Page 90 - Drumul_socialismului_1972_06

FimjWIW H1WFW."l»|ll),il^ WJJFJ«W-l'<'"> — ------------<
l
1
■W»J1I||.IH.IH|IH1I||HHWMIH«W un mi " m .1 u HIWWU»".7«a» 1 '.»!. 1 WIMWIltfH.'-iWlLI WJaJWMWK.Wt 1
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. © 5 432 © MARŢI 27 IUNIE 1972
3Ejn3sra«MBIBiiagSaEX<jgife«lgraC>S3SSra3iB33Kian8gTig33ia3aEa
CUVÎNTÂREÂ TOVARĂŞULUI !n ©rganizafüle de partid de la 1, M. Peva

IUE VERDE! Exigenţă sporită pentru

5
la Conferinţa extraordinară a organizaţiei
întărirea rîndunlorpartidului
judeţene de partid

(Urmară din pag. 1) reducem substanţial nivelul rea în ritm accelerat a ve­ îmbinarea muncii de condu­ Calităţile politice, morale' — Organizaţia de partid cînd ele sînt pregătite te­ discuţii se fac atît în cadrul
cheltuielilor materiale. O a- nitului naţional. cere politică cu cea economi­ şl profesionale pe care tre­ are datoria de a cunoaşte meinic. Şl • am putea spune adunărilor generale, cît şi în
semenea sarcină este realiza­ Vorbind de valorificarea că, ceea ce permite organiza­ buie să le întrunească cel ce bine pe cel care urmează să că adunările generale de la întîlnlrlle special organizate
îneît pentru flecare leu In­ bilă, dacă avem !n vedere că ţiilor partidului să cunoască solicită primirea în partid fie primit în partid, pentru noi se bucură de dezbateri pentru aceştia. Desigur, mun­
vestit să obţinem o producţie metalului, trebuie să spunem mai bune fenomenele din eco­ sînt însuşiri de care organi­ a-şi da votul numai atunci vii, oamenii discută la obiect, ca de educare a noilor mem­
cit mal mere. mal mult de 75 la sută din că, dincolo de iniţiativa po­ zaţia de bază e obligată să cînd e convinsă că e vorba principial. De asemenea, cei bri nu se rezumă doar la a-
potenţialul industriei noastre zitivă care există în cadrul nomie, problemele care se
In darea de seamă şl în reprezintă tehnică nouă, cre­ judeţului în legătură cu co­ ridică şi să le rezolve cu cit ţină seama, cu multă exigen­ despre un om a cărui con­ ce urmează să fie primiţi în ceste forme. Discuţiile de ia
cuvîntărlle participanţilor la ată în ultimii 10 ani, că a- operarea dintre Industria re­ ţă, pentru întărirea rînduri- duită morală şi profesională partid au fost încadraţi în om la om au o influenţă
dezbateri au fost citate o se­ vem numeroase cadre califi­ publicană, industria locală şi mai multă operativitate şi lor ei. Necesitatea întăririi dovedeşte că merită cinstea învăţămîntul politic, li s-au deosebită.
rie de exemple privind folo­ competenţă. S-a dezvoltat exigenţei la primirea în de a fi membru al partidu­ dat şi unele sarcini pe care — Printre noii membri
cate şi că în unele combi­ cooperaţia meşteşugărească, larg democraţia de partid, le-au îndeplinit cu răspun­ primiţi în rîndurile noastre
sirea capacităţilor de produc­ nate calitatea cadrelor se si­ se observă tendinţa de a participarea membrilor de partid a fost reliefată cu lui. Dar tot o datorie a or­ dere. Aşa se face că în acest se află şl Ioan Căta — ne
ţie existente. S-a arătat că tuează la nivel mondial. Să baza această cooperare mai partid şi, prin ei, a masei pregnanţă la plenara din ganizaţiei de bază este şi a­ spune lăcătuşul Aurel Gros,
pe total judeţ coeficientul ne gîndim, de pildă, la con­ mult pe metal, pe execuţia oamenilor muncii la soluţio­ noiembrie 1971. Tovarăşul secretarul organizaţiei de
de folosire a schimburilor a unor lucrări grosiere, brute, narea tuturor problemelor ca­ Nicolae Ceauşescu sublinia bază de la atelierul mecanic
fost de 1,9 In anul trecut şl sumul de cocs în producţia in vederea depăşirii produc­ re le avem, a sporit eficien­ că partidul se află într-un a- VIAŢA DE PARTID al exploatării. Un băiat bine
