Page 87 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 87
HWinB3gBBBgaBOTia row
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 431 @ DUMINICA 25 IUNIE 1972
Lucrările Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene
(Urmare din pag. 1) nui înalt nivel de civiliza
R A P O R T U L ţie şi bunăstare. în puternica e-
Ancorate
vităţii economico - sociale, mulaţie politică şi de muncă
dezvoltarea democraţiei so generată de cele două istori
cialiste şi sistematizarea lo ce evenimente ale anului
calităţilor rurale. — Conferinţa Naţională a
Prezentat rfe tovarăşul organizaţiei judeţene de şi aniversarea împlinirii u-
2.
delegaţilor
Alegerea
Român
Comunist
Partidului
partid Hunedoara pentru rui sfert de veac de la pro
Conferinţa Naţională a Par clamarea Republicii — dez
După ce a relevat însem suplimentar 43 milioane kWh cole judeţene şi, îndeosebi, şi organizaţiilor de partid tidului Comunist Român din
nătatea istorică a Conferin energie electrică, 11 000 tone T E X T P R E S C U R T A T Direcţiei agricole şi Uniunii s-au manifestat, de asemenea, 19—21 iulie a.c. * baterile au prilejuit expri
ţei Naţionale a partidului fontă, 12 000 tone oţel, 8 000 judeţene a C.A.P., consiliilor prin ridicarea conţinutului, marea unor ai jajamente
din 1967 şi Congresului al X- tone laminate, produse chi populare şi comitetelor co combativităţii şi rolului edu Raportul, la primul punct suplimentare mobilizatoare,
lea al P.C.R., pentru perfec mice, forestiere, materiale de munale de partid, specialiş cativ al adunărilor generale, de pe ordinea de zi, a fost
ţionarea conducerii şi plani construcţii şi altele. Livrările ceea ce impune ca în cel lor comerciale şi repartiza tilor care nu au acţionat pe s-a asigurat folosirea cu mai prezentat de către tovară care vizează creşterea efi
ficării economiei naţionale, la export au sporit faţă de mai scurt timp să fie reana- rea lor teritorială, în respec ste tot în spiritul rezoluţiei bune rezultate a activului şul loachim Moga, membru cienţei economice şi sporirea
a formelor şi metodelor de plan cu 5,6 milioane lei va lizate posibilităţile, rezervele tarea normelor bunei deser Conferinţei pe ţară a secreta de partid, a comisiilor pe al C.C. al P.C.R., prim-se- contribuţiei judeţului Hune
organizare a vieţii sociale, lută, iar sarcina de creştere şi să fie mult sporite efor viri, a regulilor igienico-sa- rilor comitetelor comunale probleme în exercitarea con doara în întrecerea pentru
pentru creşterea venitului a productivităţii muncii s-a turile pentru autoutilare în nitare, îmbunătăţirea calităţii de partid şi primarilor, nu au trolului de partid, con cretar al Comitetului jude
naţional şi ridicarea conti realizat în proporţie de 100,5 toate întreprinderile. unor produse. sprijinit în suficientă măsură sultarea sistematică a u- ţean de partid. îndeplinirea înainte de ter
nuă a nivelului de trai al la sută. S-au obţinut econo In folosirea forţei de mun Relevînd cauzele neajunsu unităţile în înlăturarea unor nui larg activ de par Problematica de o deose men a planului cincinal.
