                                                                                                                                                                                       mai
                                                                                                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                                                                                                                    sociale
                                                                                                                                                                                                                               cabinetelor
                                                                                                                                                                                                date
                                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                             învăţămîntului
                                                                                                                                                                 torică
                                                                                                                                                                  fost   adaptată   noilor   cerinţe   viitor  cele  referitoare  la  con­  şi  documentare  în  aşa  fel  ca
                                                                                                                                                                 Impuse  de  complexitatea  pro­  ţinutul   şi   direcţiile   principa­  ele   să   răspundă   pe   deplin
          H  Ample  acţiuni  colective  pentru  realizarea  cu  succes  a  angaja­                                                     DEVA.  Pentru  a  veni  şl   blemelor   actualei   etape,   iar   le   ale   făuririi   societăţii   so­  scopului   pentru   care   sînt
                                                                                                          Apartamente               mai  mult  în  sprijinul  cum­  aria   sa   tematică   subordona­  cialiste   multilateral   dezvolta­  create,  să  pună  la  dispoziţia
                                                                                                                                    părătorilor,  mai  ales  a  celor
          mentelor asumate pînâ la Conferinţa Naţională                                                                                                          tă   problemelor   majore   ale   te,  politica  P.C.R.  de  dezvol­  propagandiştilor   şi   cursanţi­
                                                                                                                                     care   lucrează   pe   schim­  activităţii   şi   vieţii   interne   tare  Intensă,  pe  baze  moder­  lor,  în  tot  timpul  anului  —
           Bătălia  ce  se  desfăşoară  în   ducţie   îndeplinit,   creîndu-şi   consemnează  în  plus  25  tone   predate înainte   buri,  precum  şi  pentru  a   de   partid,   economice   şi   e-   ne  a  forţelor  de  producţie  şi   şi  în  perioada  cînd  nu  func­
                                                                                                                                                                                                                         a-
         aceste   zile   în   întreprinderile   condiţii  ca  pînă  la  finele  se­  pigmenţi,  70  tone  mase  plas­                descongestiona   unele   ma­  ducaţionale.   Sub   îndrumarea   repartizarea  pe   raţională   a  patriei   ţionează   învăţămîntul   de
                                                                                                                                                                                                cestora
                                                                                                                                                                                                             teritoriul
         hunedorene   pentru   realizarea   mestrului   6ă   obţină   impor­  tice  şi  6,5  tone  fire  şi  fibre   de termen       gazine   comerciale   cu   vad   biroului   comitetului   jude­  noastre,   creşterea   eficienţei   partid  —  spre  consultare  bi­
                                                                                                                                                                                                                               bliografia
                                                                                                                                                                                                                                                       in­
                                                                                                                                                                                                                                             materialul
                                                                                                                                                                                                                                         şi
         şi  depăşirea  în  cit  mai  mare   tante sporuri de producţie.  artificiale.  Forestierii  din  ca­                        deosebit,  la  O.C.L.  produ­  ţean,   organele   şi   organizaţi­  economice,   ridicarea   calităţii   formaţional solicitat.
         măsură   a   angajamentelor   a-   Premise  certe  de  îndeplini­  drul  C.E.I.L.  Deva  şi-au  ono­                        se  industriale  Deva  a  fost   ile  de  partid  au  ţinut  sea­  produselor,   utilizarea   deplină   Pornind   de   la   necesitatea
         6umate  în  întrecere  pînă  la   re  cu  cîteva  zile  mai  devre­  rat   de   asemenea   angajamen­                       luată  măsura  ca  5  unităţi   ma,   la   stabilirea   structurii   şi  eficientă  a  forţei  de  mun­  asigurării   unei   Informări
         Conferinţa  Naţională  îşi  con­  me  a  sarcinilor  pe  semestru   tele,  realizînd  de  la  începu­                       să   funcţioneze   după   un   organizatorice,  de  cîteva  ele­  că.  Asemenea  teme  s-au  dez­  permanente   a   membrilor   de
         diţionează  succesul  de  înche­  îşi   creează   siderurgiştii.   Ra-   tul  anului  pînă  acum  aproape   date în folosinţă 2 blocuri   program   neîntrerupt,   8,00—   mente   specifice   :   necesitatea   bătut  în  formele  cu  caracter   partid,  a  celorlalţi  oameni  al
         ierea  cu  rezultate  de  valoare   portînd  la  zi  peste  plan  11140   1  000  mc  cherestea,  2  500  mc   cu 60 de «parlamente, res­  20,00,   iar   sîmbăta   de   la   intensificării   muncii   de   edu-     muncii   cu   documentele   de
         şi  înainte  de  termen  a  planu­  tone  fontă,  13  777  tone  oţel   buşteni,  620  mc  lemn  de  mi­  pectiv 30 de apartamente.  8,00—18,00.   Aceste   unităţi   caiţle   comunistă   a  membrilor   economic  de  la  O.S.M.  1  şi  2,   partid  ce  apar,  cu  probleme­
                                                                                                                                                                                                furnale,
                                                                                                                                                                                                         cocserie,
                                                                                                                                                                                                                   laminoare
         lui   semestrial.   Inţelegînd   pe   şi  aproape  20  000  tone  lami­  nă   şi   pentru   celuloză.   Co­  Insoriindu-se  pe  linia  re­  sînt:   confecţii   femei   ,,E-   de  partid  şl  a  celorlalţi  oa­    le  ce  le  ridică  permanent  ac­
                                                                                                                                                                                                de  la  C.S.  Hunedoara,  C.M.N.