2 în anul acesta. La secţiile de fontă. Vreau să remarc în ţiei globale. Trebuie combă­ ţa activităţii desfăşurate. semenea stadiu de dezvolta­ pregătit profesional, politic
auxiliare acest coeficient es­ această privinţă că s-au făcut tută această tendinţă de a i- re politică şi organizatorică
te de 1,7. Consider că aceşti progrese însemnate în ulti­ Este important ca eforturi­ îneît peste tot trebuie să şi ideologic. Un bun organi­
coeficienţi sînt nesatisfăcă­ mii ani ; Combinatul de la rosl metalul la confecţiona­ le de îmbunătăţire a muncii primeze calitatea celor pri­ ceea de a duce o susţinută an organizaţiile noastre s-au zator la locul de muncă, e şi
Hunedoara a depus eforturi rea unor. lucruri minore. In să nu se limiteze la studii miţi. Aşadar, atunci cînd or­ activitate polltico-educativă întărit cu membri ca lăcătu­ locţiitor de secretar al orga­
tori şi că aici există rezer­ mari, a Înţeles chemarea acţiunea de valorificare a ganizaţia de bază îşi propu­ pentru a forma la cel mal şul Vasile Beldeanu (organi­ nizaţiei U.T.C. Se ocupă de
de
ve însemnate. Desigur, valo­ partidului, merge ferm pe ca­ materiilor prime nu este şi elaborarea elaborare programe. ne să acţioneze pentru a-şi buni oameni ai muncii cali­ zaţia de bază nr. 3, raionul băieţii cu care lucrează spre
a
u-
de
Procesul
rificarea lor cere eforturi în­ nui program sau a unei mă­ lărgi rîndurile, trebuie să tăţile ce se cer unui membru 2), artficlerul Gheorghe Sîna a-1 ajuta profesional. Toate
semnate, Iar Comitetul jude­ lea economisirii cocsului. Se vorba numai de metal. Exis­ suri este important, dar nu ţină seamă, cu responsabili­ de partid — ne spune tova­ (organizaţia nr. 3, raionul 1), bune, după cum vedeţi şi, to­
ţean de partid va trebui să ştie însă bine că Hunedoara tă o slabă preocupare de a răşul Ioan Rusu, secretarul minerul Mlrcea Bolonduţ din tuşi, ceva în ţinuta lui era
conducă ferm această acţiu­ mai are multe de făcut pen­ colecta deşeurile textile, de este nici pe departe totul în tate, de acest deziderat. Pen­ comitetului de partid de la aceeaşi organizaţie, Alexan­ în discordanţă cu tot ceea
tru că a examina numai nu­
ne. Fiecare conducător de tru a se compara cu unii in­ sticlă, de neferoase şi multe munca noastră politică, de meric activitatea de întărire Exploatarea minieră Deva. In dru Hristea, care e şl res­ ce făcea el şl cu ceea ce era
întreprindere trebuie să dicatori pe care îl obţin ti- altele. Cei care se ocupă de conducere. O importanţă e- a rîndurilor partidului în­ organizaţiile noastre de bază ponsabilul gazetei satirice el de fapt. Nu 1 s-a spus ni­
poarte răspunderea directă neie combinate din ţările a- această activitate trebuie să-i senţială are munca efectivă seamnă a deforma viziunea au fost primiţi, în primele 5 din exploatare, unde se a- mic în adunare referitor la
pentru folosirea integrală a vansate. acorde o mare atenţie dată pe care o desfăşurăm pentru partidului asupra muncii în luni ale acestui an, 20 noi chltă cu multă răspundere, ţinută, despre asta am dis­
capacităţilor existente. Nu In conferinţă, mai mulţi fiind importanţa ei economi­ transpunerea în fapt a hotă- acest compartiment. membri de partid. Birourile dovedind iniţiativă, princi­ cutat aşa, de la om la om.
este justificat din punct de siderurgişti au vorbit despre că. rîrilor partidului la fiecare Pentru a răspunde actuale­ organizaţiilor de bază, comu­ pialitate, dlscernămînt. De Adevărul e că foarte cu-
vedere economic şi nu este conţinutul scăzut al minereu­ Tovarăşul Ilie Verdeţ s-a loc de muncă. Aşa trebuie să lor cerinţe şl de perspectivă niştii s-au preocupat îndea­ fapt, el are un merit deo­ rînd s-a simţit acest lucru.
