Page 89 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 89
Cuvîntarea tovarăşului
Proletari din toate tarile inîfi-vă!
■ ILIE VERDEŢ
la Conferinţa extraordinară a organizaţiei
judeţene de partid
Conferinţa extraordinară a lui nostru pentru întărirea port, vînzările de mărfuri
organizaţiei de partid din prieteniei cu tinerele state către populaţie şi investiţiile
judeţul Hunedoara are loc care au scuturat jugul co^ realizate.
în atmosfera de entuziasm lonial, pentru promovarea re La obţinerea rezultatelor
general şi de avînt creator cu laţiilor cu toate statele, indi bune pe ansamblul economiei
care clasa muncitoare, ţără ferent de orînduirea lor so o contribuţie însemnată aduc
nimea, intelectualitatea, în cială, vasta activitate a centralele, întreprinderile şi
P.C.R. pentru întărirea unită
¡ m [|i|^ tregul nostru popor, în frun ţii şi coeziunii mişcării co organizaţiile economice, co
te cu comuniştii, . întîmpină
lectivele de oameni ai mun
Conferinţa Naţională a par muniste şi muncitoreşti inter cii, organizaţia de partid din
tidului şi cea de-a XXV-a a- naţionale. Politica internă, ca judeţul Hunedoara. Pentru
niversare a Republicii. Mi-a şi politica internaţională a toate realizările obţinute,
făcut o deosebită plăcere să partidului şi statului nostru permiteţi-mi să adresez co
constat profunzimea, seriozi — a arătat tovarăşul Ilie lectivelor de muncitori, teh
ANUL XXIV Nr. 5 432 MARJI 27 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
tatea şi competenţa cu care Verdeţ — răspund interese nicieni, ingineri, economişti,
Conferinţa judeţeană de lor vitale ale României, cau cooperatorilor, tuturor oame
partid Hunedoara a analizat zei socialismului, progresului nilor muncii hunedoreni ce
) problemele legate de înde şi păcii în lume şi se bucură le mai calde felicitări din
plinirea hotărîrilor Conferin de aprobarea deplină şi de partea conducerii de partid şi
ţei Naţionale din 1967 şi ale sprijinul unanim al întregu-t de stat, personal a tovarăşu
Congresului al X-lea al par lui nostru popor. lui Nicolae Ceauşescu, şi
tidului de ridicare în con După ce s-a referit pe larg totodată să vă urez din toa
tinuare a nivelului activităţii la rezultatele obţinute în în tă inima noi şi mai mari
economice din judeţ. Se poa deplinirea ansamblului de succese.
te aprecia că spiritul de măsuri adoptate pentru per Subliniind rezultatele bune
înaltă responsabilitate, critic, fecţionarea organizării şi pe care le-au obţinut şi le
autocritic şi de iniţiativă, conducerii economiei şi a obţin colectivele de oameni
caracteristic dezbaterii noas întregii societăţi, vorbitorul ai muncii din judeţul Hune
tre, constituie o a expresie a a spus : „In legătură cu toa doara, aportul lor la dezvol
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! lor hunedoreni, a tuturor oa te aceste nostru, al conducerii tarea putem unităţile cu hunedorene
comunişti
ferme
hotărîrii
naţionale^
economiei
trebuie
realizări
meritul
subliniat
vederea
trece
nu
menilor muncii de a realiza
partidului
tovară
în
că
exemplar
ţate de partid. sarcinile încredin şului Nicolae Ceauşescu, ca se manifestă şi unele neajuns
re, bazîndu-se pe metode şti
suri, îndeosebi în ce priveş«'
Pretutindeni unde ne du inţifice de analiză, ne-au o- te eficienţa muncii desfăşu*
cem astăzi — în uzine, pe
ci'
opresc
a-
şi
Colectivele hunedorene-angajate cu abnegaţie şantiere, pe ogoare — sim rientat spre stabilirea organizare rate. Mă acestea asupra c<
celei
mai
corespun
plicarea
din
pentru
torva
ţim clocotul fierbinte al mun
de
forme
zătoare
cii în marea întrecere patrio şi conducere, în măsură să de modul cum se va acţiona
lor
pentru
grabnica
elimina
din
pornită
tică,
iniţiativa
dez
şi dăruire muncitorească în secretarului general al parti asigure condiţii pentru ritmuri re depind în mare măsură
realizările viitoare.
