Page 82 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 82
f "fSHHHiryrmTK
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 430 © SÎMBATA 24 IUNIE 1972
tBBBM
ms^4nnwwn^wimwFP7rxBPZEttrx'Zttxmxmx&3?E!2t2
™1
Pe şantierul tie locuinţe de la Hunedoara
..-i'xvww'-u
in mw>immtm?
CI A m FI HF.A Xi
© Realizam şi predăm zilnic 1,5 aparta
mente din panouri mari
Colectivul nostru a hotărft să realizeze sarcinile ac
tualului cincinal înainte de termen. In acest scop, în pri ® 78 la sută din efectivul şantierului lucrea
mat rînd, am analizat capacităţile de producţie şi le-am
corelat cu desfacerea. Pe această bază am ajuns la con- ză în acord global
cluzVa câ avem nişte capacităţi de producţie care nu au
fost .puse în valoare în mod integral. De exemplu, la ate ® O productivitate a muncii de peste
lierul mecanic am înfiinţat o brigadă pe două schimburi 90 000 iei pe salariat anual
care “,va realiza circa 40 tone confecţii metalice pe lună în
plus. ‘.S-a etxins, de asemenea, schimbul III la atelierul
mecarîic şi la secţia „Premo". In condiţiile In care anul Atenţie deosebită acor
Cuţ ocazia adunărilor generale de partid pe secţii, în acesta avem de construit şi dăm promovării formelor
cadrul t cărora s-a dezbătut modul cum s-au realizat hotă- predat aproape 2 000 de a- perfecţionate de organiza
rîrile Conferinţei Naţionale şi ale Congresului al X-lea, partamente, aproape dublu re. La ora actuală 78 la su
au fost formulate angajamente concrete pentru înfăptuirea faţă de anul trecut, pre tă din efectivul şantierului
înainte *de termen a cincinalului. Comuniştii au analizat cum şl alte edificii social- lucrează în acord global,
foarte temeinic posibSIităţile de depăşire a sarcinilor de angajamente concrete & Realizări de prestigiu m Iniţiative culturale, comitetul nostru faţă de 42 de procente cît
plan pe acest an şi au găsit — in pofida greutăţilor pe de partid, organizaţiile de am avut la finele anului
care noi' Ie avem în special cu desfacerea — că avem po bază de la loturi, comuniş trecut. Pentru a folosi mai
sibilităţi să ne majortăm angajamentul anual de la 5 mi tii prezenţi la punctele de deplin forţa de muncă —
lioane Ia 10 milioane lei şi pînă Ia Conferinţa Naţională a lucru desfăşoară o intensă defidltară încă la unele
partidulul'să realizăm o producţie suplimentară în valoare muncă politică pentru ca meserii — am trecut la îm
de cel' puSţin 7 milioane Iei. Comitetul de partid urmăreşte fiecare constructor să cu bunătăţirea organizării lu
zilnic realizarea pi/anului pe secţii şi produse şi intervine noască temeinic sarcinile crului pe schimburi, ast
prompt acolo unde se înregistrează rămîneri în urmă. ce-i revin, modul cum tre fel că în prezent, la noi
Atmosfera aceasta de lucru, de dăruire, porneşte de la buie să lucreze pentru a le pe şantier, indicele de uti
fondului
de
timp
lizare
a
comuinlştii care, înţelegînd importanţa deosebită a eveni realiza integral. Activitatea a crescut la peste 97 la
mentelor cHn acest an — Conferinţa Naţională a partidului depusă de comunişti, în sută.
