Page 86 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 431 ® DUMINICĂ 25 IUNIE 1972
CUVINTAREA TOVARĂŞULUINICOLAECEAUŞESCU
(Urmare din pag. 1) fixe, obţinînd cu fondurile e- ceastă privinţă, rezultate bu Mergînd mai departe, va tre Este necesar ca unele între riale, ridicarea eficienţei e- probleme ale conducerii ac tot ceea ce ne propunem să
xistente o producţie cît mai ne, dar n-am putea spune că bui să ne gîndim la perfec prinderi să-şi realizeze anu conomice se reflectă pînă la tivităţii de producţie ; «per înfăptuim nu se poate reali
mare, depinde în mod esen nu există şi aici rezerve ţionarea în acest sens şi a mite dezvoltări cu mijloace urmă în creşterea bunăstării că acest proces se va accen za decît împreună şi cu con
privind îndeplinirea cincina ţial ridicarea eficienţei eco foarte mari. Este necesar să liceelor tehnice şi a celorlal tua, comitetele de sectoare sultarea largă a oamenilor
Avem
asemenea
lului înainte de termen. Tre nomice. O deosebită impor facem în această direcţie o te licee. Trebuie înfăptuite proprii. în Bucureşti şi e- materiale a oamenilor mun devenind, într-adevăr, organe muncii. Numai în măsura în
cii,
în
xemple
nostru
po
întregului
buie să vă informez că ţinîn- tanţă are, de asemenea, re analiză temeinică, să stabi măsurile stabilite aoum un mai toate judeţele. Pe aceas por. Ţelul suprem al socialis de conducere, inclusiv în do care fiecare organizaţie de
du-se seama şi de angaja ducerea cheltuielilor materia lim măsuri concrete pentru an de Comitetul Central pri tă bază s-au obţinut econo mului, al politicii partidului meniul bunei gospodăriri. partid va şti să realizeze uni
mentele celorlalte judeţe, s-a le, folosirea cu mai multă e- creşterea productivităţii mun vind patronarea şcolilor şi mii şi rezultate foarte bune. şi guvernului este bunăsta Comitetul municipal trebu tatea tuturor oamenilor mun
stabilit să se elaboreze un ficienţă a mijloacelor circu cii. însăşi schimbarea u- liceelor de către întreprin ie, de asemenea, să-şi îmbu cii în înfăptuirea programu
program de măsuri supli lante. In fond .problema e3te nor tehnologii, reducerea deri. Avem 800 de licee în In acelaşi timp este necesar rea şi fericirea poporului •— nătăţească activitatea, să e- lui partidului, vom asigura
mentare pe întreaga ţară în dacă folosim raţional sau consumurilor de materiale va întreaga ţară şi peste o mie de să renunţăm la unele con şi de aceea este necesar ca xercite un control mai sis succesul. In acelaşi timp,
con
partid*
de
strucţii inutile. Nu vreau să
organizaţiile
vederea justei corelări, a co risipim munca socială înma avea un rezultat Imediat a- întreprinderi industriale mari; vorbesc despre toate proble siliile populare să acorde o tematic, să fie mai ferm, mai vom face noi paşi pe calea
laborării şi asigurării apro gazinată în materiale şi ma supra productivităţii. Dacă fiecare întreprindere mare mare atenţie bunei aprovizi exigent, să nu treacă peste dezvoltării democraţiei socia
vizionării tehnico-materiale terii prime. Reducerea con o piesă are o încărcătură su poate să patroneze uri liceu mele investiţiilor, dar vreau onări a populaţiei, deservi probleme cum, din păcat, s-a liste, a participării întregu
să amintesc că s-au dat în
necesare realizării angajamen sumului material, creşterea plimentară de 10 mm în loc şi cîteva şcoli de 10 ani. A- acest domeniu largi atribu- rii, creşterii continue a bu întâmplat în trecut, într-un lui popor la construirea so
telor. Pentru că nu este vor procentului de produse fizi de 50 mm, se reduce de cîte vgm o mare răspundere faţă năstării materiale şi spiritu şir de cazuri pe care le cu cietăţii socialiste multilateral
ba să realizăm oricum depă ce dintr-o tonă constituie va ori timpul necesar pre de tineret, faţă de pregăti ţiuni centralelor şi întreprin ale. Nu doresc să mă refer noaşteţi. Cunosc bine orga dezvoltate, la făurirea, în
şirea producţiei globale. Vreau problema esenţială a efici lucrării. Iată un efect ime rea lui pentru viaţă. Este derilor. Ministerele au drep acum la măsurile privind nizaţia de partid din Capitală mod conştient, a propriului
să se înţeleagă foarte clar — enţei economice. Or, situa diat asupra productivităţii. O clar că actualul Sistem de tul să aprobe investiţii pînă creşterea salariului real, de de mulţi ani ; ştiu că avem său destin. (Aplauze puterni
şi cred că comitetul munici ţia existentă în acest dome mare importanţă are şi me învăţămînt, mă refer la li la 50 de milioane, iar cen oarece aceasta va face obiec aici organizaţii de partid bu ce, urale).
