Page 93 - Drumul_socialismului_1972_06

Proletari din toate firile, unlfi-vă!
SEMNAREA C01NICAIUEUI COMUN CU PRIVIRE

LA VIZITA IN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

A

AE INDEPENDENTEI DIN GUINEEArBISSAU

-.... XAUf —^ * SI VERDE
HNÏÏT
ii PI Jfi' l'Hi' Mi Ei H w ftp jKHT 131 ] Tm jfRT om poporului român. In orice că nu ai personalitate inter­
după-amiaza
de
zilei
27 In iunie, în staţiunea Nep- caz, acesta este un lucru naţională.
tun, a avut loc semnarea foarte semnificativ. Noi sîn- Prin ceea ce aţi făcut pen­
comunicatului comun, adop­ tem bucuroşi să vedem mul­ tru noi ne încurajaţi foarte
tat cu prilejul vizitei în Re­ te lucruri sub un unghi nou, mult; nu numai delegaţia
ANUL XXIV Nr. 8 433 MIERCURI 28 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI publica Socialistă România a fie despre politica României, noastră, .dar şi poporul nos­
delegaţiei Partidului African fie despre propria noastră tru Va fi încurajat atunci
al Independenţei din Gui- luptă, fie despre relaţiile în­ cînd va afla acest lucru şi
neea-Bissau şi Insulele Capu­ tre naţiuni, între popoare în oricît ar fi mărimea ajuto­
lui Verde. generai. Vizita în România rului material, nu va depăşi
Comunicatul a fost semnat ne face să vedem lucruri mărimea acestui ajutor mo­
de t o v a r ă ş u l Nicolae foarte frumoase. ral.
Doresc să trăim ou toţii o
ÎN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R. l a C.A.P. Hărău Ccauşescu, secretar general De aproape zece ani lup­ viaţă lungă şi acest act să
Ro­
al
Partidului
Comunist
mân, şi de tovarăşul Amil- tăm pentru eliberarea naţio­ marcheze viitorul vieţii
de
nostru
nală
poporului
a
pro­
identificare
Şl A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII car Cabrai, secretar general sub jugul colonialismului noastre, în o căutarea aceluiaşi
fundă
al Partidului African al In­
S-a produs dependenţei din Guineea- portughez, dar totodată du­ scop şi a hotărîrii ferme de
lupta
cem
pentru
recunoaş­
Bissau şi Insulele Capului terea fiinţei noastre naţiona­ a fi tovarăşi în această pu­
Verde. solemnitatea semnării le pe plan internaţional. De ternică legătură în care vor
trăi popoarele noastre în lup­
La
recu­
CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN! o jumătate au fost de faţă tovarăşii Ma­ cîţiva ani, Africa ne repre­ ta comună. urez dumneavoastră,
ca
noaşte
adevăraţi
Vă
Mănescu,
Nicules-
nea
Paul
poporului
ai
nostru.
de milion cu-Mizil, Burtică, Ştefan An­ zentanţi asemenea, Organizaţia întregului popor român vic­
Dumitru
Popescu,
De
torie totală în lupta pe care
Cornel
drei. precum şi Ghizela Naţiunilor Unite recunoaşte o duceţi. cuvîntul său. tovarăşul
că
partidul nostru este sin­
In
Colectivele hunedorene - angajate cu de cărămizi Vass şi Aurel Duma, şefi de gurul partid legitim al popo­ NICOLAE CEAUŞESCU a
secţie la ’ C.C. al P.C.R.
nostru.
rului
că
Noi
ştim
spus :
de
Au
participat,
ţările
Par­
HARAU. Cooperativa nea, membrii delegaţiei aseme­ România, ca şi toate recu­ Doresc, la rîndul meu, să
general,
în
socialiste
al
African
Indepen­
agricolă de producţie tidului din Guineea-Bissau şi noaşte mişcările de elibera­ vă asigur, stimaţi tovarăşi,
că dau semnării acestui do­
denţei
abnegaţie şi dăruire muncitorească în din Hărău îşi sporeşte Insulele Capului Verde. comunica­ re naţională ai ca popoarelor cument Trebuie subliniat, deose­
adevăraţii
importanţă
o
reprezentanţi
veniturile în mod sub­
în’
bită.