din italie- şi aniversarea unui sfert de veac de la procla contextul climatului gene Acţiunile întreprinse au
marea Republicii —, muncesc cu exigenţă şi dăruire şi, ral de avînt creator deter condus la rezultate valoroa
fji-in ettempSul lor, mobilizează întregul colectiv. Aş putea minat de apropierea Con se. La blocurile din panouri
să' citez' activitatea mai deosebită desfăşurată de comuniş ferinţei Naţionale a parti mari am atins stadiul în
tii Dumiltru MIhăilă, Borls Lungu, Sabin Morar, Anton dului, a generat şl la noi care montăm, finisăm şi
Tocad, Constantin Apur, Sabin Drăgoiu, Gheorghe Oro- pe şantier o însufleţitoare predăm In medie cîte 1,5
şan, Sabin Luca şi mulţi alţii. Se desfăşoară o susţinută întrecere pentru a cinsti a- apartamente pe zi, adică în
mutică pdlitică şi organizatorică pentru a stimula şi men ccst mare eveniment şi ani fiecare lună construim şi
ţine această emulaţie care animă colectivul întreprinderii versarea Republicii cu rea predăm cîte un bloc prin
noastre, oolectiv distins pentru rezultatele obţinute anul lizări de seamă. Numeroa metode industriale. Aceasta
trecut în întrecerea socialistă, fapt care îl angajează şi se formaţii de lucru, cum are influenţe favorabile a-
sînt cele conduse de comu
mai mult. niştii Alfred Ilgner, zidar, supra creşterii productivi
ComAniştli îşi aduc un aport deosebit la adaptarea cît Slmion Napău, flerar-beto- tăţii muncii, indicator la
mai, operativă a procesului tehnologic noilor cerinţe, la a- care, pînă la finele anului,
similarea unor produse noi care înlocuiesc pe cele ce nu nist, Petru Petraş, zugrav, ne-am angajat să realizăm
au asiguraitâ desfacerea, astfel ca planul producţiei marfă să Teodor Mttran, parchetar. peste 90 000 lei pe salariat.
fie realizat ritmic. Comuniştii din secţia de prefabricate dau Ion Drăgan, instalator, ală Progresele care le-am fă
în general tonul în privinţa angajării colectivului nostru. turi de maiştrii şl şefii de cut ne demonstrează că o-
lot Ion Ciobanu, Iosif Fa-
Comitetul nostru de partid este conştient că sarcinile zekas, Kontz Ttberiu şl Şte rientarea dată de conduce
actualului cincinal sînt deosebit de mobilizatoare. Avem fan FIra, raportează în cin rea partidului de a promo
în vedere faptul că fabrica noastră trebuie să se alinieze stea Conferinţei judeţene de va şl generaliza metodele
dt mai operativ cerinţelor, de industrializare a activităţii partid rezultate valoroa industriale, de a creşte gra
de investtţii-construcţii. întreaga noastră muncă politică se. Am predat locatarilor a- dul de mecanizare şl de a
şl educaţională va fl axată pe formarea unor răspunderi proape 500 de apartamente, organiza superior activita
msţjore dfcn partea comuniştilor, a tuturor salariaţilor faţă productivitatea muncii a tea de construcţli-montaj
de sarcinile ce le vor avea de rezolvat. De fapt, măsurile sporit cu 1 1® sută, iar prin este singura cale pe care
ce vizează transpunerea în viaţă a programului educaţio reducerea consumului de trebuie să perseverăm cu
nal al partidului constituie o permanenţă pe agenda noas oţel, beton, ciment, cărămi toată răspunderea pentru a
tră de lucria. întreprinderea este tînără, colectivul ei la dă şi material lemnos am îndeplini înainte de termen
fel, ded avem numeroase probleme legate de formarea obţinut 200 000 led economii prevederile cincinalului în
conştiinţei oamenilor şl ne străduim să le rezolvăm ,g¡SK®3sc3íaaüia¿ meajs'E'Hzseek’ suplimentare. Realizările domeniul investiţiilor.
din mers. vor fi mult sporite pînă la
Noi ne prezentăm, ca organizaţie de partid, la confe Conferinţa Naţională a par GfliGORE BOIERU
rinţa extraordinară a organizaţiei judeţene, cu planul se tidului, cînd vom preda pe tehnician, secretarul comitetu
Pe magistralele lui de partid al şantieru
mestrial realizat cu mai bine de o decadă înainte de ter ste 800 de apartamente,
men şl cu o producţie suplimentară în valoare de peste 6 majoritatea înainte de ter lui IV a! l.C.S. Hunedoara
men.
economiei
milioane lei.
Delegaţii la conferinţă au mandatul, din partea acti
vului de partid din fabrică, de a susţine faptic noile an nalionale—mefal cu
gajamente pe care la va formula organizaţia judeţeană
înalte performante
de partid. > ...