pal a ţinut seama de acest niu nu ne poate mulţumi. canizarea, automatizarea pro ceul de cultură generală, nu tralele, pînă la 30 de milioa tul Conferinţei Naţionale ; a- ne. Sper că spiritul în care Nu doresc să mă refer la
lucru — că nu dorim ca spo Ne aflăm printre ţările în ducţiei, trecerea la maşini- mai corespunde condiţiilor şi ne lei. Normal era ca aceste vem în vedere să asigurăm o s-au desfăşurat lucrările de problemele internaţionale.
rirea producţiei globale să care se înregistrează un ni agregat, la munca la mai cerinţelor societăţii moderne. fonduri de investiţii să fie creştere mai substanţială a azi se va răsfrînge pozitiv Am vorbit nu de mult de
fie rezulţatul circulaţiei inter vel foarte ridicat al chel multe maşini. Nu vreau să Avem fără îndoială nevoie îndreptate spre utilaj, spre veniturilor, în măsura creşte asupra activităţii organizaţii spre aceasta ; la Conferinţa
ne a diferitelor produse, ci tuielilor materiale de produc descifrez acum fiecare din de biologi, medici şi fizici dotare tehnică. Pe ţară, chel rii producţiei, a reducerii lor noastre de partid, că or Naţională vom analiza pe
creşterii producţiei fizice la ţie — şi de la această situ aceste probleme în parte. eni, dar pentru aceştia tre tuielile pentru construcţii re cheltuielilor, ridicării la un ganizaţia de partid a Capita larg situaţia internaţională
preţuri constante. Deci cele aţie nu face excepţie nici Dar e greu să admit ca la buie să facem programe spe prezintă însă circa 38—39 la nivel mai înalt a eficienţei lei — cea mai mare organi şi schimbările care au inter
52 de miliarde în plus ale Capitala. Dealtfel, nici ceea „23 August“ — uzină care ciale. Pentru viitorii fizi sută, iar la unele ministere, întregii activităţi economice. zaţie a partidului nostru — venit şi sînt în curs de ac
Capitalei trebuie să se mate ce se prevede în cincinal în şi-a sărbătorit 50 de ani de cieni să avem şcoli unde să centrale şi întreprinderi au tre Este necesar ca comitetul îşi va îndeplini mai bine sar centuare pe arena mondială.
rializeze într-o creştere de acest domeniu nu poate să existenţă şi care are un co se înveţe cu adevărat fizică, cut de 50 la sută. De ce ? municipal şi consiliul popu cinile de seamă ce-i revin. Ceea ce doresc să menţionez
produse fizice la preţurile ne mulţumească, sarcina de lectiv de 14 000 de oameni, nu de toate şi nimic apro Pentru că în loc să se adu lar să acorde mai multă aten (Aplauze puternice). şi de data aceasta este că
stabilite prin plan — dealtfel reducere a cheltuielilor ma dintre care mulţi tehnicieni, fundat. Este nevoie să reve că maşini în spaţiile existen ţie sistematizării Capitalei, viaţa, evenimentele demon
legea interzice orice majorare teriale este destul de mică. care dispune de un institut dem, încă anul acesta, pro te s-au construit clădiri care , îmbunătăţirii mijloacelor de Este necesar să aplicăm în strează cu claritate justeţea
a preţurilor fără aprobări De aceea, va trebui ca, para de proiectare şi cercetare — blema orientării învăţămîn stau goale. Unii chiar au transport în comun, creşterii practică măsurile pe care orientărilor stabilite de Con
speciale. Deci, vreau să fie lel cu realizarea producţiei să găseşti lucrîndu-se la un tului nostru. Trebuie să tre demolat spaţii pe motiv că spiritului gospodăresc al or le-am discutat împreună în gresul al X-lea al partidului,
clar pentru toţi tovarăşii de globale, să ne preocupăm utilaj modern cu mijloacele cem la realizarea unui ra sînt vechi, făcute de capita ganelor noastre. Nu aş dori octombrie anul trecut şi care a politicii internaţionale des
aici, pentru toţi conducătorii de scăderea costurilor pro cu care se lucra acum 50 de port mai bun al liceelor de lişti, nu mai cadrează cu era să mă refer acum la o serie s-au materializat în hotărîri făşurate de partidul nostru.