semnarea
După
lor.
stanţial şi din sectoare­
le anexe. In cadrul sec­ tului, tovarăşul Nicolae Insă, acest act pe care primul rînd, că el marchea­
de
ÎRtre
vederi
unitatea
ză
A-
şi
ţiilor de producţie in­ Ceauşescu Cabrai tovarăşul felicitat l-am pregnant aoum marchează partidele noastre într-un şir
trăit
M A R E A Î N T R E C E R E nează şi o cărămidărie călduros, îmbrăţişîndu-se tovarăşul niei, are pentru noi o im­ de probleme deosebit de im­
s-au
milcar
aici
funcţio­
dustrială
mai
poziţia
Româ­
prie­
popoa­
pentru
portante
atît
teneşte.
şi
istorică
portanţă
face
ne
căreia
s-a
în
cadrul
rele
cît
şl
pentru
noastre,
Luînd
cuvîntul.
continuăm
noastră
lupta
să
luptei
produs o jumătate de
în
este
totodată
milion de cărămizi. AMILCAR CABRAL a spus : dată cu şi mai multă responsabi­ cauza general. El antiimperialista
Este
prima
pentru
dumneavoastră
litate.
Ţara
Adunară Qnerală a cînd trăiesc un moment de a intrat deja în istoria ţă­ expresia solidarităţii parti­
acest fel. Aş dori să spun delor şi popoarelor noastre
înfr-o adevărată revărsare de pafos muncitoresc coopars/ '» hotărît cu această ocazie cîteva cu­ rii noastre prin ajutorul a- în lupta pentru lichida­
să v?‘ ărămizile vinte de la om la om. cordat şi solidaritatea mani­ rea colonialismului, expresia
atît î „ je. fizice, Venind cu elicopterul, am festată ; importanţa istorică sprijinului nostru deplin cu
cit şi ''if^^ţţrinderi. avut ocazia să văd peisajul a semnării declaraţiei de lupta poporului din Gui­
românesc dintr-un unghi astăzi rezultă din faptul că neea-Bissau şi Insulele Capu­
REGHINA LĂCĂTUŞ nou, nici prea jos şi nici este un act de recunoaştere lui Verde pentru indepen­
prea sus: este un frumos a partidului nostru pe arena denţă naţională, pentru fău­
contabil şef al C.A.P. peisaj, fie că. este văzut de internaţională. Este începu­ rirea unei vieţi noi, care
PLANUL SEMESTRIAL CU 3 ZILE MAI DEVREME Hărâu un om care admiră natura, tul unei dovezi concrete a să corespundă dorinţelor şi
aspiraţiilor sale supreme.
personalităţii
fie că este văzut de un agro­
juridi­
noastre
nom. Privind din elicopter ce pe plan internaţional ; nu
© Producţia industrială realizată este cu tone fontă, 1 300 tone cocs metalurgic, 14 000 se vede o parte din munca poţi avea independenţă, da- | (Continuare In pag. a 4-a) ^
300 000 000 lei mai mare decît cea obţinută tone oţel, 9 400 tone laminate finite pline,
in aceeaşi perioadă din 1971 45 milioane klVh energie electrică, 1 300 to­
ne fier, 1 000 mc cherestea, 6 000 mc pre­ Nici o zl pierdută, nici un bob risipit
© S-au produs peste prevederi 11200 fabricate din beton, alte produse „Olimpiada
Marea întrecere ce se des­ minat ca pe ansamblul jude­ produse, 1 000 mc cherestea,
făşoară în întîmpinarea celor ţului să se obţină în semes­ 2 500 mc buşteni, 400 mc
două evenimente deosebite trul I din acest an o produc­ lemn pentru celuloză, 437 hl ţăranii cooperatori şi mecanizatorii oţelarilor“
în viaţa poporului nostru — ţie industrială cu aproape lapte — cantităţi ce aureo­
Conferinţa Naţională a parti­ 300 milioane lei mai mare lează munca plină de pasiu­
dului şi a 25-a aniversare a decît în 1971. ne a energeticienilor de la HUNEDOARA. Iruscriin-
Republicii — capătă pe zi ce Prin evaluarea şi punerea Mintia, a minerilor de la muncesc cu hărnicie la secerişul orzului du-se în şirul manifestări­