îngăduit să mergem într-un lui, Iar minerii s-au referit referit In continuare la une­ apreciem şi activitatea ca­ ale dezvoltării societăţii, ac­ proape de pregătirea lor. A- sebit în locul pe care l-a o- îndrumarea celor mal buni
ritm intens cu investiţiile, la necesitatea de a se pre­ le aspecte ale activităţii din drelor din economie, a cadre­ tivitatea de întărire a rîn­ dică, cei care îşi manifestau cupat gazeta satirică de la oameni ai muncii care îşi
în timp ce avem importante lucra toate materiile prime Valea Jiului. In cadrul con­ lor de partid şi de stat, a durilor partidului e condusă dorinţa de a face parte din noi la concursul organizat exprimă dorinţa de a deveni
capacităţi de producţie nefo­ de care dispunem. Cred că şi ferinţei au fost puse insis­ organizaţiilor obşteşti. Altfel, şi îndrumată îndeaproape, a- detaşamentul comuniştilor e- pe municipiu (locul II). membri ai P.C.R. este o sar­
losite. unii şi alţii au dreptate. Pro­ tent o seamă de probleme în stilul de muncă îşi face ceastă conducere presupunînd rau invitaţi la adunările ge­ Dar preocuparea birourilor cină de mare răspundere a
Indicele de folosire a fon­ blema insă trebuie să o pla­ ale acestui bazin carbonifer, loc un mod necorespunzător desfăşurarea unei susţinute nerale ale organizaţiilor de organizaţiilor de bază pentru fiecărei organizaţii de par­
cu o mare pondere în balan­
dului de timp al maşinilor săm într-un cadru de discu­ de lucru, activitatea birocra­ munci politice şi organizato­ bază, pentru că, bine se ştie, pregătirea viitorilor membri tid. Comuniştii, birourile or­
şl utilajelor pe total judeţ ţie raţional. Una este preocu­ ţa energetică a ţării. După tică, ruptă de viaţă. Fără rice în rîndul oamenilor cîtă influenţă asupra gîndirii de partid nu se încheie oda­ ganizaţiilor de bază trebuie
este de 76 la sută în secţiile parea de a folosi în mod ju­ cum se ştie, s-a stabilit ca îndoială, aceasta nu caracte­ muncii. omului au acestea — desigur, tă cu primirea acestora în să desfăşoare o muncă sus­
de bază şi 60 la sută în sec­ dicios toate resursele de ma­ în Valea Jiului să fie gene­ rizează nici munca comite­ detaşamentul comuniştilor. ţinută pentru educarea aces­
ţiile auxiliare. Aceste pro­ terii prime pe care le avem ralizat schimbul de lucru de tului judeţean, nici activita­ Grija faţă de el se mani­ tora, pentru că, după cum
cente se referă la situaţii şi alta este problema respec­ 6 ore. Pentru aceasta, s-a a- tea organizaţiei de partid festă cu interes şl după pri­ bine se ştie, aderarea din
medii, sînt Insă unităţi cu tării contractelor. Am ^ înţe­ cordat toată încrederea Mi­ din Valea Jiului. Dar este mirea lor în organizaţie. La convingere la politica parti­
rezultate mat slabe. Iată de les de la siderurgişti efi ce­ nisterului Minelor, Petrolului bine, ori de cîte ori ne în- comitetul de partid de la dului, la Ideologia lui, nu se
ce nivelurile atinse trebuie rinţa lor este de a se res­ şi Geologiei, Centralei cărbu­ tîlnim cu asemenea situaţii E.M. Deva a devenit o prac­ produce spontan, ci e un act
ptivite în mod critic. Intre pecta contractele de livrări nelui Petroşani. In finaliza­ şi atitudini, să le clarificăm tică de a se organiza, pe­ de conştiinţă, de conştiinţă
sedţille de bază şi cele auxi­ de minereu de la Telluc şi rea acţiunii ministerul n-a şi să le punem la punct. riodic, discuţii cu membrii de înaintată.
