Page 9 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 9
Proletari c/ln toate tarile, unlfl-vă!
In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşcscu, proclamării Republicii, îşi suplimentează
secretar general al Partidului Comunist Ro substanţial angajamentele asumate în între
mân, preşedintele Consiliului de Stat al cerea socialistă. Totodată, participanţii Ia
Republicii Socialiste România, în ziua de 2 dezbateri au făcut numeroase propuneri
iunie a.c., Ia sediul C.C. al P.C.R., a avut pentru crearea condiţiilor necesare îndepli
loc o consfătuire de lucru în legătură cu nirii şi depăşirii angajamentelor, pentru li
unele măsuri pentru înfăptuirea la un nivel chidarea lipsurilor şi neajunsurilor, în ve
superior a directivelor Congresului al X-lea derea asigurării îndeplinirii prevederilor
ANUL XXIV Nr. 5 412 SIMBÀTÀ 3 IUNIE 1972 4 PAGINI -30 BANI al P.C.R. privind dezvoltarea economică şi cincinalului înainte de termen.
socială a ţării. In cadrul lucrărilor consfătuirii, a luat
La consfătuire au luat parte tovarăşii cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, care
Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Ma a relevat că pentru realizarea în cele mai
nea Măncscu, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră- bune condiţiuni a Directivelor Congresului
dulescu, Virgil Trofin, Ilie Vcrdeţ, membri al X-lea al partidului, sînt necesare eforturi
şi membri supleanţi ai Comitetului Execu sporite, analiza concretă din partea organe
tiv al C. C. al P.C.R., secretari ai C. C. ai lor de partid şi de stat, a tuturor rezervelor
P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Mi existente şi valorificarea lor, în scopul de
niştri. păşirii planului de stat pe anul 1972, pre
Au participat miniştri şl conducători ai gătirii temeinice, pe baza unor angajamen
organelor centrale economice şi de stat, pri te sporite, a planului pe 1973, precum şl
mii secretari şi secretarii cu probleme realizării înainte de termen a planului cin
organizatorice ai comitetelor judeţene de cinal 1971—1975.
partid, preşedinţi ai comitetelor uniunilor Făcînd o analiză a situaţiei din principa
INSUFLEŢITOAREA DEVIZA sindicatelor pe ramuri, cadre de conducere lele sectoare industriale, a lipsurilor şl ne
ajunsurilor
mal
dăinuie,
tovarăşul
care
ale organizaţiilor de masă şi obşteşti, pre
şedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Nicolac Ceauşcscu a subliniat necesitatea
Adunări Naţionale, activişti ai C.C. al P.C.R., accentuării ritmului de dezvoltare şi moder
nizare a industriei româneşti, ca o condiţie
redactori şefi din presa centrală.
A COLECTIVITĂŢILOR HUNEDORENE Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliu : esenţială a progresului economic şi social
cuvîntul
au
La
discuţii
luat
tovarăşii
al ţării.
lui de Miniştri, Gheorghe Cioară, prim-se Secretarul generai al partidului a relevat
cretar al Comitetului municipal de partid încă o dată că, în lumina hotărîrilor Con
Bucureşti, Constantin Drăgan, partid Braşov, gresului al X-lea, trebuie luate măsuri fer
prim-secretar
me, în fiecare unitate, în fiecare judeţ, la
CINCINALUL ÎNAINTE , losif Uglar, prim-sccretar al Comitetului ju- plină şi creşterea continuă a productivităţii
judeţean
de
al
Comitetului
fiecare loc de muncă, pentru folosirea de
capacităţilor
de
pro
intensivă
a
! v deţean de partid Satu Mare, Vasile Potop,
ducţie,
Comitetului
al
de
judeţean
[prim-secretar
Andrei
reducerea
cheltuielilor
materialelor,
al
judeţean
partid
cretar
„ i partid Iaşi, Comitetului Cervencovici, de prim-se muncii, economisirea materiilor prime mate şl
riale, pentru ridicarea Ia un nivel superior
Arad, Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliu
lui de Miniştri, ministrul comerţului exte a eficienţei întregii activităţi economice, Ia
Angajamente concrete ■ Realizări de prestigiu ■ Iniţiative valoroase ■ Fapte eroice rior, Nicolac Vereş, prim-secretar al Comi indici comparabili cu cei de pe plan inter
tetului judeţean de partid Mureş, Florea naţional.