trece o amploare deosebită. în valoare a imenselor rezer­ Ghelar şi Teliuc, a făuritori­ lor organizate în întîmpi­
După angajamentele sporite ve de care dispun, siderurgiş- lor materialelor de construc­ narea Conferinţei Naţiona­
asumate, bazate pe o minu­ tii judeţului — promotorii u- ţii de la Bîrcea, a forestieri­ • COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE DIN se va trece la recoltarea le a partidului şi a împli­
ţioasă analiză a posibilităţilor nor angajamente şi iniţiative lor şi a altor colective pres­ BOZ, BRĂNIŞCA Şl BURJUC AU TERMINAT RECOLTAREA griului. In cooperativa a- nirii unui sfert de veac de
concrete, pe valorificarea de de răsunet republican au tigioase din economia jude­ gricolă de producţie din
noi şi importante rezerve in­ furnizat suplimentar econo­ ţului. ORZULUI DE PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ CULTIVATĂ. Dobra — ne spunea tova­ la proclamarea Repu­
întrecerea
pentru
blicii,
terne, colectivele de muncă miei naţionale 11 200 tone Realizările dobîndite de co­ O IN COOPERATIVELE DIN ILIA, BRIZNIC, DOBRA, răşul Ioan Zaharie, secre­ cel mai bun oţelax
hunedorene dau dovadă de fontă, 1 300 tone cocs meta­ lectivitatea muncitorească hu- LĂPUŞNIC Şl BEJAN SECERIŞUL SE APROPIE DE SFIR- tarul comitetului comunal s-a bucurat de o largă pri­
noi iniţiative valoroase me­ lurgic, 14 000 tone oţel din nedoreană, realizări concreti­ ŞIT. de partid — mai sînt de mire în rîndul tinerilor
nite să faciliteze îndeplinirea care peste 6100 tone oţel zate în finalizarea înainte de recoltat 10 din cele 30 ha de la oţelăria Martin nr.
cincinalului înainte de ter­ aliat, 9 400 tone laminate fi­ finele lunii iunie a primului — s-a terminat de recoltat cultivate cu orz, iar la 2 din Hunedoara. Organizat
men. In aceste zile, pe ogoa­ C.A.P. Lăpuşnic s-a recol­
- Comunistul Ştefan Ruse, lu­ nite pline, alte produse. semestru din acest an, consti­ rele cooperativelor agricole întreaga suprafaţă de 60 ha de comitetul U.T.C. de la
crează ca timpi ar la U.M.M.R. In acest comandament Exemplul siderurgiştilor a tuie o expresie grăitoare a de producţie se desfăşoară cultivată cu orz. Asemenea tat mai mult de jumătate O.S.M. II, în colaborare
Slmerla de U ani. Apreciat ■ fundamental, ce domină as­ fost urmat de toate celelalte dorinţei siderurgiştilor, mine­ o întrecere susţinută pentru veste am aflat şi de la to­ din suprafaţa ocupată cu a- cu comitetul sindical pe
ţi stimat pentru competenţa tăzi efortul creator al hune- colective din industrie şi rilor, chimiştilor, forestieri­ strîngerea la timp şi fără varăşul Emil Furdui, secre­ ceastă cultură. Amîndouă. secţie, avînd permanent
ţi conştiinciozitatea sa profe­ dorenilor, se înscrie şi eve­ construcţii care şi-au ampli­ lor, constructorilor, a celor­ .pierderi a recoltei de ce­ tarul comitetului comunal cooperativele vor încheia în sprijin din partea organi­
sională destoinicul timplar nimentul care marchează în­ ficat eforturile pentru a con­ lalte colective de muncă hu­ reale păioase. Acţionînd sub de partid, primarul comu­ următoarele zile recoltarea zaţiei de partid, concursul
conferă noi impedanţe mun­ deplinirea planului primului feri „Cincinalului înainte de nedorene, de a întîmpina deviza: Nici o zi pierdu­ nei Burjuc, care ne-a infor­ orzului. „Olimpiada oţelarilor“ a