oamenilor muncii, raportul mii de 4 800 tone cocs, 1 200 că şi a fondului de timp e- rilor din industrie, construc greutăţi, în găsirea celor mai tid cu oamenii muncii în bită actualitate şi însem Delegaţii şi invitaţii par
evidenţiază consecvenţa fer tone metal, 12 000 tone com xistă încă însemnate rezerve. ţii, comerţ, raportul arată că bune soluţii care să ducă la elaborarea şi aplicarea hotă- ticipanţi la discuţii au abor
mă şi înalta principialitate bustibil convenţional, 21400 La Centrala cărbunelui Pe unele din acestea au fost po realizarea sarcinilor ce le-au rîrilor şi măsurilor privind nătate abordată de confe
marxist-leninistă cu care kWh energie electrică; bene troşani, „Vidra“ Orăştie, sibile şi datorită lipsurilor revenit. cele mai importante proble rinţă a suscitat o partici dat o arie problematică
conducerea partidului acţio ficiile suplimentare pe 4 luni „Vîscoza" Lupeni, „Refracta manifestate în activitatea or In continuare, vorbitorul me ale activităţii economico- pare numeroasă şi angajan- vastă privind mobilizarea
nează pentru edificarea so însumează 25 milioane lei. ra" Baru şi altele, indicele ganelor judeţene de sinteză, s-a ocupat de problemele sociale din judeţ. într-un grad mai înalt a
cietăţii socialiste multilateral Raportînd realizările do- de utilizare a fondului de control şi îndrumare, care privind sistematizarea locali Vasta activitate desfăşura tă la dezbateri. Au luat cu-
dezvoltate în patria noastră. bîndlte în această perioadă timp se situează sub 94 la nu întotdeauna au interve tă de conducerea partidului vîntul tovarăşii : Costachc rezervelor existente de creş
Sînt de o importanţă excep la imperativele majore şi la sută. In viitor, cînd în nit operativ şi energic, tăţilor urbane şi rurale. A- nostru, de tovarăşul Nicolae Trotuş, director general al tere a producţiei şi produc
ţională pentru progresul so exigenţele progresului econo tregul spor de producţie va în virtutea prerogativelor cu ceastă activitate s-a mate Ceauşescu, pe tărîm ideologic Centralei industriale Hune tivităţii muncii, valorifica
cietăţii româneşti hotărîrile miei româneşti, în acest cin trebui realizat pe seama care sînt investite, pentru rializat în „Studiul de siste şi educaţional a avut şi are rea resurselor locale, redu
adoptate de partid privind cinal, primul secretar al Co creşterii productivităţii mun preîntâmpinarea unor anoma matizare teritorială“, care o puternică înrîurire asupra doara, Petre Constantin,
accelerarea procesului de in mitetului judeţean de partid cii, este necesar să se acor lii în desfăşurarea proceselor propune soluţii pentru dez miner şef de brigadă la cerea cheltuielilor materiale
dustrializare, dezvoltarea şi a arătat că în activitatea e- de mai multă atenţie folosi de producţie, activitatea eco- voltarea tuturor localităţilor preocupărilor organelor si E.M. Lupeni, Erou al Mun de producţie şi sporirea a-
modernizarea agriculturii, îm conomică a judeţului s-au rii depline a tehnicii şi teh nomico-financiară, în apro din judeţ. organizaţiilor de partid în a- cii Socialiste, Petru Ormin- cumulărilor, în vederea rea
deosebit
de
important
cest
bunătăţirea organizării ad manifestat o seamă de ne nologiei de care dispunem, vizionarea populaţiei, în îm In ceea ce priveşte sistema
ministrativ - teritoriale, dez ajunsuri. In perioada 1968— a forţei de muncă, creşterii bunătăţirea condiţiilor de tizarea localităţilor rurale, domeniu adresat conştiinţei deanu, maistru constructor, lizării exemplare a sarcini
voltarea democraţiei socialis 1971, din cauza neîndeplini- gradului de mecanizare şi muncă. De asemenea, di încă din anul 1968 s-a defini oamenilor, necesităţilor lor secretarul comitetului de lor pe 1972 şi pregătirii
te, îmbunătăţirea activităţii rii planului de către unele automatizare a producţiei, tivat programul de elaborare spirituale — se spune în con partid al şantierului nr. 1 din timp a planului pe
■
Con
politico-ideologice şi de edu unităţi, rezultatele pe an organizării şi valorificării recţiile din popular cadrul judeţean în mod eşalonat a schiţelor tinuare în raport. Ceea ce se Deva, Aurel Lăpuşcă, direc 1973.