liare nu trebuie făcută deo­ Ghelar. Indiscutabil, minerii lucrat Insă aşa cum trebuie, S-a vorbit, de asemenea, în partid nou primiţi. Aceste L URA
sebire. Secţiile auxiliare nu trebuie să-şi respecte obliga­ ceea ce a condus la o seamă cadrul conferinţei despre ac­
sîht altceva decît capacităţi de lipsuri. In acelaşi timp, tivitatea desfăşurată de Co­
dotate cu maşini de înalt ţiile şi angajamentele luate factorii care trebuiau să a- mitetul judeţean de partid
randament şl precizie, în mă­ faţă de siderurgie. In acelaşi plice nemijlocit această mă­ privind educarea politico-i-
sură să realizeze produse de timp, siderurgia va trebui să sură — conducerea centralei, deologică a membrilor de
care au mare nevoie între­ folosească şi aceste minereuri şefii de exploatări, specialiş­ partid, a maselor de oameni Au terminat
prinderile pentru a asigura la conţinutul pe care îl au. tii — nu au analizat în mod ai muncii. Şl aici aş dori să
continuitatea şl tehnicitatea Aici trebuie să-şi spună cu- temeinic tot ceea ce trebuia spun că important nu este
producţiei, îmbunătăţirea in­ vîntul cercetarea, să ne pre­ întreprins în această direc­ pianul de măsuri în sine,
dicatorilor economici. ocupăm foarte serios de ela­ ţie. S-a ajuns astfel la situa­ frazele frumos construite, ci recoltatul
borarea proceselor şi a teh­
O a doua problemă care ţia în care minerii din aba­ este esenţial ca acest pro­
stă în faţa noastră este creş­ nologiilor respective, în aşa taje îşi realizează randamen­ gram să aibă drept obiectiv
terea productivităţii muncii. fel îneît să determinăm îm­ tele, dar planul de producţie rezolvarea cu mai multă o- BRETEA MUREŞANA. In ratori, tuturor acelora care
Este adevărat că în ultimul bunătăţirea calităţii minereu­ pe exploatare nu creşte, pen­ perativltate, cu mai multă aceste zile fierbinţi, mem­ şl-au adus aportul la buna
timp s-au făcut progrese în lui, folosirea lui eficientă în tru că regia a crescut cu un responsabilitate a sarcinilor brii cooperatori din Judeţul desfăşurare a recoltării pă-
acest domeniu, dar tot atît furnale. Lucrul acesta nu se schimb, cu schimbul IV, a- educaţiei şi construcţiei so­ nostru depun strădanii me­ ioaselor. Meritorii sînt în
de adevărat este că rezulta­ referă numai la minereul de dică s-a ajuns la o creştere cialiste. Este necesar oa la ritorii pentru a recolta în primul rînd faptele de hăr­
tele obţinute nu sînt pe mă­ fier ci la toate materiile pri­ a personalului auxiliar, a că­ toate nivelurile să se intro­ timp optim şl fără pierde­ nicie, pasiune, dăruire şi
sura posibilităţilor, a nivelu­ me. Recomand Comitetului rui pondere era şi aşa ridi­ ducă mai multă disciplină, re recoltele de orz şi de abnegaţie ale mecanizatorilor
lui de înzestrare, a potenţia­ (judeţean de partid să anali­ cată. mai multă răspundere. Or­ gTÎu care se anunţa peste Vlsalon Popovici, O. Ungur,
lului tehnic şl de cadre de zeze problemele în acest mod, Problema esenţială care se ganele şi organizaţiile de tot a fi cu mult mai mari Ion Ciugudeanu, Pascu Câr-
care dispunem, nu sînt pe să oblige întreprinderile mi­ pune acum pentru Valea Jiu­ partid, conducerile întreprin­ decît au fost iniţial stabilite măznn, Ioan Stănilă şl ale
măsura eforturilor pe care le niere să-şi respecte contracte­ lui este să se ridice flecare derilor sînt datoare să cre­ •prin planurile de producţie. cooperaitorilor Roman Mun-
face statul nostru în această le şi, în acelaşi timp, să sta­ exploatare la producţia no­ eze condiţiile pentru mani­ Ieri, am fost informaţi de teanu. Ion Olaru, Guşti Al­
direcţie. Există încă neajun­ bilească un program foarte minală corespunzătoare cu festarea largă a iniţiativei Inginerul şef al cooperativei ba, Davld Păran, Ion Vă-
suri în ceea ce priveşte or­ concret şi, împreună, minerii capacitatea ei. In mod obli­ oamenilor muncii, să fie re­ agricole din Bretea Mureşa- lungan, Robinsan Sorea, VI-
ganizarea producţiei şi a şi siderurgiştii să găsească gatoriu, toate cadrele de con­ ceptive la ceea ce este îna­ nă, tovarăşul Petru Puia, că orel Cfîceu şi alţii.
muncii. In etapa în care ne posibilităţile ca în viitor să ducere şl specialiştii, fiecare intat, intransigente faţă de tot unitatea a terminat recolta­ O grijă deosebită au acor­
aflăm, sarcinile cu care sîn- folosim integral toate resurse­ inginer şi tehnician să fie ce frînează mersul nostru tul orzului de pe întreaga dat, în aceste zile, coopera­
tem confruntaţi în dezvolta­ le minerale de care dispu­ repartizat într-un sector, să înainte, să promoveze cu suprafaţă de 41 de hectare. torii din Bretea Mureşană
rea economiei noastre tre­ nem. conducă efectiv şl să organi­ fermitate noul, spiritul de e- Dacă ţinem cont de faptul şi achitării la timp a obli­
buie privite Intr-un mod Reducerea cheltuielilor ma­ ehitate, principiile moralei că această lucrare s-a reali- gaţiilor faţă de stat. Astfel,
nou, într-o concepţie nouă. teriale de producţie impune zeze producţia. Pentru că în socialiste. Aceasta este esen­ | zat In numai trei zile, fap­ unitatea agricolă de aici a
nu
obiectiv
acestui
atingerea
Este necesar să se acorde o o atenţie deosebită în legătu­ este vorba de nici un fel de ţa programului de educaţie tul este lăudabil. La aceas- fost prima şi la transportul
atenţie mai mare aspectelor ră cu utilizarea metalului în condiţii deosebite. Este vor­ comunistă, sursa entuziasmu­ I tă acţiune cuvîntul hotărî-' orzului la baza do recepţie,
privind tehnica nouă, tehno­ economie, înlăturarea pier­ ba de organizarea producţiei, lui şi a dorinţei ferme a oa­ tor şl l-au spus organizarea obţinînd în acest fol chi­
logiile moderne — şi aici derilor de metal în siderur­ menilor muncii, a tuturor co­ muncii, hărnicia mecaniza­ tanţa nr. 1.