a
Secerişul
orzului
înce­
cii sale pe care o cinsteşte semestru din acest al doilea termen“ o temeinică şi sem­ Conferinţa Naţională a par­ tă, nici un bob risipit, ţă­ mat că. datorită hărniciei put şi se desfăşoară în bu­ fost precedat de o între­
apropiatei Conferinţe Naţio­ an al cincinalului cu 3 zile nificativă bază materială. tidului şi a 25-a aniversare ranii cooperatori şi mecani­ mecanizatorilor Ioan Proşe- ne condiţiuni şi în coope­ cere pe schimburi, de na­
nale a partidului. mai devreme. S-au produs peste prevederi a proclamării Republicii cu zatorii muncesc cu hărnicie niuc, Petru Petraşca, Ioan rativele agricole de produc­ tura competiţiilor gen
Iniţiativa şi responsabilita­ 45 milioane kWh energie e- fapte deosebite, constituie pentru a cinsti Conferinţa Cioază şi Ioan Deheleanu,
Foto: V. ONQIU ţie din Bejan, Hărău, Şoi- „Cine ştie meserie, cîşti-
tea muncitorească generate lectrică, 1 300 tone fier în respectarea ¡întocmai a cu- Naţională a partidului cu precum şi a ţăranilor co­ muş şi din alte localităţi. gă“, care a atras un ma­
şi susţinute de cei mai des­ minereu marfă, 6 000 mc pre­ vîntului dat: „Cincinalul realizări de seamă în mun­ operatori, s-a reuşit ca or­ In aceste zile este necesar re număr de participanţi,
toinici comunişti, au deter- fabricate din beton şi alte înainte de termen !“, ca pe ogoare. zul de pe cele 26 ha culti­ ca în fiecare cooperativă să întrecerea la nivelul sec­
Măs'urik E \ate de organi­ vate de C.A.P. Burjuc să se acţioneze cu operativita­ ţiei a adus în faţa juriu­
zaţiile dl rtid şi condu­ fie recoltat într-un timp te pentru eliberarea grab­ lui pe cei mai buni ’tineri
cerile coo’i- stivelor agrico­ record. nică a terenurilor de paie, oţelari dintre cei buni.
le. avînd sprijinul nemijlo­ O activitate susţinută la executarea neîntîrziată a a-
dovedit
neîntrecuţi
La secţia a ll-a furnale a C.S. Hunedoara cit al şi de stat, pentru şoară şi pe ogoarele coope­ răturilor şi însămînţarea de cunoscători ai meseriei ti^
S-au
recoltarea orzului se desfă­
organelor
locale
de
partid
culturi duble în mirişti pe
organizarea şi buna desfă­ rativelor din Ilia, Brîznic, suprafeţe cît mai mari. Tim­ nerii Grigore Aringhie, Du­
şurare a activităţii de se­ Dobra şi Lăpuşnic. La pul este favorabil însămîn- mitru Vuca şi Silviu Mo-
aru, care au fost premiaţi,
r
C.A.P. din Ilia — ne relata
ommsmi moi im mmm b Mue ceriş şi treieriş, se concre­ tovarăşul Tiberiu Valea, se­ ţării culturilor duble şl ca şi care dincolo de valoa­
tizează în fapte de muncă
urmare
conducerile
C.A.P.,
comitetului
comu­
cretarul
ari
premiilor
trăiesc
Astfel,
meritorii.
alte
rea
co­
operative agricole de pro­ nal de partid — s-au re­ specialiştii trebuie să ia bucuria valorii lor profe­
măsurile ce se impun pen­
ducţie anunţă că au termi­ coltat 37 din cele 50 ha cul­ tru ca aceste culturi să fie sionale.
nat secerişul orzului. La tivate cu orz, iar la C.A.P. însămînţate cît mai opera­
ptmimi fomiA cu cocs tcomomn cele două cooperative din Brîznic secerişul se apropie tiv, avînd astfel posibilita­ ION MICA
comuna noastră — ne spu­
de sfîrşit. In cîteva zile a-
nea tovarăşul Miron Betea, ceastă acţiune se va încheia tea să obţină cantităţi spo­ secretarul comitetului U.T.C.
rite de furaje.
de la O.S.M. II a C.S.