         deplin  că  fiecare  oră  şi  zi  câş­  nate,  din  care  9  370  tone  la­  lectivele   din   industria   loca­  ducerii   termenelor   de   e-        meni   al   muncii,   cuprinderea   Deva,  F.  C.  Orăştie,  U.M.M.R.   tivitatea   ideologică,   nu
         tigată   în   producţie   faţă   de   minate  finite.  Combinatul  si­  lă,  îndeosebi  cele  de  la  O-   xecuţie,   angajaţi   în   ma­  va)“,   ţesături   „Modern“,   în   corpul   de   propagandişti   Simeria,   exploatările   minie­  putem   considera   activi­
         scadenţa   finală   a   semestru­  derurgic   Hunedoara   Îşi   de­  răştie,  Hunedoara  şi  Brad  au   rea  întrecere  de  a  întîmpi-   „Lumea   copiilor“,   „Sport“   şl  lectori  a  celor  mal  pregă­  re  Petrila  şi  Lonea.  De  ase­  tatea   ideologică,   de   edu­
         lui   înseamnă   mii   de   tone   păşeşte   angajamentele   luate   produs   în   contul   angaja­  na   Conferinţa   Naţională   a   şi   confecţii   bărbaţi   „Ele­  tite   cadre   de   conducere,   pe   menea,   cunoaşterea   căilor   de   care   încheiată   odată   ou   se-
         de  produse  în  plus  pentru  e-   pînă   la   Conferinţa   Naţiona­  mentelor   importante   canti­  P.C.R.  şi  ceia  de-a  25-a  a-   gant".        de  o  parte,  precum  şi  a  u-   creştere   a   rolului   partidului   minariile   recapitulative.   Tre­
         conomia   naţională,   importan­  lă  a  partidului.  Ţinînd  s^a-   tăţi   de   prefabricate,   cără­  niversare   a   proclamării   După  cum  am  fost  infor­  nui   număr   mal   mare   de                      buie  înţeles  că  tocmai  acum
         te  valori  şi  procente  adăuga­  ma   de   ritmurile   zilnice   de   mizi, mobilă, binale şi altele.  Republicii   cu   realizări   de   maţi de Ia conducerea  muncitori,   pe   de   altă  parte,   ca  forţă  conducătoare  în  în­  este   necesară   în   mal   mare
         te  la  toţi  indicatorii  de  plan,   depăşire  a  sarcinilor,  de  pu­  Volumul  şi  valoarea  depă­  prestigiu,   constructorii   bră-   O.C.L.   produse   industriale   asigurarea   unul   învăţămînt   treaga   activitate,   a   rolului   măsură   prezenţa   propagan­
                                                                                                                                                                                                statului,  al  naţiunii,  a  schim­
         colectivele  de  muncă  şi  or­  ternica   emulaţie   ce   animă   şirilor  de  pînă  acum,  efortu­  denl  vor  preda  pînă  la  30   Deva,  incepînd  cu  data  de   diferenţiat   pentru   cursanţi   şi   bărilor   din   structura   econo­  diştilor,  a  lectorilor  în  mijlo­
         ganizaţiile   de   partid   accele­  colectivele  de  siderurgişti,  se   rile  intense  ce  se  vor  depu­  iunie  un  nou  bloc  cu  30               a   unei   asemenea   pregătiri                               cul   cursanţilor,   organizarea
         rează   ritmurile   producţiei,   întrevede   posibilitatea  ca   pî­  ne  în  aceste  ultime  zile  din   de  apartamente,  creînd  ast­  1  iulie  a.c.  se  preconizează   pentru   propagandişti,   partici­  mică  şi  de  clasă,  căilor  de   unei   vil   activităţi   propagan­
         înscriu  noi  realizări  pe  gra­  nă   la   importantul   eveniment   semestru   In   toate   unităţile,   fel   posibilitatea   ca   în   ca  şi  la  alte  magazine  mult   parea   membrilor   organelor   perfecţionare   a   relaţiilor   de   distice   prin   formele   variate
         ficele întrecerii.                                                                          cursul   lunii   iulie   să   mai   solicitate  de  cjitre  cumpă­  de   partid,   a   activiştilor   de   producţie   şi   ale   ansamblului   ce  ne  stau  la  îndemînă  :  ex­
                                       din   iulie,   combinatul   hune-   sînt   factori   de   garanţie   că                                                   partid  şi  al  organizaţiilor  de   raporturilor   sociale,   a   eticii
           înaintea  ultimei  decade  din   dorean  să  aducă  noi  contri­  prin   aportul   fiecărui   colectiv   dea  încă  unul  cu  20  de  a-   rători   să   se   aplice   acest         comuniste   şi   problemelor   e-   puneri,   simpozioane,   dezba­
         semestru   numeroase   colecti­  buţii   la   îmbogăţirea   bilanţu­  planul   semestrial   In   indus­  partamente.        program   de   funcţionare,   masă  la  munca  de  propagan­  chităţii   sociale,   umanismului   teri,  seri  de  întrebări  şi  răs­
                                                                                                           muncă
                                                                                                                         depun