de întreprinderi, pentru toate ducţiei, de reducerea sub ani. Fără mecanizarea mun diferite specialităţi, cores socialistă. Alţii s-au apucat de constatări făcute recent în le plenarei din 3—5 noiem Vom continua cu fermitate
organizaţiile de partid, pen stanţială a cheltuielilor ma cii nu putem spori producti punzător necesităţilor dezvol să facă palate administrati unele întreprinderi alimenta brie 1971 privind activitatea să acţionăm în spiritul liniei
tru toţi oamenii muncii că ne teriale. Aceasta se poate re vitatea. Este necesară înlo tării societăţii, dînd tinere ve şi tot felul de săli de şe re din Capitală. Trebuie exer politico-educativă. Programul trasate de Congresul al X-
propunem ca realizările supli aliza, atît prin reducerea cuirea mijloacelor vechi, ma tului pregătirea de care are dinţe. Oare acolo unde este citat un control exigent asu stabilit a început să se apli lea, îmbinînd înfăptuirea sar
mentare să ducă la creşterea consumurilor fizice propriu- nuale, care solicită efort fi nevoie in viaţa socială. In ' cantina nu poate fi şi sală pra felului în care industria ce, trebuie să acţionăm cu cinilor naţionale şi interna
reală a avuţiei naţionale, a zise, cît şi prin prelucrarea zic mare, deci şi timp, cu acelaşi timp, trebuie să dez de şedinţă, — doar nu toată' alimentară, comerţul îşi rea mai multă fermitate pentru ţionale, adueîndu-ne contri
producţiei de bunuri materia superioară a materiilor pri mijloace dacă nu automate, voltăm activitatea producti ziua trebuie să stăm în şe lizează sarcinile, îşi fac da afirmarea în viaţă a princi buţia la promovarea unor re
piilor eticii şi echităţii soci
le ; numai aceasta atestă spo me, care, de asemenea, duce cel puţin mecanizate. Altfel vă în şcoli. Uzinele „23 Au dinţe. Trebuie să se pună toria faţă de oamenii mun laţii noi între state — baza
rirea reală a venitului na Ia scăderea cheltuielilor ma nu vom creşte productivita gust". cărora le lipsesc 5 000 capăt investiţiilor neproduc cii. Din acest punct de vede aliste, pentru a face ca aces te pe egalitate şi respect —
ţional şi deci crearea unei teriale în valoarea producţi tea, nu vom îmbunătăţi ca de muncitori, să-şi instruias tive, să nu se mai admită în re, trebuie să constat cu re te principii să devină un bun la realizarea păcii şi coope
că oamenii de care au ne
bâze pentru progresul mai ei. Aceste probleme se pun litatea producţiei. Sarcinile voie, inclusiv din licee. Cel următorii ani ridicarea de gret că şi în Capitală mai nu numai al comuniştilor, ci rării între toate popoarele
nostru
popor.
întregului
al
rapid al economiei şi ridica şi la metal şi la lemn şi la noi trebuie înţelese nu în ce nu pot intra la facultate, construcţii administrative şi sînt multe lucruri de făcut. Dealtfel, la Conferinţa Na lumii. (Aplauze puternice).
rea bunăstării întregului po combustibil, practic în toate sensul intensificării efortului să poată merge imediat du săli de festivităţi. Să punem Sper că se va ţine seama de ţională vom mai reveni asu Sînt convins că conferinţa
por. (Aplauze puternice, pre ramurile. Este vorba de tot fizic, ci al adoptării unor pă absolvirea liceului la „23 accentul în primul rînd pe faptul că în trecut nu s-a a- dumneavoastră va constitui
mobilizator
pen
factor
un
lungite). Pornind de aici es ce intră în procesul de pro măsuri tehnice care să uşu August", la „Griviţa" sau în dotarea spaţiilor existente cu cordat toată atenţia acestor pra acestor probleme pentru tru toţi comuniştii şi oame
a preciza unele norme şi re
te necesar să se stabilească ducţie, inclusiv luminile reze efortul fizic. Desigur, a- oricare alte întreprinderi şi maşini. Numai dacă există probleme, deşi le-am discu guli de viaţă şi muncă, atît
lista produselor ce trebuie care ard noaptea în fabrici ceasta cere mai multă gîndi- Să lucreze ! Noi lucrăm acum realmente nevoie să se con tat nu o dată. Cu mijloacele pentru comunişti, cît şi pen nii muncii din Capitală, că
realizate peste plan, ţinîn- cînd nu se lucrează, consu- re, atît din partea ingineri la noul Cod al Muncii; la struiască noi spaţii de pro pe care le avem se poate şi tru ceilalţi oameni ai mun va duce la sporirea aportului
celor ce muncesc din Bucu
du-se seama de necesităţile mînd energia fără rost. Fie lor şi tehnicienilor cît şi din Conferinţa Naţională Vom ducţie dar după ce am folo trebuie să asigurăm condiţi- cii. Să ieşim din generalităţi reşti la înfăptuirea progra
reale ale economiei naţionale, care director trebuie să-şi partea muncitorilor. Dar a- supune propunerea ca toţi sit la maximum spaţiile e- uni mai bune, mai civilizate despre etică şi echitate şi să mului elaborat de Congresul
de cerinţele de export. Nu pună această problemă. Dacă ceasta este singura cale pen oamenii să aibă obligaţia de xistente. In multe ţări pon de trai oamenilor muncii. arătăm mai clar ce înseamnă al X-lea al partidului, că oa