Dumitrescu, ministrul finanţelor. Vorbitorii Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu s-a adresat
s-au referit, pe larg, la posibilităţile diferi organelor şi organizaţiilor de partid, minis
telor
ale
municipiului
economice
ramuri
! DUPA 5 LUNI IN INDUSTRIA JUDEŢULUI Bucureşti şi ale judeţelor şi întreprinderilor terelor, centralelor şi întreprinderilor indus
AU INITIAT, pentru realizarea înainte de termen a pre te iniţiativele oamenilor muncii care s-au
triale, chemîndu-Ie să sprijine şi să dezvol
©
© vederilor planului pe acest an şi pe întregul angajat să îndeplinească înainte de termen şi
la nivel calitativ mai ridicat planul cincinal.
RODNIC BILANŢ AL ANGAJĂRII 9 cincinal 1971—1975. au evidenţiat măsurile De asemenea, secretarul general al partidu
ce vor fi luate în continuare pentru înfăp
0 i i-Â Înţeles si T s tuirea exemplară a tuturor sarcinilor econo lui a arătat că trebuie acordată o atenţie
mai
folosirii
sporită
şi
raţionale
pregătirii
mice. Ei au exprimat hotărîrea fermă a cla
plenare Iii Întrecere . t s sei muncitoare, a întregului nostru popor rapide a cadrelor necesare realizării sarci
nilor economice.
de a-şi mobiliza energiile şi marile capaci-
H Se reevaluează o cunoscută tradiţie minerească, r" tăţi creatoare pentru obţinerea unor reali Dezvoltarea economiei naţionale în ritm
H Un volum de producţie industrială suplimentară © zări superioare în dezvoltarea şi moderniza accelerat va face ca România să ajungă în
în valoare de 128,6 milioane lei • aceea de a organiza zile de producţie mărită în întîm- 1' rea întregii economii. S-a subliniat că în în timp mai scurt la nivelul ţărilor avansate
din punct de vedere economic, va crea baza
treaga ţară colectivele de oameni ai muncii,
H 36,6 la sută din planul anual de investiţii © pinarea unor evenimente deosebite V hotărîte să întîmpine cu succese tot mai trainică pentru progresul multilateral al ţă
mari Conferinţa Naţională a Partidului Co rii, pentru creşterea nivelului de trai al în
Suplimentarea mobilizatoare a angaja- .... ....... _ URICANI. In adunarea activului de munist Român, cea de-a 25-a aniversare a tregului popor.
mentclor asumate in marea întrecere de partid de la această mină, care ocupă,
către organizaţia judeţeană de partid — în acest an, un loc de frunte în cadrul
expresie a hotărîrii ferme a comunişti eforturilor minerilor din bazinul Văii
lor, a tuturor oamenilor muncii hune- Jiului, pentru a îndeplini responsabil
doreni de a cinsti Conferinţa Naţională sarcinile de plan, un comunist a spus: Condiţiile de viaţă ale
a P.C.R. şi a 25-a aniversare a proclamă — Propun ca mîine, în ultima zi a lu
rii Republicii — capătă cu fiecare zi de nii mai, să organizăm schimburi de pro
muncă o rodnică confirmare faptică. Du ducţie mărită în întîmpinarea, evenimen muncitorilor forestieri cunosc
pă ce au raportat îndeplinirea înainte tului istoric din viaţa partidului, a na
de termen a planului pe 5 luni, colecti ţiunii noastre — Conferinţa Naţională din
vele de muncă din industria judeţului iulie. Principalul îndemn să fie: să ex permanente îmbunătăţiri
jau^..acumulat noi şi substanţiale depăşiri tragem cel puţin 3 000 vagonete de căr
de plan, au imprimat activităţii de pro bune pentru a începe, cu dreptul, şi luna
ducţie ritmuri superioare, prin efortu iunie. Mai propun ca toţi salariaţii mi
rile şi preocupările de punere în valoare nei, de la sectoare, de la exploatare — In cîteva zile la rînd am nităţi comerciale, brutării, porară de muncă fiind în
a rezervelor şi posibilităţilor existente în mai puţin tovarăşele femei de la birouri străbătut o mare parte din alte dependinţe de care au scădere continuă.