siliului
caţie comunistă a oamenilor samblul judeţului au fost di cercetării ştiinţifice, ridicării de sistematizare, care au la detaşează în ultima perioadă
muncii, aşezarea relaţiilor minuate la producţia globa calificării şi specializării, fo nu au abordat şi rezolvat bază studiul de sistematizare în activitatea comitetului ju tor general al Centralei mi Cu deosebită pregnanţă
sociale pe principiile eticii lă industrială şi benefi losirii superioare a fondului în toate cazurile cu com a judeţului şi evidenţiază deţean, a organizaţiilor de nereurilor neferoase Deva, s-au subliniat, în cuvîntul
şl echităţii socialiste, măsu cii, iar un număr de de timip, mai bunei organi petenţa şi operativitatea principalele localităţi ce ur partid este asigurarea unei Gheorghe Vasiu, prim-se- mai multor vorbitori, rezer
rile pe plan extern pentru întreprinderi nu şi-au înde zări a producţiei şi a muncii. necesară unele probleme ale mează să se dezvolte în per conduceri tot mai competen oretar al Comitetului muni
întărirea comunităţii ţărilor plinit planul productivităţii O preocupare deosebită se economiei locale, îndeosebi spectivă pentru a deveni te a muncii ideologice şi po vele mari care există în fie
socialiste, a unităţii şi co muncii. Rămînerl în urmă impune şi în continuare sub aspectul perfecţionării şi centre cu caracter urban. litico-educative, a activităţi cipal de partid Hunedoara, care unitate în ce priveşte i
eziunii mişcării comuniste şi înregistrează în acest an creşterii eficienţei. In activitatea de sistemati lor culturale şi învăţământu Alexandrina Ciornei, ingi autoutilarea şi autodotarea,
muncitoreşti internaţionale, Centrala cărbunelui Petro în direcţia îmbunătăţirii De asemenea, faţă de ce zare s-au manifestat şi une lui. Studierea de către mem neră şefă la C.A.P. Geoa- pentru asimilarea unor utila
pentru promovarea principii şani, Fabrica „Vidra“ Orăş- activităţii de export, prin rinţele etapei actuale, consi le lipsuri şi greutăţi. Au fost brii de partid, utecişti, cadre giu, Lazăr Filip, secretar
lor colaborării şi păcii între tie, „Marmura" Simeria, un căutarea de noi posibi liile judeţean, municipale şi elaborate studii şi proiecte le didactice, de o masă tot je şi instalaţii cu caracte
popoare. de există o slabă preocupa lităţi, de noi produse de orăşeneşti ale sindicatelor, care nu au ţinut seama de mai largă de oameni ai mun al comitetului de partid al ristici funcţionale superioa
înaltă calitate şi grad de pre
Comuniştii hunedoreni re re a conducerilor întreprin lucrare, solicitate pe piaţa sindicatele din întreprinderi toate cerinţele impuse de cii a imensului tezaur teore I.M. Hunedoara, Vichente re.
afirmă înalta lor preţuire ac derilor, a organizaţiilor de externă. şi de pe şantiere nu-şi aduc dezvoltarea economică şi so tic şi practic pe care îl re Bălan, prim-vicepreşedinte O deosebită atenţie s-a a-
tivităţii desfăşurate de condu partid, sindicat şi U.T.C. pen Deficienţele manifestate — încă aportul cuvenit la mo cială şi realizarea unui grad prezintă documentele Congre al Comitetului executiv al
cerea partidului, personal de tru folosirea integrală a ca se spune în raport — se da bilizarea colectivelor în între ridicat de eficienţă. Unele sului al X-lea, ale Conferin Consiliului popular jude cordat în dezbateri întăririi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pacităţilor productive, a for torează în mare parte fap cerea socialistă, stimulează schiţe de sistematizare nu au ţei Naţionale, ale plenarelor rolului de conducător poli
pentru perfecţionarea condu ţei de muncă şi a fondului tului că aprovizionarea teh insuficient iniţiativele şi me conturat o linie urbanistică Comitetului Central şi con ţean, Loghin Dineş, secre tic al organizaţiilor de par
cerii şi planificării economiei de timp, pentru organizarea nico-materială nu a cores todele înaintate, se ocupă slab clară, nu au prevăzut străzi sfătuirilor organizate pe ţară, tar al comitetului de partid tid la toate locurile de mun
naţionale, dezvoltarea şi a- producţiei şi aprovizionarea puns în toate cazurile nece de cunoaşterea şi generaliza şi artere majore de circula cuvîntările secretarului ge al I.M. Barza, Nicolae Măr-
dîncirea democraţiei socialis tehnico-materială a locurilor sităţilor reale, grevînd mai rea experienţei pozitive. ţie, precum şi o utilizare ra neral al partidului a dat un culescu, maistru furnalist că ; fiecare comunist să răs
te, pentru elaborarea progra de muncă, întărirea ordinii ales asupra ritmicităţii pro In raport sînt prezen ţională a terenurilor şi per conţinut bogat propagandei pundă de felul cum se a-
mului P.C.R. de îmbunătăţi şi disciplinei. ducţiei. Au existat situaţii tate în continuare pre mit supradimensionarea spa noastre de partid, a determi la C.S. Hunedoara, Erou al plică linia politică a par
re a activităţii Ideologice, ri Neajunsuri se manifestă şi cînd stocurile au fost aproa ocupările organizaţiei judeţe ţiilor. Nu au fost, de aseme nat mutaţii calitative în con Muncii Socialiste, Vasllc O-
dicarea nivelului general al în ce priveşte creşterea efi pe complet epuizate, Iar pe ne de partid în domeniul a- nea. prevăzute toate dotări ştiinţa oamenilor. Acest a- gîrlaci, director general al tidului de colectivul unde
cunoaşterii şl educaţia socia cienţei economice, cu deose de altă parte s-a înregistrat griculturii. După ce eviden le comerciale, de alimentaţie devăr este evidenţiat de nu Centralei cărbunelui Petro munceşte.