voltarea
economiei
în
realizarea
pentru
cin
dului,
diver
Planul
1973
pe
cinalului înainte de termen. înalte, concomitent şi cu ridicarea faţa noastră sarcini pune în
acesteia
sificarea
superioa
funda
Angajamentele analiza condiţi calităţii produselor, aşa cum re atît la indicatorii canti
ferme,
M A R E A Î N T R E C E R E ilor concrete din fiecare uni tăţii socialiste multilateral litativi. Producţia industrială
impun cerinţele făuririi socie
mentate
pe
tativi, cît mai ales la cei ca
dezvoltate".
anul
şi
a
tate
să
urmează
posibilităţilor
atingă
de
în
viitor o creştere de 12,5—13
punere în valoare a tuturor .
la
modul
prin
Referitor
rezervelor, dăruirea şi abne care se înfăptuiesc prevederi la sută faţă de realizările
gaţia cu care oamenii mun le cincinalului, vorbitorul a din acest an. Sporul de pro
cii se avîntă în această ac subliniat creşterile rapide de ducţie va trebui să-l obţinem
ţiune patriotică demonstrea ordin calitativ şi cantitativ în principal cu capacităţile
Angajamentele forestierilor lor neclintită în clarvăzătoare, nală. Planul de stat pe 1971 lă a activităţii noastre este,
Hi ză în mod grăitor încrederea în întreaga economie naţio existente. Problema esenţia
în
partid,
şi
fost
îndeplinit
depăşit.
deci, folosirea integrală a a-
a
politica
sa
scurtarea
prind viaţă care materializează năzuinţe Producţia industrială a cres cestor capacităţi, la a noi
de
duratelor
atingere
pa
le cele mai scumpe ale po
cut. cu 11,5 la sută, iar în
rametrilor
proiectaţi
wiÊSmÆMiwMmWm porului român. Aceste anga agricultură s-a obţinut cea
jamente exprimă înalta res mai mare producţie de ce le obiective puse în funcţiu
ponsabilitate pe care fiecare reale din istoria ţării. Ca re ne, creşterea indicilor de u-
^ In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, U.E.I.L. om al muncii o simte în fa tilizare a maşinilor-unelte în
Orăştic va depăşi producţia globală cu 105 la sută ţa partidului şi poporului ; zultat al creşterii producţiei toate secţiile, inclusiv în
@ „Leu cu leu, se adună milionul!“ — aceasta este materiale şi a productivităţii cele auxiliare, utilizarea mal
» I i i ® deviza comuniştilor Ioan Crăciun şi Petru Inăşescu exprimă, în esenţă, unitatea muncii, venitul naţional a
■k ifr de nezdruncinat a întregului completă a suprafeţelor de
9 Brigăzile din zonele Orăştiei şi Grădişte! obţin nostru popor în jurul Parti sporit cu 12,5 la sută. Au producţie, devansarea pune
zilnic peste plan 50-60 mc material lemnos. dului Comunist Român, a Co fost date în funcţiune impor
© Două schimburi din hala gaterelor fabricii de mitetului său Central, în tante capacităţi de pro’di^ţie rii în funcţiune a capacităţi
lor noi de producţie faţă de
cherestea se află într-o febrilă întrecere. industriale şi agrozootehnice,
frunte cu tovarăşul Nicolae au fost create noi locUEf de termenele de plan. Se im
Ca în toate colective echipa de întreţinere a co Ceauşescu. muncă. Au sporit simţitor pune să manifestăm o grijă
le de muncă hunedorene, la munistului Petru Inăşescu Subliniind că lucrările volumul exportului, vînzările deosebită faţă de modul cum