MSCOLAE DEVIAN calitative
secretarul comitetului de partid al I.P.B. Deva
Acţiunea de largă rezonan nării cu materii prime de re faţă de anul trecut — o-
pinează
manevrantul
princi
ţă declanşată la Hunedoara calitate, vom revizui tehno pal IOAN ŞERBAN, de Ia 11
logiile de elaborare şi turna
pentru a produce şi livra pe
Inlflativa unul miner comunist cîşflgă abatajele Văii Jiului economiei naţio re, asigurînd respectarea lor blumlngul „lSOO*. In princi îndeplinirea Înainte de termen a cincinalului impune
magistralele
nale metal cu înalte perfor eu maximă stricteţe. Este pal, ne propunem să îmbu intelectualităţii tehnice să-şi aducă întreaga contribuţie la
manţe calitative deschide ca dorinţa noastră să facem din nătăţim tehnologiile de încăl valorificarea completă şl superioară a tuturor resurselor
pacităţii de creaţie a siderur- oţelăria electrică un veritabil zire şi laminare a lingouri- de care dispune economia naţională, la promovarea largă
Răspunztnd chemării brigadierului Petre noi şi prestigioase afirmări triale, deservit de oameni cu un milion de tone flamarea în economie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane. cercetători şl
laborator
de
indus
lor şi să extindem la circa
proporţii
perspectivele
unei
giştilor
colectivul
de
nostru
acest
In
context,
românească.
Cei
în industria determine succe o înaltă calificare, capabili cu oxigen în flux. Prin a- proiectanţi este angajat la creşterea bazei de materii prime
să ridice marca oţelului hu-
ceasba, îmbunătăţim mult ca
chemaţi
să
şl punerea în valoare de noi rezerve minerale, perfecţio
1
Constantin, Erou al Muticii Socialiste, mineri sul bătăliei pentru calitate şl nedorean la un nivel de ca litatea suprafeţei laminatelor, narea tehnologiilor de extracţie şl preparare, reducerea
gradul lor de finisare, com
litate foarte înalt.
eficienţă sînt în primul rînd
— Pentru oţelăria noastră, consumurilor materiale, sporirea eficienţei Investiţiilor şi
oţelarii şi lamlnatorii. Mate al cărei nivel d© producţie portarea mai bună a meta scurtarea duratei de execuţie a acestora.
rializarea valoroasei iniţiati tinde să ajungă la aproape lului la beneficiari. Doresc să arăt că întregul nostru solectiv consacră po
frontaiişti din Lupeni vor realiza lunar un spor ve stă în efortul lor de gîn- 3 milioane tone de metal a- — Intr-o şi mai mare mă tenţialul său creator realizării în bune condiţiunl a sarci
dire şi acţiune, în măiestria sură, realizarea şi livrarea nilor ce-i revin. In aceste zile de ample preocupări pe
lor profesională, în forţa lor mial, perfecţionarea se im unor laminate de calitate ne plan naţional pentru perfecţionarea calitativă a economiei,
pune cu toată acuitatea — a-
de angajare ca muncitori firmă maistrul VICTOR PE- revine nouă — se exprimă avem satisfacţia să raportăm că volumul valorilor mate
de producţie de 5000 tone de cărbune înaintaţi la rezolvarea unor TROESCU, secretarul comi inginerul VASILE SÂUCĂ, riale create în urma aplicării rezultatelor cercetărilor se
sarcini de mare însemnătate tetului de partid de la oţe adjunctul şefului secţiei la ridică la citeva zeci de milioane de lei. Susţinerea metali
cu
Faptul că mina noastră a dă o asistenţă tehnică mai preluare a acestei valoroase pentru progresul economiei lăria Martin nr. 2. înlocui minor „800". împreună ne-am că şl podlrea cu plasă desîrmă a abatajelor, susţinerea
comuniştii
secţie,
din
metalică a abatajelor la metode de exploatare ascendente,
româneşti. Aceşti oameni mi
acumulat de la începutul a- susţinută la locurile de iniţiative. De fapt, cele do nunaţi, în frunte cu comu rea treptată a oţelurilor car gîndit să aducem noi îmbu recuperarea unor metale din zgurile metalurgice şi a unor
uă cicluri complete realiza
nului un minus considerabil producţie. împotriva Indis niştii, au reacţionat cu o ad bon obişnuite, care la noi nătăţiri procesului de încăl metale conexe din minereuri precum şi valorificară unor
la producţia de cărbune ciplinei s-a creat o puterni te în plus pe lună pot fi mai deţin încă o pondere în zire a lingourilor din oţeluri noi resurse minerale la exploatări şi alte proble
ne-a condus la reflecţii se că opinie de masă. majorate la 3 şi chiar la 4, mirabilă promptitudine la e- semnată, cu oţeluri carbon de înaltă calitate, să extin me soluţionate de colectivul nostru au devenit mijloace
pe
lucru
rioase, la măsuri energice Prin aceste măsuri, şi deja brigăzile care-1 încearcă xigenţele iniţiativei, s-au an de calitate, slab aliate şi a- dem frezarea lor la cald, să importante pentru creşterea productivităţii muncii, reduce
de
conduse
gajat cu luciditate şi matură
pentru ieşirea din impas. prin altele, Exploatarea mi conştiinţă politică şi profe liate, ne determină să luăm rea consumurilor materiale, pentru creşterea eficienţei eco
Organizaţia noastră de par nieră Lupeni se îndreaptă Petre' Constantin şi Remus sională, cu competenţă şi în cel mai scurt timp măsuri trecem într-o proporţie mai nomice.