                                                                                                                  asiduă
         ve,  printre  care  I.M.  Barza   lui   cu   care   întregul   judeţ   tria   judeţului   va   fi   realizat   in  O   acest   sens   muncitorii   iar   la   Direcţia   comercială   dă.  Acestor  cerinţe  le-a  răs­  şl   adîncirii   democraţiei   so­  punsuri.   Din   atenţia   birouri­
         E.M.  Deva  şl  celelalte  uni­  va  cinsti  Conferinţa  Naţiona­  înainte   de   termen,   iar   an­  din  echipele  de  zidari  con­                  puns   creşterea   numărului   de   cialiste  au  constituit  teme  ce   lor  organizaţiilor  de  bază  nu
         tăţi   ale   Centralei   minereu­  lă a P.C.R.               gajamentele   luate   pînă   la   duse  de  comunistul  Ştefan   judeţeană  ni  s-a  spus  că   cursuri   pe   probleme   de   e-   au   ocupat   loc   prioritar   în   trebuie  să  scape  nici  un  mo­
         rilor   neferoase   Deva.   între­  Importante  progrese  în  a-   Conferinţa   Naţională   de   or­  Cazacu  şi  de  Emil  Ungu-   asemenea   orare   de   lucru   ducaţie,  de  studierea  Statutu­  numeroase cursuri.  ment   organizarea,   în   cadrul
                                                                                                                                                                      P.C.R.,
                                                                                                                                                                             a
                                                                                                                                                                  lui
         prinderea   de   industrializare   ceastă   direcţie   înregistrează   ganizaţia   judeţeană   de   par­  raş.              se  vor  extinde  şi  la  maga­  metodelor   muncii  principiilor   şi   Cu  toate  progresele  calita­  adunărilor   generale,   a   dez­
                                                                                                                                                                                   de
                                                                                                                                                                                       partid,
         a  laptelui  Simeria  şi  altele   şi  chimiştii  de  la  Orăştie  şi   tid  vor  fi  îndeplinite  exem­                    zine  din  Hunedoara  şi  Pe­  a  politicii  economice  a  par­  tive  obţinute,  în  anul  de  în­  baterilor   trimestriale,   avîn-
                                                                                                                                                                                                                               du-se  grijă  ca  ele  să  fie  a-
         se  prezintă  cu  planul  de  pro­  „Vîscoza“ Lupeni, unde se  plar.                                                        troşani.                    tidului,   organizarea   cursuri­  văţămînt  de  partid  1971-1972,   xate   pe   problemele   ideologi­
                                                                                                                                                                 lor,  în  general,  pe  organiza­  au  existat  deficienţe,  care  au   ce   de   actualitate,   în   strînsă
                                                                                                                                                                 ţii   de   bază,   folosirea   unor   făcut  ca  în  unele  locuri  mun­  legătură  cu  activitatea  practi­
          %m. ■                                                                                                                                                  metodologii   moderne   în   pre­  ca  do  educaţie,  prin  această   că,   cu   viaţa   organizaţiei   şi
                                             * ~r ■                                                                                                               gătirea   propagandiştilor   şi   formă,  să  nu  se  ridice  la  ni­  a membrilor de partid,
                                                                                                                                                                                                                         In
                                                                                                                                                                                                velul
                                                                                                                                                                                                                 actuale.