sînt chemate să-şi spună cu- gie, în turnătorii şi în con­ adică tocmai de ceea ce ca­ lectivelor de a îndeplini îna­ torilor şl membrilor coope­ N. PALTIN
vîntul, în primul rînd, ca­ strucţia de maşini. De aceea, drele de conducere, inginerii, inte de termen planul cin­
drele noastre tehnic© cu folosesc acest prilej să-mi economiştii nu au făcut de la cinal.
pregătire superioară, atît manifest satisfacţia deplină bun început. In încheiere, tovarăşul ELie Va CAT. (Mn Geoagiu, efec­
cele din proiectare, cerceta­ faţă de iniţiativa siderurgiş- Consider, aşa cam cunosc Verdeţ a spus: ocupîndu-ne tivele <T© animai© sînt In eon-
re, cît şi cele oare lucrează tilor hunedoreni pentru uti­ oamenii din Valea Jiului, că de planul 1973 — pe care îl tfornă creştere. Pe Itngă. hra­
efectiv în sectoarele de con­ lizarea raţională şi superioa­ avem acolo forţe suficiente şi pregătim acum şl care re­ nă, ele au nevoie şl de adă­
ducere a producţiei. Va tre­ ră a metalului în economie. nu o dată cînd au fost situa­ prezintă pentru noi parame­ posturi corespunzătoare. In a- e de nutreţuri să fie
bui să fie luate măsuri con­ Hunedorenii, organizaţia de ţii grele organizaţia de par­ trii mobilizatori cu care lu­ cest scoţp aici s-a Început
crete pentru a stabili cu mal partid de aici s-au angajat iind, cadrele din economie au crăm în ultima vreme — nu construcţia unul nou grajd
multă exactitate şl responsa­ să reducă consumul de me­ răspuns cu multă hotărîre trebuie să uităm sarcinile pe cu o capacitate de 200 cape­
bilitate rolul Inginerului în tal cu circa 150 000 de tone chemării partidului. Va tre­ care le avem pe anul în te. Adăpatul şl furajarea ani­
procesul de producţie, repar­ anual. Este o iniţiativă pa­ bui să se dovedească într-o curs. Să asigurăm realizarea malelor se vor face mecani­ nse la timp şi fări pierderi
tizarea mal judicioasă a in­ triotică şi va trebui să se fa­ perioadă cît mai scurtă că integrală a prevederilor pe zat, In fotografie: Tovarăşul
ginerilor. Valea Jiului este capabilă să primul semestru, să ne înca­ Ioan Buciumau, secretarul
că totul ca ea să fie trans­ Comitetului comunal de par­
La Hunedoara am văzut o pusă în fapt. De asemenea, intre în ritmurile normale de drăm în eforturile pe care tid, dison.tind cu tovarăşul
seamă de realizări în dome­ chemarea atrage atenţia a- producţie, să asigure apro­ trebuie să le facem şl să ne Aurel Pera, preşedintele co­ Asigurarea hranei animale­ se şt depozitate fie în ba- la Toteşti nu s© va începe
niul autoutllăril. Sînt lucruri supra angajamentului ca 50 vizionarea ritmică cu cărbu­ pregătim pentru Conferinţa operativei, despre stadiul lu­ lor pentru perioada de sta- loţl, fie în şire în amestec coasa la fîn decît pe la în­
foarte bune, nu putem avea la sută din oţelul elaborat de ne energetic şi cocsificabil a Naţională a partidului în aşa crărilor şl măsurile cc se Im­ bulaţie impune luarea de mă­ cu paie. Mal mult, în coope­ ceputul lunii septembrie pen­
decît aprecieri pozitive la a- Hunedoara să fie oţel de ca­ economiei naţionale. fel îneît să ne prezentăm cu pun a se lua pentru ca acc3t suri pentru ca întreaga pro­ rativele din B02 şi Brănişca tru că — ne spunea Ingine­
dresa a ceea ce s-a făcut. litate. Mă bucură angaja­ In domeniul agriculturii — toate sarcinile îndeplinite. eblectiv să fie dat In folosin­ ducţie de furaje — trifoliene se va începe în eu rînd a rul şeî al cooperativei — fî-
Dar aceste realizări nu con­ mentul hunedorenilor, dar a spus în continuare vorbi­ Aş dori să spun că pentru a ţă in toamna acestui an. şl fînuri naturale — să fie doua coasă la lucemă. neţele au fost păşunate cu