listă a maselor, pentru in bire la reducerea cheltuieli tendinţa de aprovizionare pe ţiază măsurile adoptate de publică şi prestări de servi meroasele şi valoroasele ini Numeroasele sugestii şi
staurarea principiilor eticii lor materiale şi sporirea vo ste necesar, ceea ce a con partid pentru dezvoltarea şi cii corespunzătoare număru ţiative hunedorene izvorâte şani, Sldonla Muntoanu, propuneri făcute au permis
şl echităţii socialiste şi co lumului de beneficii. De pil dus la crearea de stocuri modernizarea acestei ramuri lui de locuitori ai microraioa- din frământările şi căutările brigadieră, C.A.P. Sîntan-
muniste, a creşterii presti dă, anul acesta, cînd cerin supranormative. Neajunsuri de bază a economiei naţio nelor. Va trebui ca odată cu comuniştilor, ale muncitori drel, Gheorghe Moldt, di desprinderea unor concluzii
giului şl influenţei României ţele şi posibilităţile sînt mult se constată şi în ceea ce nale, raportul a arătat că acţiunea ce se desfăşoară în lor, ţăranilor şi intelectuali rector general al I.C.S. Hu deosebit de preţioase pentru
în soluţionarea celor mai im mai mari, cheltuielile de pro priveşte respectarea contrac în acest context agricultura prezent pentru reconsidera lor pentru a răspunde noilor perfecţionarea stilului şi
portante probleme ale vieţii ducţie la unele întreprinderi telor economice de aprovizio hunedoreană a făcut progrese rea tuturor proiectelor de sis cerinţe puse de programul e- nedoara, Viorel Faur, prim-
internaţionale. în loc să scadă prezintă nare şi desfacere. Deşi ne a- însemnate. Cu ajutorul statu tematizare, în conformitate cu secretar al Comitetului ju metodelor de muncă ale or
In perioada care a trecut o depăşire faţă de plan. A- flăm la jumătatea anului, lui şi din fonduri proprii sarcinile din actualul cinci ducaţional al partidului. deţean al U.T.C., Adolf ganelor şi organizaţiilor de
de la Conferinţa Naţională ceasta este în principal con gradul de acoperire cu con nal, să fie eliminate neajun Propagandei de partid îi Druker, directorul Uzinei partid, de masă şi obşteşti,
a partidului, organele şi or secinţa depăşirii nejustificate tracte pentru materii prime s-au construit şl pus în func surile semnalate în domeniul revine sarcina să subordoneze ale organelor colective de
ganizaţiile de partid, consi a consumurilor specifice de şi materiale este încă nesa ţiune importante obiective a- sistematizării localităţilor. toate acţiunile politico-educati „Victoria" Călan, Erou al
liile populare, consiliile şi materii prime şi materiale. tisfăcător, Iar în ce priveşte grozootehnice, s-a îmbunătă ve, pentru realizarea exem Muncii Socialiste, Gheorghe conducere a economiei, pre
comitetele oamenilor muncii, Asemenea neajunsuri de desfacerea unele unităţi au ţit dotarea cu tractoare şi Trecînd la problemele ac plară, înainte de termen a ac Diaconescu, director la I.A.S. cum şi stabilirea unor mă
organizaţiile de masă şi ob notă că în unele unităţi con restanţe. Această situaţie se cu maşini agricole, s-au creat tivităţii politice, organizato tualului cincinal. Acestui Avicola Mintia, Ileana Bîr- suri practice, politico-orga-
şteşti din ¡judeţul nostru au siliile şi comitetele oameni explică prin slaba preocupare numeroase staţiuni şi secţii rice, ideologice şi cultural-e scop va trebui să-i subordo
acţionat cu fermitate în di lor muncii, cadrele de specia şi răspundere a conducerilor de mecanizare a agriculturii. ducative, raportul subliniază năm şi în continuare munca ţan, preşedinta Comitetului nizatorice, care să asigure
recţia traducerii în viaţă a litate şi conducere, organiza unităţilor pentru încheierea A sporit, de asemenea, canti că în această perioadă în fa politică de masă, agitaţia vi judeţean al femeilor, Gheor înfăptuirea cu succes a noi
măsurilor stabilite de condu ţiile de partid tratează acti şi urmărirea realizării con tatea de îngrăşăminte chimi ţa comitetului judeţean, a or zuală, activitatea presei noastre ghe Şerban, director al lor angajamente luate de
cerea partidului. Referindu-se vitatea economică „la gene tractelor, prin exigenţa scă ce administrate la hectar, s-a ganelor şi organizaţiilor de locale, tot ce se întreprinde Grupului şcolar metalurgic comunişti, de colectivităţile
la perfecţionarea economiei, ral", o apreciază mai mult zută din partea unor orga executat un mare volum de partid a stat îmbunătăţirea în domeniul ideologic şi po-
raportul arată că, prin con prin prisma rezultatelor glo nizaţii de partid faţă de com îmbunătăţiri funciare şi iri stilului de muncă, pentru a litico-educativ. Asemenea im Hunedoara, Clement Negruţ, de muncă hunedorene.