                                                                                                                                                                                                      exigenţelor
                                                                                                                                                                                                                                Perioada  în  care  ne  găsim
                                                                                                                                     Prin contribujia            lectorilor. studiat   în   invăţămîntul   unele  cursuri  de  la  exploa­  este  polarizată  de  un  eveni­
                                                                                                                                                                   Au
                                                                                                                                                                                                tările  miniere  din  Valea  Jiu­
                                                                                                                                         cetăţenilor              de  partid  în  anul  1971-1972   lui   şi   de   s-a   manifestat   de   ment   istoric   —   Conferinţa
                                                                                                                                                                                                            pe
                                                                                                                                                                                                                şantierele
                                                                                                                                                                                                                               Naţională  din,  iulie,'  a.c.  Co­
                                                                                                                                                                  peste  45  000  muncitori,  aproa­
                                                                                                                                                                                                                          o
                                                                                                                                                                                                construcţii
                                                                                                                                                                  pe  10  000  ţărani  cooperatori,   tendinţă   accentuată   de   a   lectivităţile   de   muncă   şl-au
                                                 <■ i y  ţ    yyyy                                                                     BĂCIA.   In   reşedinţa   de   peste  5  000  tehnicieni,  ingi­  transforma  dezbaterile  în  dis­  formulat   în   domeniul   econo­
                                                                                                                                     comună   Băcia,   s-a   ridicat   neri,   economişti,   medici,   ju­  cuţii profesionale, în C.A.P.,  mic   obiective   deosebit   de
                                                i í                                                                                  recent  în  roşu  o  clădire  în   rişti,   toate   cadrele   didactice   S.M.A.,  fermele  I.A.S.  de  mul­  mobilizatoare.   Activitatea   de
                                                                                                                                     care  se  va  muta  postul  de   —  adică  mai  mult  de  o  cin­  te  ori  invăţămîntul  s-a  ţinut   propagandă  trebuie  şi  ea  să
                                                                                                                                     miliţie   din   comună.   Demn   cime  din  populaţia  adultă  a   după   alte   şedinţe   în   mod   aibă  şi  are  asemenea  obiec­
                                             vs*««'}                                                                                 de  relevat  este  că  la  ridica­  judeţului.   Trebuie   însă   ară­  superficial,  o  seamă  de  pro­  tive  :  explicarea  cu  forţă  de
                                                                                                                                      tul   noii   construcţii   şi-au   tat  că,  pe  lingă  invăţămîntul   pagandişti   s-au   prezentat   in­  convingere   a   importanţei
                                                         ' "(■ ¿h H                                                                  adus   contribuţia   toţi   cetă­  de  partid  şi  ideologic  al  ca­  suficient   pregătiţi   în   faţa   problemelor   care   fac   obiec­
                                                                                                                                     ţenii,   iar   materialul   folosit   drelor   didactice,   a   cunoscut   cursanţilor   şi,   îndeosebi,   a   tul  ordinii  de  zi  a  conferin­
                                                                                                                                     —  în  special  cărămida  —   în  acest  an  o  largă  cuprin­  continuat   în   numeroase   ţei  şi,  în  continuare,  a  con­
                                                                                                                                     a  fost  procurat  din  demo­  dere   şi   Invăţămîntul   politic   cursuri   rezumarea   doar   la   ţinutului   hotărîirilor   pe   care
                                                     #      ••'V'                                                                    lare.                        al  U.T.C.,  iar  în  unele  unităţi   expuneri,  la  un  monolog  al   le va adopta.
                                                                                                                                             ERMOGEN BiSTRIAN     s-au  organizat  forme  de  ridi­  propagandistului,  în  locul  in­  IOAN BACINSCHI
                                                  wimút >                                                                                    corespondent voluntar  care   a   nivelului   politico-i-   staurării  unui  dialog  viu,  in­  directorul cabinetului judeţean
                                                                                                                                                                  deologic şi de către sindicate.  structiv.                            de partid
              La   CJV.P.   Bretea   Mureşană,   unitate   care   a   început   prima   pe
           Judeţ   secerişul   orzului,   stringerea   reooltei   se   face   cu   ajutorul   a
           patru   combine   şl   manual   de   către   cosaşi.   Pini   In   prezent   s-a
           rouşlt   să   se   recolteze   orzul   de   pe   mal   bine   de   30   din   cele   41
           ha   cultivate.   In   urma   combinelor,   două   prese   mecanice   lucrează   la   PE ŞANTIERELE de CONSTRUCŢII
           balotatul   palelor,   pentru   eliberarea   grabnică   a   terenului   In   ve­
           derea executării arăturilor şl In sămînţărll culturilor duble.