tid, comitetul oamenilor acum spre un drum bun, Pădureanu, care obţin ran răspundere în această acţiu energice. Ne-am sfătuit deja mare la prelucrarea suprafe
muncii, toţi minerii au în angajată, laolaltă cu toate damente de 9,53 tone pe ne de anvergură. cu cei mai buni oţelari, ţei laminatelor prin cojire şi Conferinţa Naţională a partidului şl cea de a 25-a
ţeles că trebuie să facem colectivele de muncă din post faţă de norma de 8 to — Creşterea accentuată a maiştri şi ingineri şi am con polizare, să introducem con aniversare a proclamării Republicii constituie şi pentru
totul pentru eliminarea ne ţară, să întlmpine cu rezul ne pe post, respectiv de turat principalele direcţii în trolul calitativ automat al noi un prilej deosebit de a ne spori eforturile în vede
ajunsurilor şi readucerea tate deosebite Conferinţa 9.60 tone pe post faţă de producţiei de oţeluri aliate care vom acţiona. Punem ac ţaglelor, astfel ca la benefi rea rezolvării cu mai mult succes a sarcinilor ce ne revin.
producţiei la un curs nor Naţională a partidului. A- 7.60 tone pe post. Aplicînd ne vizează în mod deosebit centul principal pe asimila ciari să ajungă numai lami Analizînd posibilităţile de care dispunem şl pentru scurta
— spune FLORIAN GIURCA,
mal. vem mineri destoinici, co această iniţiativă, se scon maistru principal la oţelăria rea rapidă a noilor tehnolo nate de cea mai bună cali rea duratei de execuţie a lucrărilor de cercetare şi pro
iectare, ne propunem ca în cinstea celor două mari eve
tate.
Nu voi aminti aici cau munişti înaintaţi, pătrunşi tează pe o creştere a pro electrică. Intr-un termen scurt gii şi însuşirea lor de către nimente să realizăm montarea şi punerea în funcţiune a
zele care au făcut să nu de responsabilitatea socială ductivităţii muncii în aba ne-am propus să perfectăm fiecare echipă de oţelari, e- Neîndoielnic, procesul an- unei instalaţii pilot şi micropilot pentru prepararea mi
ne realizăm lună de lună, ce le revine, care muncesc tajele frontale ale minei cu asimilarea şi să producem laborarea tuturor şarjelor gajant de perfecţionare cali nereurilor, depăşirea cu 30 la sută a planului de proiecta
de la începutul anului, sar cu pasiune şi abnegaţie. Ei 2 la sută, ceea ce nu e pu conform programului sorti tativă a metalului, ce animă
caută şi găsesc noi soluţii masiv oţeluri refractare, inoxi mental, vom aduce adaptări în aceste zile premergătoare re la un important număr de lucrări, reducerea consumu
cinile de plan. Voi încerca ţin dacă raportăm obţine dabile, oţeluri de înaltă pu Conferinţei Naţionale a par lui de materiale prin proiectare cu 5 la sută la lemnul
ini
să punctez doar măsurile în muncă, declanşează spo rea acestor rezultate la ritate şl cu proprietăţi fizi- le ce se impun la pregăti tidului oţelarii şi laminatorii de mină şi cu 3 la sută la ciment faţă de normele de
rea trenurilor de turnare,
impulsionează
ţiative,
luate pentru reglementarea programul de lucru de 6 co-mecanice superioare pen Hunedoarei, va fi transpus consum, precum şi reducerea cu 10 la sută a costului pn
situaţiei, măsuri care se rirea producţiei de cărbune. ore în subteran, în care mi tru producţia de utilai chi la respectarea riguroasă a în planul unor realităţi cer iectării la lucrările care se vor realiza peste plan.