U.E.I.L. Orăştie există, în a- care a executat construcţia Conferinţei organizaţiei de de mărfuri către populaţie, este folosită partea din veni
ceste zile, un entuziasm mo unui podeţ cu tuburi de be partid Hunedoara, ca şi în fondurile de la buget des tul naţional destinată dez
lipsitor în activitate — mun ton şi o linie de garare de treaga activitate de pregăti tinate acţiunilor social-cultu- voltării forţelor de produc
citorii, tehnicienii şi ingine 40 ml în punctul Grădişte- re a Conferinţei Naţionale,
rii şi-au formulat, obiective Anineş. care va avea loc în 19—21 rale. ţie. Este necesar ca fiecare
majore pe care le îndepli Brigăzile de forestieri iulie, se desfăşoară în condi Se desfăşoară bine şi rea obiectiv proiectat să fie bine
nesc cu prestanţă. Cu alte conduse de Gheorghe Voi- ţiile participării prestigioase lizarea planului pe anul în gîndit, asigurîndu-se soluţii
cuvinte, forestierii caută şi can şi Petru Popa, din zona a ţării noastre la viaţa poli curs. Pe primele 5 luni, fa optime de amplasare, găsi
găsesc noi resurse şi po Grădiştei. şi cele conduse de tică internaţională, vorbitorul ţă de perioada corespunză
sibilităţi de înfăptuire a forestierii Stelian Negru, Ion rea celor mai ieftine şi mal
Fabrica chimică Orăştie. Printre muncitorii destoinici ai secţiei sculărie se numără şi tlnărul angajamentelor asumate, se Pahonţu, Petru Popescu şi a evidenţiat contribuţia toare din anul trecut, pro eficiente soluţii de proiecta
frezor Ionel Stan, care lucrează la 2 şi 3 maşini in acelaşi schimb. El se achită cu pricepere şi României la dezvoltarea şi
hărnicie de sarcinile Încredinţate, fiind stimat şl apreciat de colegii In mijlocul cărora lucrează. întrec pe ei înşişi în Napoleon Negru, care acţio adîncirea colaborării frăţeşti ducţia industrială a crescut re, de execuţie, în aşa fel
realizarea acestora. Iată cî- nează în exploatarea de ’ la cu 12,5 la sută, au sporit
teva cifre semnificative pe Orăştie, obţin peste plan, cu ţările socialiste, preocu (Continuare In pag. a 2-a) ]
care forestierii vor să le a- zilnic, între 50-60 mc mate pările partidului şi statu volumul de mărfuri la ex
tingă şi să le depăşească rial lemnos — ceea ce con
substanţial în cinstea Con stituie o premisă certă a de
Cu planul semestrial îndeplinit ferinţei Naţionale a partidu păşirii cu asumat în angaja
a
mult
cinstea
mentului
lui : buşteni de fag pentru
gater — 1 500 mc, lemn de Conferinţei Naţionale a par
pro
Întreprinderea va şi Brad, colective de planul semestrial de indi foc — 1 500 tone, mangal de tidului. află într-o fertilă în
— 50 tone,
lobde in
la
principalii
bocşă
ducţie
muncă care au hotărît în
Se
cinstea Conferinţei Naţio catori, realizînd pînă la a- dustriale — 500 mc, cheres trecere şi schimburile con IflfiNiyM
de transporturi nale a partidului să nu ceastă dată cu 1 368 mc tea de fag — 100 mc. Toate duse de Viorel Iovescu şi
orecupeţească nici un e- prefabricate mai mult de- aceste depăşiri vor conduce Filip Gherbea de la hala mm
aut© Deva fort pentru a-şi aduce un cît aveau planificat pe la o sporire a producţiei gaterelor a fabricii de che mmm
■