                                                                       SA STOPAM ENERGIC RISIPA DE MATERSALE I
           A  început  secerişul!  Nici  o  zi                        tualului  cincinal  privind  creş­  aşezate   necorespunzător,   su­  losesc,  le  arunc.  N-am  cu  ce   şul   Gheorghe   Cremene,   par­  cărămida   din   vagoane,   sfă-   —  Deşi  pînâ  în  prezent  am
                                                                                 calitative
                                                                        Cerinţele
                                                                                              ac­
                                                                                          ale
                                                                                                                                   prezintă  îndoituri  nu  le  fo­
                                                                                                                                                                                          se­
                                                                                                     puse degradării ?
                                                                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                          comitetului
                                                                                                                                                                  cretarul
                                                                                                                                                                                                                                                        la
                                                                                                                                                                                                                                              economii
                                                                      terea   eficienţei   economice   a   —  N-avem  spaţiu  —  ni  se   le îndrepta“.           tid  al  şantierului,  pe  la  cî­  rîmînd-o. locul   unde   se   ridică   realizat   unele   recunoştea   au­
                                                                                                                                                                                                  In
                                                                                                                                                                                                                              materiale
                                                                                                                                                                                                                                        —
                                                                      investiţiilor   impun   fiecărui   răspunde.                   ...In  scriptele  şantierului  fi­  teva   obiective.   La   centrala   noua   cocserie,   un   grup   de   tocritic   inginerul   Petru   Lem-
                                                                      colectiv  de  muncă  din  con­   Răspunsul   nu   rezistă.   De­  gurează  însă  o  economie  la   termoelectrică,   dezinteresul   montori   îndreaptă   cu   barosul   le,   şeful   şantierului   —   mai
           pierdute,  nici  un  bob  risipit  -                       strucţii   gospodărirea   sporite   faţă   monstrăm  la  faţa  locului  e-   total   materiale   de   262   000   faţă   de   buna  materialelor   es­ a   confecţiile metalice.  pot  fi  făcute  progrese  în  a-
                                                                              exigenţe
                                                                                                                                                                                gospodărire
                                                                                          resurselor
                                                                      de
                                                                                                                                                                  materiilor
                                                                                                                                   lei  !  Nu  primim  însă  un  răs­
                                                                                                                                                                           şi
                                                                                                             unor
                                                                                                                        nefolosi­
                                                                                                                  spaţii
                                                                                                     xistenţa
                                                                                                                                                                                                                              ceastă  direcţie.  In  scripte  fi­
                                                                                                                                                                                                      N-ana  venit  drepte  ?  —
                                                                                                                                                                                                  —
                                                                                               lor
                                                                      materiale
                                                                               şi
                                                                                   valorificarea
                                                                                                                                   de  ciment  irosit,  1  600  kg  de
                                                                      superioară,   evitarea   oricărei   te,  a  unor  alei  de  trecere  cu   puns  referitor  la  cele  38  tone   te  vizibil  —  un  morman  de   întrebăm noi.  gurăm   pe   primul   trimestru
                                                                                                                                                                  circa  2  vagoane  de  cărămidă
                                                                                                     mult  mai  largi  decît  ar  fi
                                                                                                                                                                                                                              cu  economii,  dar  în  realitate
                                                                                                                                                                                                      Ba  da.  Sînt  însă  prost
                                                                                                                                                                                                  —
                                                                      forme  de  risipă.  Aceste  ma­  necesar.                    oţel   beton...   intrat   în   pă-   distrusă,   capete   de   seînduri   depozitate.   Vraişte,   nu   alta.   se  mai  risipesc  mortarul,  be-
         deviza lucrătorilor de pe ogoare                             în   viaţă   de   multe   colective   rile   de   prefabricate   de   ce   mînt,  la  cei  6  mc  de  var  de­  şi   prefabricate   îngropate   în   Se  degradează,  se  îndoaie.  A-   toanele,   cheresteaua,   cimen­
                                                                                      sînt
                                                                                            traduse
                                                                      jore
                                                                            deziderate
                                                                                                      —  Dar  cărămizile  şi  panou­
                                                                                                                                                                 pămînt.  Se  toarnă  fără  milă
                                                                                                                                   preciat etc.
                                                                                                                                                                                                                              tul.