stituirea în judeţ a trei cen bale, nu se ocupă cu răspun partimentele şi cadrele care gaţii. Datorită acestor măsuri, asigura exercitarea rolului de perative se jmpun în activi prlm-secretar al Comitetu Primit cu vii aplauze, în
trale industriale şi două uni dere de introducerea unor se ocupă de aceste probleme. cu toate condiţiile climateri conducător politic, în concor tatea culturală de masă, în lui municipal de partid Pe încheierea dezbaterilor, a
tăţi cu statut de centrală, norme de consum fundamen ce nefavorabile din ultimii danţă cu nevoile vieţii socia învăţăimîntul de stat, în e- troşani.
s-au creat premise favorabile tate ştiinţific, mobilizatoare, Abordînd activitatea de in ani, producţia vegetală a în le, printr-o intensă muncă ducarea tineretului. luat cuvîntul tovarăşul
pentru folosirea mai eficien nu manifestă interesul cuve vestiţii, vorbitorul a arătat registrat creşteri la grîu, organizatorică, politică şi i- Raportul comisiei de va ILIE VERDEŢ. Ampla ex
In
încheierea
tă a potenţialului material şi nit pentru perfecţionarea că deşi realizările globale porumb, sfeclă de zahăr, deologică de mobilizare a primul secretar al raportului, lidare a fost prezentat de punere rostită a fost urmă
comitetu
uman şi asigurarea unui ritm tehnologică a proceselor de ale perioadei 1967—1971 sa cartofi, creîndu-se posibilităţi maselor la înfăptuirea poli tovarăşul Emil Pleşa. rită cu un deosebit interes ;
superior de creştere econo producţie, eliminarea pierde tisfac, mai există şi în acest ca pe ansamblul judeţului li ticii partidului. S-a acordat lui judeţean a spus : Condu Raportul Comitetului ju
mică. S-au făcut progrese în rilor, rebuturilor şi declasa domeniu o seamă de defi vrările la fondul de stat să o atenţie deosebită îmbună cerea partidului, personal to asistenţa a subliniat-o, în
respectarea principiilor cu telor, gospodărirea judicioasă cienţe : pregătirea condiţiilor fie achitate integral, iar la tăţirii repartizării forţelor de varăşul Nicolae Ceauşescu, a deţean de partid, dez repetate rînduri, cu a-
privire la fundamentarea a mijloacelor materiale şi necesare execuţiei nu se face unele produse să se predea partid în întreprinderi, şan cerut clasei noastre munci baterile pe marginea lui au plauze prelungite, ovaţio
ştiinţifică a planurilor, îm băneşti. totdeauna în timp util şi du unele cantităţi suplimentare. tiere, unităţi agricole de stat toare, întregului popor să-şi constituit o analiză apro
binarea planificării curente După cum este cunoscut, pă cerinţele legislaţiei în vi S-a înregistrat, de asemenea, şi cooperatiste, comune, în mobilizeze toate forţele pen fundată, de o înaltă exigen nând „Ceauşescu — P.C.R.“ ;
cu cea de perspectivă, lărgi Valea Jiului, cel mai mare goare ; uneori contractarea o înserftnată sporire a produc raport cu schimbările orga tru a realiza planul cincinal „Ceauşescu — P.C.R.“.