întreprinderi. •— să participe „la lopată" (figurat spus, sectorul forestier al Unităţii nevoie muncitorii noştri. Aşa Un eveniment aparte au
Constituie un fapt demn de toată lau pentru că avem o mecanizare corespun de exploatare şi industriali că atunci cind începe lucrul, trăit de curînd muncitorii şi
da modul în care siderurgiştii de la Hu zătoare), la reuşita schimburilor de pro zare a lemnului Orăştie, u- ei au totul la dispoziţie. localnicii din sectorul Gră
nedoara s-au mobilizat la îndeplinirea e- ducţie mărită... nul dintre cele mai mari din Intr-adevăr, conducerea dişte. Copiii lor învaţă de cî-
xemplară a planului şi angajamentelor Cunoscuţi şl apreciaţi pentru conştiinciozitatea lor in muncă, — Să nu se înţeleagă că această zi de judeţ. Ne-au însoţit tovarăşii U.E.I.L. Orăştie acţionează tăva vreme în şcoaiă nouă.
suplimentare. Astfel, numai în luna mai, pentru experienţa vastă dobindită in cei peste 20 de ani de cind Gheorghe Karpinecz, din par perseverent şi cu folos în di Ridicată prin contribuţia lor
la C.S. Hunedoara s-au dat în plus, în şi-au legat existenţa de cca a uzinei, lăcătuşii Traian Albu şi Du producţie mărită s-a făcut — pentru că tea C.E.I.L. Deva, şi ing. Ioan recţia creării celor mai bune bănească şi în muncă, pre
mitru Hegheduş, de la U.M.M.R. Simeria, işi Întregesc eforturile
pentru a intimpina Conferinţa Naţională cu fapte remarcabile Năpar, inginer şef la U.E.I.L. condiţii de viaţă pentru cum şi cu sprijinul substan
(Continuare In pag. a 2-a) In muncă. (Continuare In pag. a 2-a) Orăştie. Am urmărit modul muncitorii forestieri. La Gră- ţial al statului, noua şcoală
- ! în care sînt asigurate condi asigură cele mai bune condi şi
teoretică
ţii
de
ţiile de viaţă ale muncitori
instruire
Măiestria se naşte din pasiunea pentru muncă lor forestieri — cazarea, ma La punctele practică celor peste 40 de
sa,
medicală,
petre
asistenţa
copii ai forestierilor şi local
cerea instructivă a timpului nicilor. Aşa că, muncitorii
In faţa noastră când turnarea acestor piese turnate şi utila comitetului de partid tuează în fruntea în nistului Iulian Sîrbu. de lucru ale
Grădişte
acum
se află un om de piese v-a fost încredin je de turnare la un al uzinei. In numai trecerii. De atunci nu Pălmi largi, bătătorite, liber. sectorului nouă, cămin au cultural,
şcoală
statură potrivită, la ţată ? înalt nivel calitativ, trei ani, ajunge şeful a mai coborit vreodată degete vînjoase, pline. In fiecare sector, parchet, U.E.I.L. Orăştie unde se desfăşoară diverse
vreo treizeci şi ceva de — Nu. A venit la fără nici un rebut. Şi brigăzii de tineret — de pe primul loc. Intr-o Observă că le privim punct de lucru, strădaniile activităţi artistice şi educati
ani, puţin sfios şi cu noi, a văzut unde gre ca eforturile noastre prima care se înfiinţa vreme noi îl numeam cu insistenţă şi, zîm- care s-au depus în ultimii ve, rulează filme, iar peste
un necontenit zimbet şise şi mi-a spus: să aibă continuitate, se la Călan. Obţine re- „•spărgătorul de nor bind, ne spune : ani în scopul continuei îm dişte au fost construite două cîteva zile vor avea la dis
în colţul buzelor. Dis maestre, mă dau bă me“ pentru că la pie — Nu m-au făcut bunătăţiri a condiţiilor so blocuri cu etaj pentru mun poziţie o popicărie nouă.