                                                                      de   pe   şantierele   hunedorene,   sînt   stivuite   peste   limitele   Ciudate   norme   de   consum   peste  ele  un  viitor  drum  din   cum le refacem.  e   posibil   aşa   —   Cauzele  risipei  —  spu­
                                                                                                                                                                                                  —
                                                                                                                                                                                                       Cum
                                                                      care   s-au   angajat   să   întîm-   admise  ?  Din  cite  se  vede  a-   persistă  încă  la  unele  şantie­  beton.     ceva ?                        ne   maistrul   Dumitru   Dodila,
                                                                      pine   Conferinţa   Naţională   a                            re din cadrul trustului 1       —   Eu   am   economisit   15
          începutul   acestei   săptămîni   Aceeaşi   hărnicie,   aceeaşi   partidului   cu   însemnate   e-   veţi teren destul în jur...  O   „obişnuinţă“   cu   însem­  mc  de  cherestea  —  mărturi­  întrebarea   a   rămas   fără   secretarul   organizaţiei   de
         a   fost   marcat   în   activitatea   strădanie   şi   dorinţă   fierbinte                  Fără  a  diminua  unele  pro­  nate pagube materiale       seşte   Dumitru   Cioclei,   şeful   răspuns.   Ni   's-a   amintit   la   partid   a   şantierului   —   tre­
         celor  ce  muncesc  pe  ogoare   de  a  vedea  cît  mai  repede   oonomli   de   metal,   material   grese  făcute  la  a,cest  depozit,                echipei  de  dulgheri.  In  cin­  despărţire   însă   —   şi   foarte   buie  să  le  căutăm  în  folosi­
         de  o  nouă  şi  importantă  eta­  în  hambare  rodul  muncii  lor   lemnos,  ciment,  cărămidă  etc.,   trebuie   subliniată   insuficien­  Lotului   III   al   şantierului   stea   Conferinţei   Naţionale   telegrafic   ■—   că   aspectele   rea   nechibzuită   a   materiilor
         pă.  Este  etapa  secerişului,  a-   o   demonstrează   toţi   lucrăto­  să reducă costul lucrărilor.  ta   preocupare   pentru   folosi­  nr.  3  construcţii  al  I.C.S.  Hu­  m-am   angajat   să   economi­  constatate  ţin  de  buna  orga­  şi   materialelor,   în   depozita­
         tunci   cînd   se   strînge   rodul   rii  de  pe  ogoare.  La  Veţel  şi   Pe  unele  şantiere  de  con­  rea  fiecărui  metru  pătrat  de   nedoara,   situat   în   Călan,   îi   sesc  —  prin  valorificarea  de­  nizare,   problemă   care   la   a-   rea  lor  în  spaţii  necorespun­
         bogat   al   holdelor   aurii   în   Ilia,  Lăpuşnic  şi  Dobra  a  în­  strucţii  persistă  Insă  stări  de   spaţiu,   slabul   interes   mani­  revin  sarcini  deosebite  în  a-   şeurilor  —  alţi  15  mc.  Nu   cest  şantier  nu  este  încă  re­  zătoare   sau   neamenajate.   Ne
         hambare   şi   magazii.  In  la­  ceput   şi   se   desfăşoară   în­  lucruri   în   flagrantă   contra­  festat   pentru   amenajarea   u-   cest  an.  întâlnim  şi  aici  as­       zolvată.   Altfel   nici   nu   se   propunem   să   analizăm   aceste
         nurile   ou   spicul   cît   vrabia,   tr-un   ritm   susţinut   marea   dicţie   cu   cerinţele   eficienţei   nor   şoproame   care   să   adă­  pecte  ce  nu  fac  cinste  ideii   toţi insă procedează aşa.  explică  de  ce  la  locurile  de   aspecte   şi   să   luăm   măsuri
         care  unduiesc  în  bătaia  vîn-   bătălie   a   strîngerii   recoltei.   Investiţiilor.   Scoaterea   la   1-   postească   in   bune   condiţii   economisirii materialelor.  Intr-adevăr   echipa   de   des-   muncă   sînt   atîtea   cazuri   de   concrete.