rea şi întărirea procesului bazin carbonifer al ţării, s-a şi livrarea utilajelor nu este ţiei la legume. nizatorice din economie şi în patru ani şi jumătate. Or ţă a problemelor funda Conferinţa a ales dele
democratic de elaborare şi bucurat şi se bucură perma în concordanţă cu graficele In zootehnie s-a acţionat rdministrativ-teritoriale şi în ganizaţia noastră judeţeană, mentale ale vieţii economi gaţii la Conferinţa Naţiona
înfăptuire a deciziilor, folo nent de grija partidului şi de montaj, pe şantiere forţa funcţie de complexitatea sar toţi oamenii muncii hunedo ce, politice şi sociale ale
sirea pârghiilor economico- statului nostru. Unităţile mi de muncă şi timpul de lucru în direcţia creşterii numerice cinilor şi atribuţiilor noi ce reni sînt ferm hotărâţi să răs judeţului nostru, a modali lă a partidului din rîndul
financiare pentru realizarea niere de aici au primit în nu sînt utilizate raţional, se şi îmbunătăţirii calitative a e- au revenit organizaţiilor de pundă prin fapte acestei celor mai reprezentativi co
sarcinilor, dezvoltarea activi semnate fonduri pentru creş întâlnesc încă risipă şi consu fectivelor, sporirii producţiei chemări. Va trebui să facem tăţilor dezvoltării procesu munişti : muncitori, ingineri
tăţii de cercetare şi organi terea şi modernizarea capa muri exagerate de materiale. animaliere, creării unor con partid respective. totul pentru ca anul 1972 să lui de perfecţionare a con
zare ştiinţifică a producţiei. cităţilor de producţie, dez Din aceste cauze, realizările diţii mai bune de întreţinere Perioada analizată a fost fie un an de remarcabile rea ducerii economiei, de ridi şi tehnicieni, ţărani, intelec
Acestea au condus la utiliza voltarea mecanizării, îmbu pe 5 luni sînt de numai 36,6 şi furajare a animalelor. In puternic marcată de creşte lizări, iar măsurile adoptate care continuă a rolului tuali, activişti de partid şi
rea într-un grad mai înalt nătăţirea condiţiilor de mun la sută din planul anual la ultimii patru ani au sporit rea şi întărirea rîndurilor de conferinţă să conducă încă de stat, ai organizaţiilor de
a rezervelor de creştere a că, construirea de noi obiec investiţii şi 35,9 la sută din efectivele de animale la I.A.S. partidului. Organizaţia jude de pe acum la pregătirea op conducător şi competenţei masă şi obşteşti, cadre de
producţiei şi productivităţii tive soci al-culturale ; s-a in cel de construcţii-montaj. Este iar în anul trecut a fost rea ţeană de partid a crescut de timă a condiţiilor de realiza organelor şi organizaţiilor
muncii, valorificarea superi trodus programul de lucru nevoie ca, în activitatea de lizată integral în C.A.P. sar la 62 000 de membri în 1968, re exemplară a producţiei şi de partid. Participanţii la conducere din economie şi
oară a resurselor locale, re de 6 ore. Cu toate acestea, proiectare şi execuţie, să se cina de plan la vaci şi ju- la peste 72 000 în acest an. investiţiilor pe 1973. discuţii s-au oprit stăruitor din celelalte domenii de ac
ducerea cheltuielilor materia se spune în raport, în Valea urmărească realizarea unei ninci. in cadrul organizaţiei jude Pentru înfăptuirea marilor tivitate.
le şi sporirea acumulărilor, Jiului sarcinile de producţie eficienţe sporite, prin redu Aşa cum s-a subliniat la ţene muncitorii reprezintă 58 sarcini trasate de partid, dis asupra modului cum se în A fost adoptată, în înche
la participarea în mai mare in acest an nu au fost înde cerea ponderii construcţiilor, Conferinţa pe ţară a secre la sută, iar din totalul mem punem de o organizaţie de făptuiesc sarcinile reieşite
măsură a unităţilor la îm plinite, deoarece nu se asi eliminarea supradimensionă tarilor comitetelor de partid brilor de partid sînt ocupaţi partid călită în activitatea din programul P.C.R. pen ierea lucrărilor, o hotărîre
bunătăţirea balanţei de co gură realizarea producti rilor şi a finisajelor exage şi a preşedinţilor consiliilor direct în producţia materia de edificare a noii societăţi, tru îmbunătăţirea activită care vizează îmbunătăţirea
merţ exterior a ţării. Ca ur vităţii planificate, viteze rate, scurtarea duratei de populare şi la Congresul lă peste 72 la sută. In in avem puternice detaşamente activităţii economice, politi
mare, în 1971, comparativ cu le de avansare sînt scă execuţie, reducerea cheltuie U.N.C.A.P. — a spus în con dustria de bază — minerit, de muncitori, ţărani, intelec ţii ideologice, ridicarea ni
1967, în judeţ s-a realizat o zute, aprovizionarea teh lilor de construcţii-montaj, e- tinuare vorbitorul — toate siderurgie, energetică — fie tuali care au acumulat o velului general al cunoaş ce şi social-culturale.