Din această dorinţă s-a nerii noştri se încadrează pe tuturor prescripţiilor tehni
materializează zilnic în ul născut, cu aproape 10 zile mic, energetic, petrolier, ca te, cu influenţe binefăcătoa
tima perioadă în tone de în urmă, Iniţiativa cunoscu zi ce trece tot mai bine. zane de înaltă presiune, au ce. — Am reţinut câ în acest re pentru întreaga economie Dr. ing. ILIE GHIfÂ
cărbune date în plus, în mai tului şef de brigadă Petre Dorinţa unanimă a colec tocamioane, autoturisme, trac an ponderea laminatelor de naţională. directorul Centrului de cercetări şi proiectări
mulţi metri liniari realizaţi Constantin, Erou al Muncii tivului de muncă al E. M. toare, rulmenţi. In acest scop calitate superioară va fi cu pentru minereuri neferoase Deva
la lucrările de pregătiri. Lupeni, a acestor oameni vom trece imediat la măsuri LAURENŢIU VISKI
Socialiste, ca „Fiecare bri care muncesc cu pasiune şi de îmbunătăţire a aprovizio- cel puţin 15 1a sută mai ma-
Un accent deosebit l-am gadă din abatajele frontale
pus pe organizarea frontu să realizeze lunar două ci abnegaţie, cu înaltă maturi
tate politică şl conştiinţă
rilor de lucru — în mod cluri complete peste preve patriotică, este recuperarea Cele două aspersoare şi două
deosebit la abatajele fron derile planului". Este o ini Cooperativei agricole de Cuvînfui de ordine aS iegumicuiforilor dfo Dobra motopompe revarsă zilnic
tale — şi pe aproviziona ţiativă valoroasă, lansată de în cît mai mare măsură a producţie din Dobra i s-a a- printre plante mii de metri
rea cu materiale şi piese un bun cunoscător al fron restanţelor, de a întfîmpina cu cordat de către Consiliul de cubi de apă.
de schimb, ceea ce ne-a talelor Lupeniului, prin ca rezultate dintre cele mai Stat „Ordinul Muncii“ cla Nu putem încheia fără să
permis o mai bună utiliza re se obţin însemnate spo bune Conferinţa Naţională sa I, pentru rezultatele obţi amintim cîteva nume de co
a partidului şi aniversarea nute la producţia legumicolă
re a maşinilor şi agregate ruri de producţie. Cu toate unui sfert de veac de la pro în 1971. Desigur, distincţia operatoare care în aceste zile
lor din subteran, asigurînd, că a trecut puţin timp de înglobează în ea eforturile premergătoare Conferinţei Na
prin aceasta, un ritm sus Ia lansarea chemării lui clamarea Republicii, răs- susţinute, strădaniile merito ţionale a partidului se întrec
ţinut, fără întreruperi, ci Petre Constantin, ea a găsit punzînd astfel faptic che rii pe care legumicultorii de re că vom face ceva. De fapt Mihai Cazacincu, un om ca muniştii, întregul colectiv al pe ele însele în a executa
clului de extracţie. S-a in repede ecou la brigăzile mărilor partidului, înfăptui la această cooperativă agri pe ia noi nu se obişnuise re îndrăgeşte legumicultura. fermei şi-au propus să obţină toate lucrările la timp şi de
tensificat munca politică de noastre de frontaiişti. Bri rii obiectivelor sale politi colă le-au depus de-a lungul pînă atunci să se cultive le Cu sprijinul lui. prin hărni de pe cele 80 de hec calitate ireproşabilă. Letiţia
ce, economice şi sociale. A- tare de grădină o pro
masă la toate nivelurile, găzile conduse de Ion O- vem încredere în hărnicia anilor pentru creşterea pro gume din cauza climei care cia cooperatorilor, grădina de O prea n, Aurora Tomuţa, Mi-
prin toate formele sale, la nuţ, Grigore Moldovan, Ion oamenilor noştri, în capaci ducţiei, întărirea şi dezvolta e ceva mai rece. N-am prea legume s-a pus pe roate. ducţie totală de aproape 1 300 nodora Andrica, Maria Ma-
toate locurile de muncă, Solomon, Vasile Caila, Ni- rea cooperativei. făcut mare treabă în toam Răsfoim cîteva file din de tone, din care 200 tone riş, Otilia Stăniş, Olivia Stă-
reuşind să mobilizăm mai colae Gavra, Pompei Cris tatea lor de mobilizare, în Zilele trecute i-am vizitat na aceea. Dar în iarna care planurile de producţie ale a- reprezintă angajamentul lor nLş, Niţă Florca, Marişca
Anul
1971
a
expirat.