trebuie să se realizeze, ca să într-o uzină cu 5 000 de oa tru creşterea rapidă a pro a lucra începînd de la vîrsta derea construcţiilor nu trece Este necesar să sporească aceasta, după ce reguli tre menii muncii care locuiesc în
zic aşa, uniform cîte ceva meni lucrează în schimbul ductivităţii muncii. Este vor de 16 ani. (Vii aplauze). de 30 la sută în medie, iar şi mai mult răspunderea şi buie să ne conducem în via Capitală îşi vor spori — ală
din fiecare produs, ca aceste III 50 de muncitori, se poate ba apoi de mai buna organi Principiul socialist spune că în unele cazuri s-a ajuns rolul organizaţiilor de partid ţa şi activitatea noastră. Nu turi de toţi cei ce muncesc
52 de miliarde să se concre spune că lucrează schimbul zare a producţiei şi muncii, nimeni nu poate trăi fără chiar la 25 la sută. Ştim cu în rezolvarea problemelor pe mă refer acum la aceste pro din patria noastră — contri
a
fabricaţie,
de
de
fluxului
tizeze în sortimente de care III ? Consumurile hu sînt mecanizarea transportului — muncă. Socialiştii şi comu toţii că o construcţie durea care le-am dezbătut astăzi — bleme asupra cărora se vă buţia la făurirea societăţii so
nu avem nevoie. Trebuie recuperate prin producţia ce măsuri care trebuie să uşu niştii mal vechi aveau lozin ză 50—60 de ani şi dacă o probleme centrale ale condu pronunţa Conferinţa Naţiona cialiste multilateral dezvolta
realizate în plus produsele se realizează în acest fel. Es reze munca şi să dea posibi ca : „nici muncă fără pîine, îngrijeşti bine şi o sută. Tre cerii de partid în întreprin lă. Programul elaborat de te, la creşterea bunăstării şi
şi sortimentele de ca te necesar să se înţeleagă litatea muncitorului Să se nici pîine fără muncă“ ! A- buie combătută mentalitatea deri. Organizaţia de partid plenara din noiembrie dă o fericirii întregului nostru po
re avem realmente nevoie, faptul că o economie moder concentreze asupra creşterii cest criteriu trebuie să-l in unora că dacă s-a amortizat poate spune că a acţionat şi orientare clară în acest do por. (Aplauze puternice, pre
atît în producţia internă, cît nă nu se construieşte cu lo producţiei şi productivităţii. troducem în viaţă. (Aplauze o construcţie trebuie înlocui că are rezultate bune în mă meniu şi întreaga organiza lungite).
şi pentru consum şi export. zinci sau cu discursuri de puternice). Trebuie să anga tă. Clădirea. ca atare nu pro sura în care soluţionează a- ţie de partid trebuie să acţi
spre superioritatea economiei Am realizat o serie de lu jăm plenar tineretul în acti ceste probleme în mod co Vă urez dumneavoastră,
Deci programul nu trebuie cruri bune în organizarea duce, este doar spaţiu pentru oneze pentru înfăptuirea lui. organizaţiei de partid a Ca
să se mărginească la măsuri socialiste sau cu principii ştiinţifică a producţiei şi vitatea productivă, să-l aju amplasarea maşinilor şi adă respunzător ; altfel munca Este necesar să acordăm pitalei, comuniştilor. Comite
generale de creştere a pro generale de economie politi muncii dar în unele locuri tăm să se pregătească în ra post al oamenilor. Numai nu va avea nici un rezultat, mai multă atenţie participă tului municipal, tuturor oa
ducţiei, ci trebuie să stabi că aşa cum se predau ele la s-a uitat de această acţiune port cu nevoile societăţii maşinile, utilajele, instalaţi va fi lipsită de eficienţă. rii maselor populare la rea menilor muncii noi şi tot
e-
noi
Acest
în
lească concret produsele pe puternice). facultăţi. (Aplauze deosebit de importantă pen noastre, pentru lucru este so ile asigură producţia, de a- Comitetele de partid ale lizarea întregii activităţi de mai mari succese în întreaga
senţial
progresul
care să le realizăm în aceşti tru economia noastră. cial, pentru construirea so ceea, orientarea noastră tre sectoarelor trebuie să-şi înde conducere economico-socială. activitate. Vă doresc multă
ani. Numai astfel ne vom Trebuie să analizăm con Este, de asemenea, necesar cialismului şi comunismului. buie să fie de a folosi in plinească mai serios atribuţi- Avem organe colective în sănătate şî fericire 1
putea prezenta în 1975 cu o cret cum se cheltuieşte fieca Să luăm măsuri pentru ridi In legătură eu pregătirea şi vestiţiile cu prioritate pentru unile. Mi-a plăcut că astăzi, toate domeniile de activitate;
eficienţă reală a economiei. re ban şi să înlăturăm men carea nivelului de calificare utilarea tehnică a producţiei. pentru prima dată, cîţiva din trebuie să perfecţionăm acti (Urale, aplauze prelungite;
talitatea unor directori care formarea cadrelor — condi O altă problemă de care secretarii de sectoare au in se scandează; „Ceauşcscu —
Aş menţiona şi de data a- nici nu se uită cînd se chel a oamenilor muncii. Desigur, ţie esenţială a ridicării pro trat mai amănunţit în unele vitatea acestora, pentru că P.C.R.").