cutăm cu el — Iulian tut ! Ştiţi, asta-i o sele cele mai grele niciodată de ris. Mi-au ciale în care trăiesc şi mun citori, punct sanitar, brută La toate punctele de lucru
Sirbu. vorbă de-a lui. In rea lulian Sîrbu, turnător la Uzina unde alţii nu se înca adus in viaţă numai cesc forestierii sînt vizibile rie, unitate comercială ; la din munţi ajung şi ziare, fo
— Maestre, explica- litate, el luptă din plin, „Victoria" Călan drau în normele pla satisfacţii. Am învăţat la tot pasul. Notăm pentru Ceata — cabană şi magazin restierilor le-au fost create
cu
ţi-ne cum s-a intim- la fel ca ceilalţi, să nificate el găsea soluţii meserie pe Aurel Mi- argumentarea afirmaţiei Ioan alimentar ; la Dealul Grădiş- posibilităţi lesnicioase de
vintele
şef,
inginerului
plat cu coloanele pen ridice la cel mai înalt Un grăitor exemplu al înaltei şi le depăşea cu cîte hăiescu, Gaşpar Kiss, Năpar : tei — cabană şi magazin ; la transport, la Grădişte func
tru maşina de dantu nivel calitatea pieselor 20-30 la sută. Am ob Remus Irimie şi mulţi gura de exploatare Tîmpu — ţionează şi o cantină. An de
rat ? turnate. Este un obiec conştiinţe muncitoreşti servat mai apoi că alţii. Mai au insă de — Crearea celor mai bune cabană etajată şi magazin ; an, pentru muncitorii de la
Nu se supără de fa tiv care a cuprins toa nu „fuga" după depă făcut multe aceste condiţii de viaţă pentru toţi la Rîul Alunului — cabană, pădure se cheltuiesc fonduri
miliaritatea întrebării. tă colectivitatea din şirea normelor era mîini. In secţie mai a- muncitorii noştri este o pro magazin şi punct sanitar ; la sporite în scopul asigurării
Din contră, se arată turnătoriile noastre, un ne-am reînnoit angaja zultate de prestigiu, principala sa preocupa vem greutăţi, spaţiile blemă deosebit de importan punctele de lucru Frumoasa celor mai corespunzătoare
bucuros să explice pe obiectiv care, explicat mentul. Vom produce re, ci atingerea unui de formare-turnare tre tă, o problemă care se află şi Cucuiş — cabane electri condiţii de viaţă şi de mun
îndelete cum înainte, simplu, spune aşa: fapt care îi aduce încă înalt nivel calitativ buie modificate, condi permanent în atenţia comi ficate, magazine alimentare. că la fiecare parchet şi punct
la aceste piese executa „Pină la Conferinţa pină la sfîrşitul anului de pe atunci înalte a- al pieselor turnate. A ţiile de muncă trebuie tetului oamenilor muncii. De la Deci, la fiecare parchet aflat aflat în exploatare.