secretarul Comitetului co­ în toate cooperativele. Tot
Oamenii despre care aş- © RECORDUL LUI GRIGORE STĂNESCU © HĂR­ terea indicilor de utilizare munal de partid Brănişca în cursul acestei săptămîni N. ZAMFIR Hunedoara
ternem aceste rânduri se re­ NICIA OAMENILOR A SUPLINIT LIPSA UNOR AGREGA­ s-au realizat cîte 1 000 tone
comandă prin faptele lor, de fontă în medie pe lună
prin priceperea şi hărnicia TE ® PINĂ LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ APROAPE peste prevederile planului. In grădinile de vară
cu care conduc şi folosesc Mai trebuie adăugate la toa­
cele mai mari ftirnale din 7 000 TONE FONTA PESTE PREVEDERI. te acestea şi succesele do-
Hunedoara. In secţia a II-a bîndite pe linia îmbunătă­
furnale, la fel ca şi în alte mai multe ori 100 tone de serioase examene puterea ţirii calităţii fontei. .
secţii din combinat sînt fontă peste planul zilnic. de acţiune a oamenilor şi Oamenii care deservesc Cine umple „halba“ neglijenţei?
bine cunoscute numele u- Nimeni nu contestă valoa­ inteligenţa tehnică din sec­ furnalele de mare capacita­
nor muncitori harnici ca rea unor astfel de succese. ţie. Furnalele trebuie să te privesc cu mîndrie pro­
Gheorghe Dojdeţean, Ion Inginerul Petru Pleşa ne-a funcţioneze normal. priile succese dar se gîn-
Andreica, Virgil Cămui, spus însă : — N-a fost treabă uşoară desc cu răspundere la vi­ Trăim zile caniculare şi aş­ sităţii lor se tot discută din doara este grădina de vară m ales o zi de vîrf —
Dacă
altele
fel.
Gheorghe Fîntînă, Ioan Si- — Sînt o serie de reali­ — mărturiseşte cauperistul itor. In această perioadă teptăm rezervat la timp pentru 9 martie a.c., de cînd noul „Metalul". A ,joia, cînd e tîrg la
ne-am
localului
—
responsabil
al
moc şi mulţi alţii care zări individuale cu valori Virgil Cămui. Prin contri­ toată ţara răspunde cu dra­ Ioan Pantiloiu — a luat în — Cîte mese aveţi în gră­ Brad — pentru a ve­
muncesc ou dăruire pentru de recorduri dar mai im­ buţia întregului nostru co­ goste chemării partidului o bere, atunci nouă din zece primire ! dină şi ce pregătiri anume dea cum a fost pregătită în
ca ţara să aibă fontă mai portant este că tot colecti­ lectiv am reuşit să menţi­ de a realiza cincinalul îna­ care ne rezervăm astfel de Pregătiri multe şi bune, s-au făcut pentru deschide­ vederea sezonului cald, uni­
peisajul
prefera
re ? — îl întrebăm pe şe­
multă şi mai bună. vul munceşte cu abnegaţie nem temperatura aerului inte de termen. Furnaliştii timp vom unei grădini de am zice minuţioase, s-au fă­ ful unităţii, Dumitru Marcu. ca grădină de vară a oraşu­
deschis
al
şi
Continuînd tradiţia fru­ pentru a cinsti cum se cu­ insuflat în furnal şi de hunedoreni se alătură unani­ vară. cut la „Ciuperca", respon­ — 90-95 de mese cu scau­ lui, cea de la restaurantul-
această
completează
moaselor succese, colecti­ vine apropiata Conferinţă multe ori s-o ridicăm peste e timpul sezonului căl­ sabil Romeo Abramovici. Lo­ nele respective. Multora „Perla“, responsâbil Victor
vul de muncă din secţia a Naţională a partidului. Nu­ limitele stabilite. mă dorinţă. Iniţial colecti­ P duros la multe unităţi calul este în permanenţă cu­ le-am pus şi umbrele. La Pop. Către orele 11,00-12,00
vul de la secţia a II-a ho-
nu mai era loc să arunci un
II-a furnale s-a angajat la mai datorită acestei abne­ La secţia a II-a furnale tărîse ca anul acesta să dea ale T.A.P.L. Hunedoa­ rat, bine aprovizionat, per­ pregătiri aş putea aminti că ac în grădină. Ospătarii vin­
începutul anului să produ­ gaţii şl responsabilităţi este destul de greu să se­ 6 000 tone de fontă peste ra consumatorii sînt serviţi sonalul în majoritate tînăr mesele au fost vopsite... deau berea direct din lăzi.