ceasta că trebuie să realizăm tuiesc 10 000 sau 100 000 lei, aceasta este o problemă vas ductivităţii muncii — este depinde înfăptuirea măsurilor
■ în primul rînd produse in- considerînd aceasta un fapt tă. Ea e legată, pe de o par necesar să acordăm mai mul suplimentare pe care le-am
" dustriale de înaltă tehnicita divers. Nu mai spun de mi te, de nivelul pregătirii în tă atenţie bunei folosiri a stabilit se referă la speciali ' oh o;,t'jn «H
te care valorifică superior niştri, pentru care nu contea şcoli profesionale, în liceele cadrelor tehnice din sectoare zarea, concentrarea şi coope
materiile prime şi materiale ză prea mult nici un milion, tehnice, la locul de muncă, le de producţie şi concepţie. rarea în producţia internă. Conferinţele extraordinare
le, obţinînd din aceeaşi can 10 milioane sau 100 de mili deci de îmbunătăţirea proce Am arătat la Conferinţa Na Avem multe întreprinderi ca
titate o valoare mai mare. oane ! Aceasta este din pă sului de formare a muncito ţională a inginerilor şi teh re produc aceleaşi maşini,
Să fabricăm în plus maşini cate mentalitatea . unor tova rilor calificaţi ; dar în ace nicienilor, că trebuie să unele cu rezultate mai bune,
şi subansamble care conţin răşi şi trebuie Să o lichidăm. laşi timp este legată strîns transferăm tehnicienii şi altele cu rezultate mai proas ale organizaţiilor judeţene de partid
în ele o valoare mare, nu Fiecare trebuie să înţelea de continuarea procesului de inginerii din aparatul func te. Este necesar să mergem
reducerea
nomenclatorului
producţie brută. Să nu în gă, de la ministru la munci perfecţionare a calificării în ţionăresc în producţie. Nu la produse. Aceasta impune
de
doim — ca să spun aşa — tor că orice risipă — chiar întreprinderi, de folosirea cheltuim bani pentru a for In atmosfera de eferves nii trecute, pe ordinea de zi nirii acesteia, operei de con
tablă în valoare de 52 de de un gram de metal — în experienţei existente pe plan ma ingineri şi tehnicieni ca specializarea şi concentrarea cenţă politică proprie pregă s-a aflat bilanţul realizări strucţie a societăţii socialis
a
miliarde, ci să producem a- seamnă pagubă pentru eco mondial. In legătură cu a- un scop în sine, ci pentru a producţiei în la ţară pentru şi tirilor pentru Conferinţa Na lor dobîndite în înfăptuirea, te multilateral dezvoltate,
trece
cooperare
putea
paratură şi maşini de cîteva nomia naţională. Lozinca din ceasta, este necesar ca săp- avea cadre care să asigure specializare pe cale interna ţională a P.C.R., ieri au a- hotărîrilor Conferinţei Na pentru propăşirea patriei,
ori mai scumpe decît cazane- ziare despre „micron" este tămînal muncitorilor să li se reînnoirea proceselor tehnolo vut loc conferinţele extraor ţionale din 1967 şi ale Con spre binele şi fericirea oa
le sau construcţia-montaj. Să justă şi trebuie aplicată peste arate cum a fost realizată gice, care să îndrumeze ţională. Aceasta este o nece dinare ale organizaţiilor de gresului al X-lea al P.C.R. menilor muncii de la oraşe
pentru
nu producem ţesături şi con tot. Fiecare gram de metal producţia şi să li se dea ex efectiv producţia. In produc sitate obiectivă înalt randa o partid în 20 de judeţe ale privind perfecţionarea con şi sate.
producţie
de
fecţii — cum am văzut la înmagazinează muncă socia plicaţii asupra ceea ce au ţie este locul inginerului şi ment, de înaltă tehnicitate. ţării. ducerii şl planificării activi Conferinţele organizaţiilor
Fabrica de confecţii Bucu lă pe care nu are nimeni de făcut în săptămîna urmă tehnicianului — aceasta es La conferinţele extraordi tăţii economico-sociale, dez judeţene de partid au ales
reşti —- de gradul III, de ca dreptul să o risipească. In toare. Trebuie spus că ingi te orientarea şi tendinţa pe Trebuie cu hotărîre să reali nare ale organizaţiilor jude voltarea democraţiei socialis delegaţi la Conferinţa Naţio
nerii şi maiştrii noştri nu-şi
zăm acest obiectiv.
litate inferioară; din acelaşi măsurile pe care le veţi lua, fac pe deplin datoria în in scară mondială. Odată cu ţene de partid au par te şi sistematizarea localită nală a P.C.R. — comunişti
bumbac să fabricăm ţesături preocupîndu-vă de creşterea trecerea la două sau trei Trebuie să acordăm o aten ticipat, luînd cuvântul la ţilor rurale. care, prin calităţile lor po
de calitate superioară, cu va eficienţei economice, trebuie struirea şi îndrumarea tehni schimburi, este necesar să ne ţie deosebită problemei ex încheierea lucrărilor, to Pretutindeni, numitorul co litice, profesionale şi etice,
că a muncitorilor. Ei trebuie
loare mare. Iată care trebuie să intraţi în profunzimea să conducă procesul de in preocupăm de a asigura ca portului. Noi importăm o ma varăşii : Ion Gheorghe Ma- mun al dezbaterilor l-a con prin meritele lor deosebite
să fie orientarea, sensul în problemelor concrete, Să struire a muncitorilor, să drele de ingineri şi tehnicieni re parte a materiilor prime ; urer — judeţul Cluj, Ma stituit înaltul spirit de res în întrecerea socialistă, în
care trebuie să acţionaţi pen mergeţi la disecţia producţiei ajute concret la ridicarea ni corespunzător cu normele de importăm, de asemenea, mul nea Mănescu — judeţul ponsabilitate şi exigenţă par „bătălia cincinalului", prin
tru realizarea depăşirii la ca şi a conţinutului ei. Să ve velului lor de calificare. Este asistenţă tehnică. Trebuie te utilaje şi maşini ; toate Dîmboviţa, Paul Niculescu- tinică în care au fost anali întreaga lor activitate şl
re v-aţi angajat. dem unde se duce ultimul necesar ca în programul ce stabilită lunar sau săptămâ acestea trebuie plătite, ni Mizil — judeţul Constanţa, zate rezervele interne ale comportare se bucură de în
ban, ce se Intîmplă cu el. A- meni nu le dă pe gratis. Tre Gheorghe Pană — judeţul dezvoltării economice, căile crederea şi preţuirea colec
Dealtfel, după cum este se va elabora, să stabilim nal repartizarea pe schimburi de valorificare integrală a tivului lor, a opiniei publice.