aport cit mai substanţial prima jumătate a anului. globale cu 5 la sută, iar a restea. Rezultatele obţinute
Colectivul de muncitori, înfăptuirii prevederilor a- Calcule estimative arată producţiei marfă cu 2 la su pînă în prezent sînt mobi ■
tehnicieni şi ingineri de la cestui cincinal înainte de că se va obţine o tă. Angajamentele asumate au lizatoare. constituie un e- fiSIISi
întreprinderea de transpor termen. producţie industrială su prins viaţă, unele din ele xemplu pentru întregul co
turi auto Deva şi-a înde plimentară pînă la fine fiind deja realizate şi depă lectiv al fabricii. ii» iilKiB . wñm
a
plinit sarcinile de plan pe întreprinderea le lunii acesteia în valoa şite. Să nu fie irosit nici un După cum ne relata tova I ţmm & 'mi ' > fr*'* Vî'’*
primele 6 luni ale anului re de peste 7 milioane lei, gram de material şi nici un răşul Nicolae Frîncu, secre î, ■'-/ . ■Axvu
încă din ziua de 20 iunie de prefabricate ceea ce înseamnă realiza leu, termenele de execuţie a tarul comitetultii de partid
-;-o
a.c. rea integrală a angaja lucrărilor să fie scurtate — de la U.E.I.L. Orăştie. la ba «■> * ..................................... "• s
Planul la tone transpor mentului asumat pînă Ia sînt cîteva idei care stăpî- za acestor succese stau mai A
tate a fost depăşit cu 4,2 din beton Bîrcea Conferinţa Naţională a nesc colectivul U.E.I.L. O- mulţi factori, între care: wM
la sută, cel la călători partidului. răştie. Comunistul Ioan Cră folosirea mecanismelor la H
kilometri cu 10 la sută, iar Antrenaţi în marea în Datorită folosirii cu ran ciun, împreună cu echipa sa capacitatea normală, orga M ?
planul global (tone kilo trecere socialistă ce se des dament sporit a maşinilor, de întreţinere şi reparaţii a nizarea bună a muncii din
metrice convenţionale) cu 2 făşoară în întreaga ţară, utilajelor şi timpului de vagoanelor C.F.F., nu numai cadrul fiecărei brigăzi, folo
la sută. S-au obţinut muncitorii, inginerii şi lucru, a descoperirii şi că şi-a îndeplinit angaja sirea integrală a timpului ' " * ."f H? ,,. ~ WÊIm
400 000 lei economii la tehnicienii de la între punerii în valoare de noi mentul, dar a cerut să exe de lucru. La acestea, am a- — ■ ţww mm
preţul de cost şi 300 000 prinderea de prefabricate rezerve interne, colectivul cute reparaţia capitală a u- dăuga abnegaţia şi dărui
lei beneficii suplimentare. din beton Bîrcea obţin suc întreprinderii a ridicat la nui vagon fără nici o altă rea în muncă a forestierilor, m
cu
răspunderea
înţeleg
care
Cele mai bune re un nivel superior activita cheltuială — economisind
zultate înregistrează au cese de prestigiu. Ei au în tea productivă şi eficienţa astfel suma de 2 000 lei. A- aceşti vrednici bărbaţi ai
tobazele din Haţeg, De- deplinit înainte de termen economică. ceeaşi economie, de astă da pădurilor să contribuie la
tă la manoperă, a realizat-o realizarea înainte de termen
a obiectivelor actualului Mecanizatorul Petru Mihuţ, executînd lucrări de combatere a dăunătorilor la cartofi pe o
cincinal. tarla de la brigada I a C.A.P. Băieşti.
MARIN NEGOIŢĂ
O săptămână bogată in manifestări
■ŞARM cultural-educative de masă Duminică, In satele judeţului
ó.