stituie decît un început ti­ torul — trebuie subliniat că asigura încheierea cu rezul­ strînsă la timp şi fără pier­ In alte unităţi însă nu s-a oii© pînă la 23 mai şl acum
mid faţă de forţa şi capaci­ cred că siderurgiştii trebuie se lucrează acum mai bine, tate cît mai bune a anului deri. Fermele zootehnice tre­ început încă nici prima coa­ n-au ce cosi. Şl în alt© uni­
tatea tehnică de care dispu­ să se gîndească mai curajos avem un an ceva mai cores­ acesta şl condiţii cît mai buie să fie aprovizionate din să la trifoliene. C.A.P. din tăţi se foloseşte această prac­
ne Combinatul 1 siderurgic la o cantitate mai mare punzător. Există la bază o prielnice pentru 1973, este abundenţă cu sortimente de Livadia are în cultură 17 ha tică păgubitoare, deşi dispun
Hunedoara. Să ne gîndim ce de oţel aliat şt înalt aliat; seamă de măsuri care au necesar să avem în vedere nutreţuri variate şi bogate lucarnă, 20 ha trifoi şî 17 de suprafeţe întinse de pă­
rezultate s-ar obţine dacă astăzi avem posibilităţi mai fost luate Sn ultimul timp de încadrarea în numărul de împrumuturi în substanţe nutritive care a- ha ghlzdei, dar aici nu s-a şuni. Dar acestea au o pro­
flecare Inginer ar veni mă­ mari şi deci şl dreptul la conducerea partidului, iar salariaţi planificat în toate sigură atît creşterea în conti­ tras nici o brazdă. Do ce ? ducţie slabă deoarece nu
a
nuare
ani­
efectivelor
de
car cu o Idee valoroasă pe pretenţii mai mari faţă de perspectivele pentru produc­ unităţile economice, reduce­ de peste patru male, cît şi a producţiei ani­ sînt curăţite de arboret, mă­
Hunedoara. Nu este cazul să
an, nu ou ceva care să re­ ţie în acest an sînt promiţă­ rea nivelului cheltuielilor maliere. răcini şl nu sînt fertilizate
voluţioneze neapărat produc­ fie explicate motivele. Pentru toare. Ce probleme se ridică materiale, atingerea ritmuri­ milioane de lei cu îngrăşăminte, iar păşuna-
ţia, dar cu ceva concret care Hunedoara, care deocamdată totuşi în agricultura judeţu­ lor de producţie care se pre­ Pentru a putea realiza şi tul raţional n-a fost organi­
depăşi
să contribuie la ridicarea încă deţine locul întîi ca ce­ lui 7 Faptul că multe coope­ văd prin plan începînd cu acordate de coope­ obiectivele înscrise în Nici © cooperativă zat în nici o unitate din cele
productivităţii, reducerea con­ tate a oţelului, singura cale rative din judeţ au obţinut prima lună a anului viitor. planurile de producţie ale amintite. La Băieşti, cea mai
sumurilor, perfecţionarea pentru a-şi păstra mereu a- în anul trecut producţii Trebuie, într-un cuvînt, să rativele de credit cooperativelor agricole pri­ mare parte din păşune este
zootehniei
dezvoltarea
produsului, la ridicarea cali­ cest loc de citadelă fruntaşă slabe de grîu, porumb şi asigurăm premisele cele mai vind angajamentele asumate în fără o bogată acoperită de arboret, iar
a siderurgiei este calea cali­
şi
cooperativelor
Activitatea
de
tăţii producţiei. Aceasta în­ cartofi, iar la producţia de favorabile pentru îndeplini­ credit, care îşi desfăşoară ac­ întrecere, atenţia tuturor oile, în loc să fie duse pe
seamnă preocupare de a stu­ tăţii. Aceasta este preocupa­ lapte, de asemenea, judeţul rea cu succes a planului pe tivitatea In mediul rural, cu­ factorilor de răspundere de bază furajeră I păşunile de la munte, sînt
dia, de a concepe, a proiec­ rea pe care trebuie să o sa situează sub media pe 1973, care este unul din anii noaşte o dezvoltare continuă. la comune şi din unităţile a- păşunate încă şl acum pe fi­
neţe.