cunoscut, Congresul al X-lea ceasta este obligaţia condu măsurile indicate încă acum a cadrelor tehnice prin or buie să facem eforturi ca, în Arad, Virgil Trofin — jude resurselor materiale şi uma La încheierea lucrărilor,
—
cătorilor din economie, a fie
Braşov,
ţul
cu
Ilie
Verdeţ
conformitate
hotărîrile
a pus pe prim plan creşterea cărui comunist, a fiecărui om un an de Comitetul Central din al comitetului oamenilor Congresului, cel mai trîrziu.în judeţul Hunedoara, Florian ne. Pe această bază, organi conferinţele extraordinare ale
eficienţei economice şi ridi al muncii. Aceasta este pro al partidului privitor la ri muncii semnat de director 1974 să echilibrăm balanţa Dănălache — judeţul Sucea zaţiile judeţene de partid au organizaţiilor judeţene de
carea nivelului tehnic şi ca blema esenţială a eficienţei dicarea calificării oamenilor şi afişat. Trebuie să se stabi de plăţi externe. Este nece- : va, Emil Drăgănescu — ju hotărît să-şi suplimenteze partid au adresat, într-o at
litativ al producţiei. Desigur, economice şi de aici trebuie muncii. lească ofiţeri de serviciu pe sar să mărim exportul într-o deţul Mehedinţi. Janos Fa- angajamentele iniţiale în în mosferă entuziastă, telegra
am obţinut o serie de rezul să pornim. Insist asupra ’a- Se impune să aducem li schimburi şi în cadrul con proporţie mult mai mare de zekas — judeţul Harghita, trecerea socialistă în cinstea me Comitetului Central ai
tate bune — şi mai mulţi cestei probleme pentru că nele îmbunătăţiri şi progra ducerii. Nu se poate lăsa cît producţia, aşa cum se Leonte Răutu — judeţul Ti Conferinţei Naţionale şi a P.C.R., tovarăşului Nicolae
tovarăşi au vorbit pe larg unii conducători de între melor şcolilor profesionale, procesul de producţie la voia procedează şi în alte ţări. miş, Ştefan Voitec — judeţul celei de-a XXV-a aniversări Ceauşescu, prin care şi-au
despre ele aici. Dar mai a- prinderi spun : „putem uşor în sensul unei mai mari con întîmplării. Vorbind de disci Noi prevedem să creştem în Dolj. Iosif Banc — judeţul a Republicii, asumîndu-şi în asumat noi angajamente con
vem încă multe de făcut în spori producţia, dar nu ne centrări a profesiilor, deoa plină, de ordine, nu putem Capitală producţia faţă de Neamţ. Petre Blajovici — ju mod solemn angajamentul crete în diferite ramuri şi
această direcţie. Este oare putem încadra în reducerea rece s-a ajuns la o diversifi admite ca producţia să se 1970 cu 106 la sută şi expor deţul Ialomiţa, Cornel Burti patriotic de a mobiliza for domenii de activitate, pentru
normal ca în întreprinderi cheltuielilor materiale de care exagerată. Fărâmiţarea desfăşoare la voia întîmplă tul cu 95 la sută ; or, expor că — judeţul Prahova, Mi- ţele comuniştilor, ale tuturor îndeplinirea cincinalului îna
le din Capitală să se mai fa producţie" ! Dar nu e vorba profesiilor în 4—5 şi chiar rii. Vom introduce reglemen tul trebuie să crească mai ron Constantinescu — jude oamenilor muncii pentru rea inte de termen, au exprimat
brice maşini sau utilaje care de a produce de dragul pro 6—7 aşa-zise specialităţi este tări prin lege — dar pînă mult decît producţia. Trebuie ţul Vrancea. Miu Dobrescu lizarea marelui obiectiv — voinţa fermă a comuniştilor,
se produceau cu 10 ani în ducţiei ; trebuie să vedem o proastă înţelegere a spe la lege, vă rog să luaţi mă să înţeleftem că fără a asigu — judeţul Botoşani. Mihai înfăptuirea prevederilor cin a clasei muncitoare, ţărăni
urmă ? Doar este ştiut că cît ne costă, cu ce consumuri cializării. Trebuie să re- suri practice pentru rezolva ra un export corespunzător Gere — judeţul Maramureş, cinalului înainte de termen. mii, intelectualităţii, a oa
astăzi, în medie, maşinile, realizăm producţia. Progra strîngem — începînd cu anul rea acestor probleme. De nu ne putem asigura mijloa Vasile Patilineţ — judeţul Cu o deosebită forţă au menilor muncii de toate na
utilajele se reînnoiesc la 5—6 mul de care am vorbit tre acesta — nomenclatorul pro productivitate este legată pî cele necesare achiziţionării exprimat conferinţei judeţe ţionalităţile, de a milita fă
ani şl chiar mai devreme. buie să stabilească măsurile fesiilor atît în şcolile profe nă la urmă şi problema perso materiilor prime şi maşini Covasna, Ion Păţan — jude ne de partid adeziunea tota ră preget pentru înfăptuirea
A continua să menţii în fa ce trebuibe luate în acest sionale şi licee, cît şi în in nalului S-a administrativ-funcţio- lor de care avem nevoie. ţul Iaşi, Ştefan Andrei — lă a comuniştilor, a întregu politicii marxist-leninişte a
un
calcul,
năresc.