         tulul  şi  din  care  parcă  răz­  Oamenii  îşi  văd  acum  încu­  veală  a  acestor  aspecte  con­  materiale   bituminoase   şi   din   Trecem   însoţiţi   de   tovară­  cărcători   aruncă   fără   regret  nerespectare   a   unor   norme   ★
         bate  aromă  de  pîine  proas­  nunate  de  succese  munca  şi   stituie,  de  fapt,  subiectul  rai­  lemn,   să   înlăture   manipu­                                                 de   gospodărire   a   materialu­  Privită   prin   cerinţele   eco­
         pătă  făcută  din  noua  recol­  strădaniile   depuse   pentru   a   dului   întreprins   pe   şantierele   larea   defectuoasă   a   materia­                                         lui.                          nomiei,   risipa   de   materiale
         tă,   au   intrat   secerătorii   şi   smulge   pămîntulul   rod   cit   de  construcţii  din  Deva,  Că­  lelor,  concretizată  în  zeci  de                                            In   scripte   economii,   pe   —  orieît  de  mică  ar  fi  —  se
         combinele.                    mai   bogat.   Oamenii   muncii   lări, Orăştie şl Brad.     cărămizi   înjumătăţite,   panouri                                                          şantier risipă.               cere  combătută  cu  tărie.  Con­
           Lucrătorii  ogoarelor  —  ţă­  din   agricultură   —   angajaţi   „N-avem  spaţii  de  depozi­  deprecíale,   saci   de   ciment                                                       La şantierul nr. 4 Brad al  ducerile   şantierelor,   maiştrii
         rani   cooperatori,   mecaniza­  cu   toate   forţele   în   această   tare“..             sparţi   şi   împrăştiaţi,   sticlă                                                         T.   C.  Deva  se  observă  în  ul­  şi   inginerii,   fiecare   muncitor
         tori   şi   muncitori   din   I.A.S.   mare  bătălie  a  strîngerii  re­  —  O  Încercare  de  scuză  de   pentru geamuri crăpată etc.                                                 tima  vreme  o  atenţie  spori­  constructor  este  dator  să  în­
         —  s-au  angajat  ca  în  cinstea   coltei  —  lucrează  cu  hărni­  slabă rezistenţă.                                                                                                 tă   pentru   gospodărirea   mate­  ţeleagă   că   atingerea   unui
                                                                                                      „Noi  irosim  multe  materia­
         Conferinţei   Naţionale   a   par­  cie  din  zori  şi  pînă  în  sea­                      le,  iar  şefii  notează.,  econo­                                                         rialelor   la   punctele   de   lu­  înalt  grad  de  eficienţă  la  in­
         tidului  să  scurteze  timpul  de                              începe  raidul  la  unul  din­  mii".                                                                                   cru.  Cu  toate  aceste  preocu­  vestiţii  nu  se  poate  înfăptui
         recoltare   a   cerealelor   păioa-   ră,   adunînd   cu   migală,   cu   tre  marile  depozite  de  mate­                                                                             pări,  încă  nu  au  fost  bine  în­  cu  concepţii  şi  stări  de  lu­
         se,  să  strîngă  întreaga  recol­  grijă  de  buni  gospodari  bob   rii  şl  materiale  ale  T.  C.  De­  Fraza   aparţine   zidarului                                               chise   toate   robinetele   prin   cruri  conform  cărora.  în  rit­
                                       cu  bob,  spic  cu  spic,  bogă­
         tă  la  timp  şi  fără  pierderi.                            va.   Şeful   serviciului   aprovi­  Grigore  Oană,  de  la  lotul  51,                                                   care   curg,   irecuperabil,   bu­  mul  de  dezvoltare  actual,  un
         Cu  această  hotărîre  au  intrat   ţia  lanurilor.  Nici  o  zi  pier­  zionare,   transport,   depozite,   şantierul   nr.   5,   Orăştie   al                                       nuri   şi   materiale   de   con­  sac  de  ciment,  un  capăt  de
         în  lanuri  şi  cooperatorii  din   dută,  nici  un  bob  risipit  —   Alexandru   Filip,   ne   asigură   T.  C.  Deva  şi  adevărul  ei  es­                                         strucţii.  Da  blocul  3  AB,  deşi   seîndură,  un  metru  de  cablu
                                       este  deviza  sub  care  se  des­  că   eventualele   nereguli   pe
         Bretea   Mureşană.   Cei   cinci­                                                           te   de   netăgăduit.   In   jurul                                                         majoritatea   materialelor   erau   etc.   nu   contează.   Realitatea
         zeci  de  cosaşi  culcă  la  pă-   făşoară  acum  pe  ogoare  ma­  care  le  vom  găsi  nu  pot  fi   blocurilor   D3A,   FI   şi   El,                                                puse  în  ordine,  existau  şi  as­  înconjurătoare   ilustrează   con­
                                                                                                                                                                                                                                               greşită
                                                                                                     situate  in  noul  cartier  al  O-
         mînt  brazdă  după  brazdă,  iar   rea  întrecere  a  ţăranilor  co­  puse  decît  pe  seama  insufi­  ■  răştiei,  este  o  risipă  de  ne-                                           pecte   contrastante.   De   pere­  vingător   cît  de  de  mentalitate   este
                                                                       cienţei
                                                                              spaţiului
                                                                                                                                                                                                                                                       ce
                                                                                           depozi­
                                                                                                                                                                                                                              o
                                                                                                                                                                                                                                  astfel
                                                                                       de
         în  urma  lor  alţi  o  sută  de   operatori,   mecanizatorilor   şi   tare.   Dacă   cele   spuse   s-au   descris.   Mal   multe   grămezi                                           tele   blocului,   sub   streaşină,   n-are  nimic  comun  cu  noţiu­
                                                                                                                                                                                                                      pentru
                                                                                                                                                                                                erau
                                                                                                                                                                                                                Uşi
                                                                                                                                                                                                      rezemate
         cooperatori  fac  snopi  şi  îl  a-   lucrătorilor   din   IA.S.   pentru   confirmat   oarecum   la   unele   de  beton  întărit  stăjuiesc  in­                                      balcoane  pe  care  ploaia  că­  nea   de   minuţioasă   şi   bună
         şează  în  clăi.  întreaga  mun­  stringerea   recoltei.   Şi   prin   magazii   administrate   de   A-   trările   în   blocuri   iar   canti­                                        dea   în   voie.   Zidarii,   pentru   gospodărire.   Trebuie   să   se
         că  se  desfăşoară  In  flux  con­  hărnicia,   strădania   şi   hotă-   ristotel  Adespi  şi  Petru  Me-   tăţi  însemnate  de  mortar  stau                                          a-şi  crea  spaţii  de  lucru  în   treacă  urgent  la  stoparea  ri­
                                                                                                                                                                                                                                        se
                                                                                                                                                                                                                                                      res­
                                                                                                                                                                                                                                    să
                                                                                                                                                                                                                              sipei.