res
cu
care-şi
activ masa de comunişti, în tian, Remus Pădureanu, Va fermitatea întotdeauna obligaţi pe legumicultorii din Do a urmat ne-am strîns toţi nului pentru cooperatorii de în cinstea Conferinţei Naţio Stanca, Letiţia Goţu, Nica
nale a partidului şi a aniver
fost
pectă
tregul potenţial uman al sile Rusu şi Mihai Blaga ile, angajamentele asumate bra. împreună cu Ioan care am lucrat la grădină la aici un an bogat. Ei şi-au sării Republicii. Ptircar, Letiţia Cicei. Ver-
exploatării la realizarea sar au îmbrăţişat iniţiativa, ma- Şindea, ajutorul şefului de cercul de învăţămînt agro propus să realizeze de pe su Ar mai putea exista îndo ghelia Nemeş, Maria Cocher-
cinilor. Un ajutor de nă ' joritatea dintre ei realizînd în întrecere. Efervescenţa ¡fermă, unul dintre cei mai tehnic şi am încercat să re prafaţa de 75 de ha teren pe iala că membrii cooperatori han, Valeria Lădar, Z. Mi-
deja cele două cicluri com politică şi economică care vechi cooperatori din acest capitulăm ce am făcut bun huţ, prin strădaniile deose
dejde îl avem în comisia e- sector, am trecut succint în şi ce am greşit de nu ne-au care au însămînţat legume şi de la Dobra nu îşi vor rea
conomică de pe lingă comi plete peste prevederile dc domină astăzi întreaga noas revistă drumul pe care fer ieşit socotelile aşa cum ni zarzavaturi o producţie de liza producţiile planificate bite pe care le depun, fac ca
viaţă
tră
îi
deplin
găseşte
tetul de partid, care contro plan. Prin aplicarea iniţiati angajaţi pe minerii Lupe ma legumicolă l-a făcut de le calculasem noi. Atunci am 900 tone, dar au realizat 1 160 la ferma legumicolă şi an ferma legumicolă a C.A.P.
lează şi îndrumă cu com vei de către brigăzile amin la înfiinţare şi pînă acum. văzut că omisesem multe din de tone. Este într-ad<jvăr o gajamentele asumate? Nu! din Dobra să obţină şi în
petenţă şi responsabilitate tite, mina Lupeni va reali niului în lupta pentru mai — Atunci cînd ne-am gîn lucrările pe care trebuia să izbîndă meritorie. Toate suc continuare recolte bogate, să
modul in care sînt aplica za la finele acestei luni un mult cărbune dat patriei dit să ne ocupăm de grădi le facem pentru întreţinerea cesele pe care cooperatorii Şi anul acesta ei l-au înce aducă cooperativei venituri
te măsurile, cum se reali spor de producţie de 5 000 socialiste. nărit, ne-am rezervat numai plantelor la grădină. de aici le obţin de la legu put bine. Toate culturile au tot mai mari.
zează obiectivele de plan. tone de cărbune peste sar o suprafaţă de 14 ha. Local Mai tîrziu a venit în co micultura se datoresc desigur fost prăşite atît mecanic cît
La rîndul lor, cadrele noas cinile lunare de plan. Şi Ing. DUMITRU POPEANĂŞ nicii nu prea aveau încrede- operativa noastră inginerul muncii lor. In acest an, co şi manual de cîte 2 şi 3 ori. N. PANAITESCU
directorul E.M. Lupeni
tre tehnico-inginereşti acor alte brigăzi sînt în curs de ■ntouuoar. ■ c i i-Jirr«
_J
aanwnww