ta şi a realiza o idee. Spe­ albă cadrele de conducere, ţară, arată că în acest do­ hotărîtori ai cincinalului, a- Cele 15 unităţi de acest tel gricole socialiste trebuie să
din judeţul nostru — ne scrie
răm că această chemare pe specialiştii, organizaţia de meniu persistă o seamă de tît din punct de vedere al tovarăşul Ioan Hnţcgan, pre­ fie îndreptată mai mult spre Mari suprafeţe de fineţe
care o adresăm intelectuali­ partid care au datoria să a- neajunsuri. Va trebui ca or­ volumului producţiei şl in­ şedintele U.J.C.C. — numără măsdrile ce trebuie întreprinse naturale au cooperativele din
tăţii tehnice hunedorene va tragă efortul, gîndirea, în­ vestiţiilor cît şi din punct in prezent 26 670 membri. A- acum pentru a asigura o Pentru că în această unitate Pui, Rîu de Mori, Ciopotiva
acordă
unităţi
ceste
credite
fi bine înţeleasă de către in­ ţelepciunea întregului colec­ ganul judeţean de partid, de vedere al indicatorilor ca­ pentru scopuri productive pi­ bază furajeră corespunzătoa­ culturile respective au fost şi altele din zona Haţegu­
tiv în această acţiune. consiliul popular, organele uă la 10 000 lei. De asemenea, lui. In toate aceste unităţi
gineri şi tehnicieni, că se va litativi. s-au majorat şl plafoanele la re atît cantitativ cît şi cali­ păşunate cu animalele. A-
face totul pentru a se obţine Nivelul planificat al chel­ agricole să acţioneze energic Subliniind caracterul con­ împrumuturile solicitate în al­ tativ în fiecare cooperativă ceastă practică dăunătoare a trebuie să se treacă do ur­
rezultate mai bune, pentru a tuielilor materiale pe trimes­ pentru ridicarea agriculturii cret de lucru pe care l-au te scopuri. Cooperativele de agricolă de producţie. lipsit unitatea de o mare genţă la cositul, strînsul şl
asigura o concepţie modernă trul I al acestui an nu a hunedorene la nivelul rezul­ avut dezbaterile, exigenţa şi credit au acordat în primele In vederea atingerii aces­ cantitate de furaje cultivate depozitatul furajelor. Comi­
cinci luni ale acestui an cre­
în conducerea industriei, fost realizat în judeţ. Aici tatelor bune din industrie. In spiritul de răspundere cu dite care se cifrează la 4 786 000 tui scop se impune ca toate de bună calitate. C.A.P. Li­ tetele comunale de partid,
pentru ca Industria noastră este vorba de o seamă de agricultură trebuie muncit cu care au fost puse şi anali­ lei. forţele şi mijloacele mecani­ vadia dispune şi de 2 546 ha consiliile populare, împreună
Desfăşurind
tot
să se ridice pe o treaptă su­ neajunsuri în muncă ale u- aceeaşi responsabilitate ca zate problemele economice, mal susţinută o în activitate ma­ ce şi manuale să fie utiliza­ fineţe naturale, din care 400 cu conducerile unităţilor a-
rîndul
perioară de eficienţă şi de nor unităţi, a căror activita­ şi în celelalte sectoare ale politice şi sociale din judeţ, selor pentru atragerea de noi te cu randament sporit la ha şes, în luncă, iar restul gricole socialiste trebuie să
competitivitate. te trebuie calificată necores­ economiei. Consider că acest nu mă îndoiesc că observa­ membri şi încasarea părţilor strîngerea şi depozitarea fu­ la munte. Am aflat că recol­ stabilească grafice şi pentru
punzătoare. Considerăm că lucru poate să se facă şi că sociale, cooperativele de credit tarea celor 400 ha va înce­ recoltarea furajelor în caro
Altă problemă la care aş ţiile, criticile şi sugestiile fă­ şl-au propus ca in cinstea rajelor. Un exemplu bun în să se prevadă forţele şi mij­
dori să mă opresc o consti­ trebuie să se ia măsuri foar­ va fi făcut cu toată fermita­ cute aici vor avea efecte Conferinţei Naţionale a parti­ această privinţă îl constituie pe în această săptămînă şi loacele mecanice şl manuaie
şl
tuie cheltuielile materiale. te hotărîte şi nu trebuie ad­ tea dc către organele şi or­ mobilizatoare, vor reprezenta dului să-şi aniversarea Republi­ cooperativele agricole de pro­ va dura pînă la 1 august. care se vor folosi, precum şi
fondurile
sporească
cii