făcut
bricaţie produse cu tehnolo scop. Este clar că trebuie să stitutele de învăţămînt supe Creşterea exportului consti judeţul Gorj. lui popor faţă de politica in partidului, pusă în slujba în
gie învechită înseamnă a te trecem rapid la reproieeta- rior. Teoretic spunem că în pe baza analizei a 111 între tuie una din cele mai impor Ca şi la conferinţele des ternă şi externă a partidu floririi României socialiste,
condamna de la început la rea unor maşini şi utilaje, perspectivă omul trebuie să prinderi, din care a reieşit tante probleme pe care fie făşurate în cursul săptămâ lui, hotărârea de a-şi consa victoriei cauzei socialismu
rămînere în urmă, a nu pu la revederea şi îmbunătăţi posede mai multe calificări că, — excluzînd personalul care întreprindere. fiecare cra întreaga energie îndepli lui şi a păcii.
de conducere, personalul teh
tea ieşi pe piaţa internaţio rea unor tehnologii — care pentru a putea trece uşor de director, fiecare secretar de
nală pe picior de egalitate să ne ducă la reducerea con la o muncă la alta, dar în nic şi personalul de concep partid trebuie să o aibă per
cu concurenţii. Cei care au sumurilor. Să adoptăm şi alte practică acţionăm invers: îi ţie — funcţionarii şi persona manent în centrul atenţiei.
început să se ocupe mai in măsuri pornind de la expe punem în situaţia de a nu lul administrativ reprezintă Sînt multe ţări care realizea
tens de comerţ exterior ştiu rienţa proprie şi de la expe putea executa decît o singu 11 la sută. Este inadmisibil, ză între 40 şi 50 la su C H E M A R E A
bine că astăzi nu este uşor rienţa mondială cu care tre ră operaţie, de a deveni un tovarăşi ! Ponderea acestui tă din venitul naţional pe
să pătrunzi pe piaţa inter buie să ne comparăm per simplu instrument al proce personal trebuie să înceapă seama relaţiilor de comerţ
naţională ; sînt mulţi concu manent. sului de producţie şi nu fac de la 3—4 la sută şi să nu exterior. Şi prin aceasta se } (Urmare din pag. 1) loarea producţiei globale la Vă adresăm această che
torul care să determine pro
renţi şi pentru a te afirma Organizaţia de partid a depăşească 6—7 la sută, di caracterizează pînă la urmă : 1 ()00 lei fonduri fixe ; mare Ia întrecere, care se
trebuie să vii cu produse Capitalei, oamenii muncii cesul de producţie. Iată de ferenţiat pe ramuri, desigur. o economie dezvoltată. In le- | intensificarea progresului teh — extinderea autoutilării ; desfăşoară sub semnul celor
necesar
cel puţin de aceeaşi calitate ! din Bucureşti dispun de po ce este îmbunătăţirile să la aducem De asemenea, trebuie să tre găturâ cu aceasta trebuie nic, extinderea mecanizării, — reducerea duratei de re două mari evenimente —
care
rapid
Iată de ce nivelul tehnic, ca sibilităţi mai mari decît ju m-am referit. La Ministerul cem la comasarea unor sec să-mi exprim nedumerirea că semiautomalizării şi automa alizare a investiţiilor ; de Conferinţa Naţională a Par
litatea producţiei este o pro deţele, — aici se află majo Construcţiilor de Maşini si toare şi funcţii. (Aplauze). problema exportului nu şi-a tizării producţiei, moderniza vansarea cu cel puţin un tidului Comunist Român şi
blemă esenţială pentru eficien ritatea institutelor de cerce la Ministerul Industriei U- Nu se poate admite ca pen găsit un loc prea important j rea produselor şi a tehnolo trimestru a termenelor de pu aniversarea unui sfert de
ţa ecohomică. Pînă la urmă, e- tare şi proiectare, majorita şoare vom încerca organiza tru fiecare problemă să se în expunerea prezentată de ] giilor de fabricaţie, perfec nere în funcţiune a unui nu veac de Ia proclamarea Repu
tea centralelor — din păcate,
ficieriţa depinde de egalitate, toate conducerile ministere rea a două şcoli profesiona numească un şef de serviciu tovarăşul Cioară, şi nici în ţionarea organizării produc măr de 30 capacităţi de pro blicii — cu convingerea fer
de nivelul tehnic al produse lor. Folosind aceste forte pu le pe principiul producţiei şi sau un funcţionar. Unii func cuvîntu] celorlalţi tovarăşi. ţiei şi a muncii ; ducţie ; ieftinirea costului mă că ea va găsi un larg şi