                                                                                                                                                                                                                                            întărească
                                                                                                                                                                                                                  1
         tinuu,   ca   pe   banda   rulantă   rîrea   lor   unanimă,   oamenii   zei,  nu  acelaşi  lucru  l-am  în-   gata  să  astupe  şanţurile  fă­                                         balcoane,   aruncaseră    lingă   ponsabilitatea   faţă   de   bunu­
                                                                                                                  canalizare.
                                                                                                     cute
                                                                                                           pentru
                                                                                                                             La
                                                                                              Sare
                                                                                alte
                                                                            la
                                                                                     magazii.
                                                                       tîlnit
                                                                                                                                                                                                bloc  cărămida  rămasă  de  la
         dintr-o fabrică.              muncii   de   pe   ogoare   nu-şi   în  ochi  —  chiar  şi  neavizatu­  groapa  de  var,  3-4  camioane                                                  înălţarea   zidurilor.   Multe   din   rile   materiale   în   care   statul
           Munca   pe   ogoare   capătă   precupeţesc   nici   timpul   şi   lui  —  modul  defectuos  în  ca­  de   var   depreciat.   Constantin                                              cărămizi   se   transformaseră   investeşte  imense  valori  pen­
         în   aceste   zile   valenţe   noi.   nici  forţele  pentru  ca  devi­  re   sînt   păstrate   sulurile   de   Mocanu,  şeful  echipei  de  fie-                                       în  cioburi.  Alţi  muncitori  ca­  tru  construirea  de  noi  obiec­
         Hărnicia   oamenilor   se   mă­  za  lor  să  devină  fapt  împli­  carton  gudronat  şi  pinză  as-   rari-betonişti,  ne  explică  cum                                               re  săpau  o  alee  spre  intra­  tive   industriale   şi   social-cul-
                                                                                                                      economisirea
                                                                                                              propus
                                                                                                                                                                                                                              turale.
                                                                                                     că
                                                                                                         şi-a
                                                                                         de
                                                                                              vată
                                                                               baloturile
                                                                                                                                                                                                     blocului
                                                                                                                                                                                                             deşertau
                                                                                                                                                                                                                      lope-
                                                                       faltică,
                                                                                                                                                                                                rea
                                                                                                                                       Un
                                                                                                                                                             degradată
                                                                                                                                                                              neglijentei.
                                                                                                                                                                         cauza
         soară   acum   în   suprafeţele   nit  şi  întreaga  producţie  de   minerală,   cărămida,   materia­  a  3  la  sută  din  fierul  beton   plăteşte   ?  munte   de   de  cărămidă  lotul   III   al  din  I.C.S.H.,   care   execută   Cine   ţile   cil   pămint   direct   peste   Anchetă realizată de
                                                                                                                                                                                        lu­
                                                                                                                                              (Aspect
                                                                                                                                                        la
         recoltate  zilnic,  în  tonele  de   orz  şi  grîu  să  fie  strînsă  la   lul lemnos, bitumul.  pe  oare  îl  pune  în  operă,  dar   crări la U. V. Călan).      Foto: V. ONOIU      cărămizi,   acoperind   o   bună    IUE COJOCARU
          cereale obţinute pe hectar.   timp şi fără pierderi.          —    De  ce  sînt  materialele  recunoaşte:   „Capetele   care                                                          parte din ele.                      MARIN NEGOITA
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79