ricelor evenimente ale aces Organizatorul principal al — a reuşit să dea manifestă
tui an — Conlerinfa Naţio festivalului — Comitetul ju rilor ţinuta impusă de în
nală a partidului şi împlini deţean de cultură şi educa suşi genericul sub care s-a Ample acţiuni éemuncă pe ogoare
rea unui siert de veac de Ia ţie socialistă, cu participarea desfăşurat : transpunerea in
proclamarea Republicii. S-a Consiliului judeţean al sin viată a amplului program e-
Iată-ne, aşadar, la capătul încheiat săptămîna ,,Sar- dicalelor, Comitetului judeţean ducational elaborat de par
unei săplămini încălcate de mis 72", cea de-a treia ediţie ai U.T.C., Consiliului jude tid. Călătorii care au trecut judeţului. La Deva, Uia,
tezaur spiritual, perioadă în a acestui amplu festival al ţean ai Organizaţiei pionie Ziarul nostru a' consemnat, în număr mare duminică pe ® Suie de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, Itapoltu Mare, Simeria,
care judeţul Hunedoara a culturii şi educaţiei socialis rilor, Consiliului judeţean pe parcursul celor 8 zile, ale şoseaua naţională, şosea ce Sîntandrei, Strei, Ratiz s-a
iost gazda ospitalieră a u- te, ce s-a vrut şi a reuşit să pentru cultură iizică şi sport. LUCIA LICIU leagă oraşele Orăştie şi au luat parte ia executarea lucrărilor de lucrat de dimineaţă şi pînă
îior prestigioase manifestări consolideze mai mult puntea Inspectoratului şcolar jude Sebeş, au putut vedea pe aproape spre seară la în
cuilural-artistice şi educati de manifestări construită în ţean, Uniunii judefene a co una din lateralele drumu îmbunătăţiri funciare ® Participare activă treţinerea culturilor de la
ve de masă, închinate isto- tre marile întreceri artistice. operativelor meşteşugăreşti (Continuare in pag. a 3-a) lui, între gara Geoagiu şi grădinile de legume. Mai
pînă aproape de satul Au la întreţinerea culturilor şi recoltarea legu mult de 1 800 de tineri au
rel Vlaieu, sute de tineri şi prăşit, au plivit şi au re
vîrstnici lucrînd la taluza- melor © Ţăranii cooperatori şi mecaniza coltat legume. Elevii Şcolii
rea canalului care va pro torii au muncit cu hărnicie Sa secerişul orzu de şoferi din Uia — ne
teja în viitor de inundaţii spunea directorul acestei u-
mai multe mii de hectare lui şi transportul furajelor n itaţi, Nicolae Florea —
de teren ce aparţin coope i-au ajutat mult pe coope
rativelor agricole de pro ratorii din localitate, pre
ducţie din Romos, Vaidei, cum şi pe cei de la Bretea
Aurel Vlaieu şi fermei I.A.S. ducă contribuţia mulţi munală şi locativă Orăştie, Mureşană şi Brîznic. Două
din Gelmar. Activitatea tineri. Au fost prezenţi ti Consiliul popular Romos şi sprezece dintre maşinile de
prestată de cei peste 800 neri şi elevi, utecişti de ia. de la alte întreprinderi şi şcoală au fost folosite du
de participanţi a făcut ca Şcoala profesională energe instituţii din ,Orăştie şi minică la transportat do
duminica — deşi zi de re tică Deva, de la liceul „Au Geoagiu.
paus — să fie una din zi rel Vlaieu", de la Şcoala Cu puterea braţelor aceşti furaje şi orz. Afirmaţia, fă
lele fierbinţi dedicate mun generală din Chimindia. oameni au durat într-o zi cută de directorul Şcolii de
precum şi de la alte insti
cii voluntar-patriotice de de odihnă un canal trainic şoferi profesionişti din Ilia,
tuţii şi întreprinderi din o- prin care de azi apele
către lo-iuitorii din această raşul Orăştie. Alături de ti freatice precum şi cele pro ne-a fost întregită practic
parte a locului. La canalul nerii utecişti au putut fi vă venite din ploi vor trebui de tinerii care deocamdată
de desecare — ne-a relatat zuţi ţărani cooperatori din să bată în retragere de pe se pregătesc să înveţe cum
comuna Geoagiu. precum şi
tovarăşul Constantin Purci- terenurile agricole din a-
membri ai gărzilor patrio N. PANAITESCU
lean, secretar al Comitetu tice de la întreprinderea ceastă parte a locului.
Această zi a fost încărca
lui judeţean Hunedoara al de industrie locală, între tă de realizări şi de succe
Moment dintr-o suiţii hunedoreană, prezentată In cadrul festivalului „Sarmis *72“. Foto: v. ONoru U.T.C. — au venit să-şi a- prinderea de gospodărie co se şi în alte localităţi ale (Continuare in pag. a 3-a)