producţie industrială mai nico-materială se face cu vitarea tendinţelor de scoa rezervele de sporire a pro care al treilea salariat este vastă experienţă şi s-au do terii şi educaţia socialistă Intr-o atmosferă înălţă
mare cu 4,5 miliarde lei, ob mari deficienţe, nu se utili tere nejustificată din circui ducţiei agricole trebuie să se membru de partid. Pe total vedit întotdeauna la înălţi a maselor, pentru aşezarea toare, izvorâtă din căldura
ţinută în proporţie de 83,3 la zează la întreaga capacitate tul agricol a unor suprafeţe pună în valoare. Or, la noi judeţ aproape 20 la sută din mea înflăcăratelor chemări sentimentului cu care hune-
sută pe seama sporirii pro dotarea tehnică. Organele şi însemnate de teren. în judeţ nu am făcut totul populaţia majoră face parte ale partidului. Comuniştii, relaţiilor din societatea
ductivităţii muncii, care a organizaţiile de partid, con •Intrucît în anul acesta, şi pentru valorificarea acestor din Partidul Comunist Ro toţi oamenii muncii hunedo noastră pe baza principiilor dorenii înconjoară partidul
crescut cu 30,6 la sută; s-au ducerea centralei, sindicatele, în 1973 încep lucrările la o- rezerve. In sectorul vegetal, mân. Existenta acestui efec eticii şi echităţii socialiste şi conducerea sa înţeleaptă,
obţinut beneficii peste plan organizaţiile U.T.C. au sarci biective importante — fabri în 1971, un număr de 28 tiv de partid asigură exerci reni nu vor precupeţi nici un şi comuniste — parte inte conferinţa a adresat o
în valoare de 372 milioane na să aplice neîntârziat mă ca de ciment şi var, turnă cooperative agricole au obţi tarea de către organizaţiile efort, îşi dăruie întreaga lor grantă a vastului program telegramă COMITETULUI
lei, iar la export s-au livrat surile de redresare stabilite toria de cilindri, noul la nut producţii scăzute la hec noastre a unei influenţe de putere de muncă pentru în
peste prevederi, numai în de biroul Comitetului jude minor de sîrmă, ţesătoria de tar la grîu, secară şi car terminante asupra tuturor adoptat de Congresul al X- CENTRAL AL PARTIDU
ultimii doi ani, produse în ţean de partid şi Colegiul mătase şi altele — de care tofi, din cauza unor lip făptuirea neabătută a gran lea pentru făurirea societă LUI COMUNIST ROMAN,
valoare de 28 milioane lei Ministerului Minelor, Petro depinde îndeplinirea cincina suri în fertilizarea terenuri laturilor activităţii economice diosului program al făuririi ţii socialiste multilateral TOVARĂŞULUI NICOLAE
şi sociale.
valută. Planul de investiţii a lului şl Geologiei. lului înainte de termen, a- lor, rotaţia culturilor, execu societăţii socialiste multila dezvoltate şi asigurarea u-
fost îndeplinit şi depăşit an vem datoria să ne preocu Comitetul judeţean de par teral dezvoltate. CEAUŞESCU.