Nu putem spune că nu ne-am mis ca vreo unitate să chel­ ganizaţiile de partid şi de pentru fiecare participant la proprii cu 136 000 lei peste ducţie din Brănişca, Bretea Dacă se lucrează în acest timpul în care întreaga pro­
ocupat de reducerea cheltuie­ tuiască mal mult decît l-a stat din judeţ. conferinţă, pentru toţi comu­ angajamentele iniţiale, iar be­ Mureşană, Ilia, Boz, Geoagiu. ritm, cînd se vor termina de ducţie de furaje trebuie şi
fost atribuit. Importanţa pro­ neficiile cu 36 000 lei şi să cosit cele 2546 ha fîn? Oare pî­
lilor materiale în decursul In legătură cu activitatea niştii din judeţ un sprijin mărească volumul împrumutu­ unde organizaţiile de partid nă atunci fînul nu se va poate să fie strînsă. Numai
anilor. Totuşi rezultatele nu blemei este atît de mare şl organizaţiei judeţene de par­ şl, totodată, un imbold în rilor cu un milion de lei. Co­ şi consiliile de conducere, „topi" de dorul coasei ? In acţionînd cu toată răspunde­
îşi
vor
de
operativele
pot fi considerate satisfăcă­ va fl din ce în ce mai mare, tid, vorbitorul a arătat că la perfecţionarea metodelor şi aduce în acest credit contribuţia specialiştii, au stabilit un hotar cu C.A.P. Livadia se rea şi mobilizînd întreaga
s-o
trebuie
îneît
plasăm
pe
fel
toare. La ora actuală cca 60 locul central al preocupări­ Hunedoara s-a depus o mun­ stilului de muncă. Avem si­ la mărirea producţiei agrico­ program concret de acţiune află terenurile fermei Rîu masă do ţărani cooperatori
la sută din produsul social îl că bună şi s-au obţinut re­ guranţa că toate colectivele le şi animaliere în gospodări­ pentru recoltarea neîntârziată Bărbat a I.A.S. Haţeg, care la muncă, această lucrare
reprezintă cheltuielile mate­ lor noastre. De la muncitor zultate bune. In raport s-a îşi vor aduce contribuţia la ile locuitorilor de la sate, la a furajelor. In aceste unităţi are 266 ha fineţe naturale. poate fi încheiată la timp şi
realizarea
şi
unor
construcţii
riale, în timp ce în statele pînă ia conducătorul unită­ evidenţiat îmbunătăţirea sti­ ridicarea pe o treaptă supe­ procurarea de obiecte de uz s-au folosit din plin la strîn- Aici s-a început coasa şi fără pierderi, se poate asi­
înaintate ele se situează la ţii, de la conducătorul unită­ lului de muncă al comitetu­ rioară a activităţii în toate casnic cu folosinţă îndelunga­ sul nutreţurilor cositorile şi gura o hrană abundentă pen­
ţii pînă la ministru şi între­ tă. Locuitorii satelor vor fi greblele mecanice, presele de s-au recoltat peste 25 ha. tru animale, iar cooperative­
50 ia sută şi chiar mai pu­ lui judeţean, al comitetelor de domeniile, iar organizaţia ju­ îndrumaţi să valorifice sur­ balotat, coasele şi furcile. Cooperatorii din Livadia, în­
ţin. La nivelul acestui an, gul guvern, trebuie să avem partid din comune, din între­ deţeană de partid Hunedoa­ plusul lor de produse agroa- Aşa se face că în aceste u- să, nu se grăbesc. le unde producţia do fînuri
necesihă-
naturale
depăşeşte
limentare
cooperativele
prin
un procent de reducere a în primul rînd în vedere în­ prinderi. Acesta este un fapt ra se va prezenta la sfîrşi- de consum, să contribuie în Cooperativele agricole din ţilo pot să-l valorifice şl să
cheltuielilor materiale re­ deplinirea întocmai a acestui pozitiv. Se aplică cu mai mul- tul anului acesta cu rezulta­ mai mare măsură la îmbună­ nităţi prima coasă la trifoi, Băieşti şi Toteşti au 200 şi obţină în acest fel venituri
prezintă circa 2,5 miliarde indicator fără de care este te cel puţin la nivelul pe ca­ tăţirea aprovizionării oraşelor lucerna şi pe mari suprafeţe respectiv 265 ha fineţe na­ însemnate.
şi centrelor muncitoreşti.
lei. Cîte lucruri nu am pu­ imposibil să realizăm, aşa tă fermitate principiul condu­ re l-a ocupat anul trecut în de fineţe naturale s-a înche­ turale. La Băieşti s-a cosit
tea face dacă am reuşi să cum ne-am prevăzut, creşte­ cerii colective, se realizează întrecerea dintre judeţe. I™ iat, iar furajele au fost strîn- fînul de pe două hectare, iar N. ZAMFIR