că
arăt
să
altfel,
vreau
cu 100 de tone peste
te de altă echipă, în Naţională a partidului angajamentul iniţial. precieri din partea co adus multe îmbunătă şi ele schimbate... noi s-a statornicit următoa în exploatare, muncitorilor Este o nouă adeverire în
deplinirea normelor angajamentul anual i- lectivului. Pleacă. îşi ţiri în secţie şi a învă Poţi oare să pleci fă rea metodă: Cunoscînd din le-au fost puse la dispoziţie viaţă, o concretizare grăitoa
— A intrat pe poar
constituia o problemă niţial îl vom îndepli ta uzinei acum 20 de termină stagiul militar ţat pe mulţi meserie. ră să nu strîngi o ast locuri buno dc cazare, ali re a continuităţii grijii şi a-
iar calitatek lor o pro ni exemplar". Asta în şi revine in turnătorie Calitatea sa de... ma fel de mină, mina unui timp locurile unde vom des mente, confecţii, articole de tenţiei ce se acordă asigură
blemă şi mai mare. seamnă producerea pes ani ca ucenic — ne cu aceleaşi ambiţii. estru este prin urmare bărbat cu o înaltă con chide noile parchete de ex folosinţă zilnică, încălţămin rii condiţiilor de viaţă celor
— Spuneţi-ne sincer, te sarcinile de plan explica tovarăşul Ionel Preia o echipă şi încă pe deplin justificată. ştiinţă ? ploatare, în apropierea aces te, care se desfac prin uni mai bune pentru toţi acei
colegul s-a supărat anuale a 500 tone de Hodorog, secretarul din prima lună se si Privim miinile comu- ILIE COJOCARU tora construim cabane, punc tăţile comerciale ; la puncte oameni harnici şi destoinici
te sanitare, sînt deschise u- le sanitare medicii acordă care trimit zi de zi la vale
periodic consultaţii, numărul aurul verde — minunata bo
găţie a munţilor noştri.
îmbolnăvirilor, ca şi al acci
dentelor cu incapacitate tem
La Petroşani a avut loc mineri s-au construit peste GH. I. NEGREA
şedinţa colegiului Minis 7 000 apartamente, s-au pre
terului Minelor, Petrolu Pentru redresarea dat numeroase şcoli, edificii
lui şi Geologiei, consa social-culturale. . iar prin cele
crată problemelor privind 440 unităţi comerciale se
măsurile ce se impun pen desfac anual mărfuri în va
tru redresarea producţiei de cărbune şi perfecţionarea loare de peste 850 milioane
cărbune şi îmbunătăţirea ac lei. .In acelaşi cadru se
tivităţii economice din cadrul înscrie şi trecerea la progra
Centralei cărbunelui Petro mul de lucru în schimburi de
şani, soluţionării complexe 6 ore în subteran, măsură
lor aspecte impuse de înfăp economice la minele din Valea Jiului menită să asigure minerilor
tuirea sarcinilor ce revin o reducere de două ore a du
Văii Jiului în lumina preve ratei zilei de muncă, fără
derilor Congresului al X-lea diminuarea salariului, o va
al P.C.R., pentru întîmpina trolului şi geologiei, Paul dealtfel în actualul cinci duri fixe în valoare de 4,7 vităţii economice la centrală lorificare superioară a abne
rea Conferinţei Naţionale a Nagy, secretar al Consiliului nal, bazinul carbonifer al miliarde lei şi asigură un şi exploatările carbonifere. gaţiei, experienţei şi pricepe
partidului şi a celei de-a 25-a Central al U.G.S.R., Petru Văii Jiului s-a integrat ar ritm mediu anual de creşte Dezvoltarea şi modernizarea rii lor, să ofere fiecărui mi
aniversări a proclamării Re Furdui, preşedintele Comite monios în progresul general re a producţiei de cărbune activităţii productive s-au des ner posibilităţi mai largi de
publicii cu realizări de pres tului Uniunii sindicatelor din al industriei româneşti, înre- de aproape o jumătate de făşurat concomitent cu chel odihnă şi educaţie.