de an, fiind puse în funcţiu Privind folosirea potenţia păm intens, să creăm acestor tarea lucrărilor de întreţine tid s-a preocupat stăruitor în
ne la termen obiective deo lului întreprinderilor, rapor obiective condiţii optime de re, organizarea şi conducerea a rezolva la nivelul cerinţe
la
mobilizarea
sebit de importante pentru tul arată că nici la „Marmu realizare. producţiei, a în cooperatorilor. In lor actuale şi de perspectivă
muncă
economia naţională: Termo ra" Simeria, mina Muncel, ■In continuare, tovarăşul legumicultură se înregistrează problemele privind selecţio
centrala Mintia, minele Băr- T.C.M.M. Petroşani, la une loachim Moga s-a referit la întîrzieri în executarea lu narea, creşterea şi promova
băteni, Livezenl, Mesteacăn, le secţii şi sectoare din alte măsurile luate de partid crărilor de întreţinere, recol rea cadrelor, instruirea şi e-
blumingul 1 300 şi două cup unităţi capacităţile de pro pentru creşterea nivelului de ducarea acestora. Realizările
toare la oţelăria electrică de ducţie mu sînt pe deplin uti trai al oamenilor muncii. tare şi preluarea produselor obţinute atestă că marea ma
la Hunedoara, întreprinderea lizate. S-a insistat insuficient Corespunzător ritmurilor de de către unităţile de valorifi joritate a cadrelor de con
de prefabricate din beton pentru generalizarea schim dezvoltare economică, în pe care a legumelor şi fructelor. ducere din economie au în
Bîrcea şi altele. bului II şi extinderea schim şi rioada 1967—1971, In jude Deşi zootehnia a cunoscut ţeles chemarea secretarului
III
bului
întreprinderi
în
Rezultatele obţinute în in atelierele de prelucrare a ţul Hunedoara, salariul real unele progrese în această pe general al partidului de a fi
dustrie şi construcţii au per metalelor şl de reparaţii în a crescut cu peste 24 Ta sută, rioadă, ele nu satisfac cerin în primul rînd conducători
mis organizaţiei noastre ju vederea creşterii producţiei s-au dat în folosinţă aproape ţele atît în ce priveşte efec politici, situîndu-se în frun
deţene ca în întrecerea ce se industriale şi asigurării unui 18 000 locuinţe şi numeroase tivele cît şi creşterea pro tea tuturor acţiunilor între
desfăşoară între judeţe să se volum sporit de piese de obiective social-culturale. Vo ducţiei. Avînd în vedere de prinse de organizaţia jude
situeze pe locul III pe ţară schimb. lumul desfacerilor de mărfuri ficienţele existente, se cer ţeană de partid. Şi în viitor.
în 1970 şi pe locul II anul către populaţie a sporit cu măsuri hotărîte pentru rea — a arătat vorbitorul —
trecut, iar Consiliul popular In acţiunea de autoutilare, 24 la sută. Prin unităţile co lizarea unor efective şi Comitetul judeţean de partid
judeţean pe locul V ; un nu ca urmare a măsurilor între merciale s-au desfăcut canti ca număr şi calitate, a- va acţiona în spiritul prin
măr important de unităţi, în prinse, s-au obţinut o seamă tăţi sporite de carne, unt, sigurarea unei baze furajere cipiilor moralei de partid, al
tre care C.S.H., I.C.S.H., I.M. de rezultate bune. Anul tre ulei, ouă şi alte produse ali corespunzătoare, îmbunătăţi
Barza, I.P.B. Bîrcea, E. M. cut s-au realizat 359 maşini, mentare şi bunuri de larg rea organizării şi conducerii eticii şi echităţii socialiste în
Lupeni. I.E.C. Deva, I.I.L. O- • utilaje şi instalaţii în valoa consum. Au existat însă şi fermelor, extinderea muncii selecţionarea, creşterea şi
răştie, T.C. Deva, I.C.F. De re de peste 19 milioane lei. unele goluri în aproviziona în acord global în zootehnie, promovarea cadrelor, în a-
va, obţinînd locuri fruntaşe Pentru anul în curs, preve rea populaţiei cu mărfuri permanentizarea şi creşterea precierea activităţii acesto
în întrecerea pe ţară şi ra derile şi angajamentele sînt din cauza unor lipsuri în ac răspunderii cadrelor de spe
muri de producţie. de aproape 44 milioane lei, tivitatea organelor comercia cialitate şi a îngrijitorilor. ra şi nu va face nici un fel
din care reducerea importu le. S-a constatat uneori o re
Anul acesta, pe 5 luni, pla lui reprezintă 2.2 milioane partizare defectuoasă a fon Pentru neajunsurile care dp concesii de la aceste prin
nul producţiei globale indus lei valută. Comparativ cu dului de marfă pe localităţi se manifestă în activitatea cipii.
triale a fost depăşit cu 128.5 cerinţele, prevederile pe a- şi pe magazine. precum şi unităţilor agricole, răspunde Preocupările pentru creş Aspect din timpul lucrurilor conferinţei.
milioane lei. S-au realizat nul în curs. sînt insuficiente, deficienţe în folosirea spaţii rea revine şi organelor agri terea competenţei organelor