lor pe care le realizăm. teţi realiza obiectivele la ca învăţămîntului. Amîndouă ţionari nu au de lucru decît Nu doresc să intru în alte — întărirea şi dezvoltarea investiţiilor şi atingerea în profund ecou în rîndurile
Pentru a asigura creşterea o oră pe zi. Ce fac în rest ? •probleme economice. In cu- activităţii de cercetare ştiin scurt timp a parametrilor
re m-am referit şi în acelaşi şcoliie sînt din Capitală, poa ţifică în sprijinul producţiei comuniştilor, ale tuturor oa
eficienţei economice trebuie timp puteţi da ajutor şi al te una la Uzinele „23 Au Trebuie făcută o analiză a rind va avea loc Conferinţa şi aplicarea operativă în proiectaţi; menilor muncii Dind glas
să folosim, de asemenea, în tor judeţe în ridicarea efi gust". Elevul să lucreze 4 tuturor sarcinilor administra Naţională şi avem în vede practică a rezultatelor obţi — sporirea substanţială a înaltelor simţăminte patrioti
treaga capacitate de produc cienţei economice. Aceasta ore, să aibă o pauză de ma tive şi printr-un regulament re să dezbatem acolo pe nute ; volumului de mărfuri desti ce şi animaţi de adîncă res
ţie. S-a vorbit aici despre este sarcina pe care o pun să şi odihnă de două ore — de obligaţii bine întocmit să larg aceste probleme, să sta — conceperea şi fabricarea nate exportului. ponsabilitate partinică, să
faptul că, în întreprin în faţa organizaţiei de par două ore şi jumătate, iar 4 se asigure reducerea persona bilim măsurile necesare pen de maşini-unclte, utilaje, ma- Apreciind că realizarea cin muncim, dragi tovarăşi. cu
deri, capacităţile noastre, tid, a oamenilor muncii din ore să înveţe. Şcoala să lului. Aceasta este o rezervă tru folosirea cu rezultate su şini-agregat de înaltă produc cinalului înainte de termen abnegaţie şi devotament
inclusiv maşinile, utilajele Capitală — şi am convinge funcţioneze în două schim importantă de creştere a perioare a tuturor fondurilor tivitate, pentru a se obţine constituie o îndatorire de pentru a da viaţă angajamen-
nu sînt încărcate în mod ra rea că o veţi îndeplini cu buri : cei care învaţă dimi productivităţii muncii. şi mijloacelor materiale şi produse mai multe şi cu va onoare a întregului nostru tului nostru comun : cincina
ţional. Or, una din proble succes. (Aplauze puternice). neaţa să lucreze după-masa O problemă de mare im financiare de care dispunem, loare tot mai ridicată din a- popor, oamenii muncii din lul în patru ani şi jumătate !
mele esenţiale pe care tre O altă problemă deosebit şi invers. Aceasta va permi portanţă este realizarea in pentru asigurarea măririi vi ceeaşi cantitate de materii Capitală se angajează să-şi Va avea astfel de cîştigat na
buie să le înţeleagă fiecare de importantă pentru efici te folosirea raţională şi a vestiţiilor la timp, intrarea tezei de rotaţie a fondurilor, prime ; realizeze exemplar obligaţii ţiunea noastră socialistă, vom
maistru, inginer, muncitor enţa economică este creşte atelierelor de producţie şi va capacităţilor nou construite pentru creşterea eficienţei e- — reducerea substanţială le ce le revin în relaţiile con contribui cu toţii Ia progre
este că eficienţa economică rea productivităţii muncii — asigura tinerilor o calificare în producţie la termenii conomiei naţionale. a cheltuielilor de producţie, tractuale cu celelalte unităţi sul economic şi social al
începe cu folosirea intensivă factor de prim ordin al pro temeinică. Trebuie să trecem stabiliţi. Realizarea acestei Trebuie să avem perma gospodărirea raţională a ma socialiste şi să Ie acorde tot României, la ridicarea bună
a fondurilor fixe. De felul gresului societăţii noastre so la 0 Organizare modernă a sarcini este legată de buna nent în vedere că spdrirea teriilor prime şi materialelor, sprijinul pe care îl vor soli stării materiale şi spirituale
cum vom folosi mijloacele cialiste. Avem, desigur, în a- procesului de învăţămînt. organizare a construcţiilor. producţia de bunuri mate sporindu-se permanent va cita. a întregului popor.
i