tigiu în toate exploatările întreprinderile miniere, ener gistrînd ritmuri susţinute de milion tone. Acest important tuirea unor mari fonduri Grija părintească a condu
miniere din acest mare ba giei electrice şi geologiei. pentru îmbunătăţirea protec cerii partidului şi statului,
zin carbonifer al ţării. In cadrul şedinţei au fost ţiei şi securităţii muncii. personal a tovarăşului Nicolae
La şedinţă au mai partici prezentate şi examinate con In âcest context se înca Ceauşcscu. pentru progresul
pat unii membri ai birouri cluziile unei ample şi profun Şedinţa colegiului Ministerului Minelor, drează ridicarea continuă în şi prosperitatea străvechii
lor comitetelor judeţean şi mu de analize efectuate de un ritmuri mai înalte faţă de vetre minereşti a Văii Jiului
nicipal de partid Petroşani, colectiv al Comitetului jude Petrolului şi Geologiei media pe ţară a cîştigurilor în perspectiva actualului cin
secretarii comitetelor de par ţean de partid, U.G.S.R. minerilor, fapt ilustrat de cinal se concretizează, ase
tid şi preşedinţii sindicatelor şi colegiul ministerului de sporirea numai în ultimii menea tuturor zonelor ţării,
de la exploatările miniere, resort privind dezvolta dezvoltare şi moderniza salt cantitativ a avut loc în ani a salariului mediu lunar într-o amplă desfăşurare de
membrii consiliului oameni rea producţiei de cărbune re. Pe baza fondurilor de in condiţiile sporirii productivi pe salariat cu mai bine do forţe şi mijloace materiale si
lor muncii şi cadre de con în Valea Jiului şi perspecti vestiţii alocate de partid şi tăţii iruirtcii cu aproape 30 la 300 lei. acesta atingînd as financiare, în vederea ridi
!
ducere de la Centrala cărbu vele extinderii şi moderniză de stat Văii Jiului, investiţii sută, ''(Jaforitp în principal tăzi valori de peste 2000 lei cării exploatărilor miniere la
nelui Petroşani, activişti de rii acesteia în actualul cin ce s-au ridicat în ultimii ani extinderii metodelor moder pe lună. In acelaşi timp s-au nivelul unor unităţi indus
partid şi sindicat, specialişti. cinal, precum şi o situaţie a la 550—580 milioane lei a- ne de exploatare, cu produc luat măsuri de creştere a triale de prim rang. Dina
La şedinţă au participat stadiului îndeplinirii sarcini ţii şi productivitate ridicată, fondului de locuinţe destina mica principalilor indicatori , ,
tovarăşii Ioachim Moga, lor de plan şi angajamente nual, au fost puse în funcţiu mecanizaţii operaţiilor grele te muncitorilor mineri fami
ne noi capacităţi de produc
membru al C. C. al P.C.R., lor Centralei cărbunelui Pe ţie, s-au modernizat cele e- şi cu un volum mare de lişti şi nefamilişli, extinde de plan pentru perioada ur ■fS
prim-secretar al Comitetului troşani în al doilea an al xistente. Acest proces este m.uncă în subteran, per rii bazei de educaţie şi in mătoare prevede ca pină în v.v.-
judeţean de partid, Bujor cincinalului. oglindit de faptul că în acest fecţionărilor în organi strucţie publică, a comerţu Punctul sanitar construit pentru forestierii de Ia parchetul
Almăşan, membru al C.C. al Materialele prezentate evi lui şi ocrotirii sănătăţii. Nu îl 1 . 1 ' 1 " U1 - AlC1 i? e ., acor<lil periodic asistenţă medicală califi-
P.C.R., ministrul minelor, pe- denţiază că în ultimii ani, ca an centrala dispune de fon- zarea şi conducerea acti mai în ultimii ani, pentru (Continuare în pag. a 3-a) cată tuturor muncitorilor forestieri.
KB