că în 1972 cel puţin 6 000 muncitoreşti am reuşit să pari meritele individuale plan. Acum angajamentul la mesele instalate afară. N-au avut timp s-o pună în
tone de fontă şi să reali­ realizăm şi să depăşim de meritele colective. Prin sună altfel: Numai pînă la Bunăoară la „Cramă", „Ex­ frapiere ? ! Cum ştiam mai
zeze importante economii planul şi parametrii de măsurile luate, încărcătura Conferinţa Naţională a par­ pres”, „Dunărea“, „Bucegi". încăpătoare această grădină,
de cocs. De atunci toţi fur- funcţionare a furnalelor. de minereu pe şarja de tidului se vor realiza aproa­ Dar adevăratele grădini de Raid-anchefă în grădinile de vară am căutat explicaţia... res-
naliştii desfăşoară o inten­ «Despre abnegaţie şi res­ cocs a fost mărită ; a fost pe 7 000 tone de fontă pe­ vară puse la dispoziţia hu- .trîngerii activităţii ei. Iat-o :
să şi responsabilă muncă ponsabilitate muncitorească introdus un control riguros ste sarcinile stabilite. nedorenilor sînt trei : „Ciu­ din Hunedoara, Brad, Petroşani şi Deva De la încheierea sezonului
pentru respectarea ouvîntu- ne-au vorbit şi alţi furna- asupra modului cum se Dimensiunile succeselor perca", „Metalul" şi „Calvi­ din vara trecută, 130 de
lui dat. întrecerea lor a de­ lişti, dar cel mai bine vor­ descarcă şi se manipulează dobîndite pînă acum oferă nul". Le-am vizitat pe rînd, scaune din grădină au fost
venit o pasionantă luptă besc faptele. Datorită pro­ materialele etc. Şi tot ce garanţii certe că angaja­ interesîndu-ne cum au fost depune strădanii şi reuşeşte Dar la această unitate este duse la reparat la cooperati­
pentru fontă. Se nasc iniţia­ gramului stabilit pentru ex­ s-a făcut bun n-a rămas mentele suplimentate vor pregătite în vederea perioa­ în bună măşură să facă o greu să te aşezi la o masă. va de consum din Dobra.
tive, pasiuni, performanţe. ploatarea raţională a agre­ fără efect, fără eficienţă. fi îndeplinite. Această cer­ dei de maximă solicitare în servire promptă, civilizată. înainte de toate pentru că Am aflat şi „cîntecul" tără­
Aici se găsesc în permanen­
La comitetul de partid al gatelor, anul acesta la fie­ La furnalul nr. 7 de pildă titudine are la bază hărnD care am intrat. cu ani în peste tot e plin de praf. Aşa gănării reparaţiilor acestor
La
„Corvinul“,
secţiei am aflat că Grigo- care furnal a intrat în re­ s-a redus consumul de cocs cia şi dorinţa de izbînzi a urmă, erau două terase, două ţă bere în mai multe sorti­ că ori sacrifici batista sau scaune: Preţul reparaţiei u-
răcoritoare,
sucuri,
mente,
re Stănescu de la furnalul paraţii capitale cîte un cu circa 10 kg pe tona de furnaliştilor care nu şi-au grădini de vară : una lîngă specialităţi la grătar, frigă­ ziarul ce-1 ai în mînă ori nui scaun este de 198 lei.
nr. 7, împreună cu oame­ caujper. Lipsa temporară fontă faţă de consumurile dezminţit vreodată cuvîntul berărie şi una lîngă sala pleci în altă parte. Adău­ La început, cînd le-a dus la
nii săi au stabilit un ade­ din procesul de producţie realizate anul trecut, iar pe dat. mare de jos. Cea de lîngă rui, salate de sezon, pui la gind aci că unii lucrători din reparat, conducerea O. C. L.
a
spus
mixt
Comerţ
Brad
vărat record realizând de a acestor agregate a pus la ansamblul secţiei, prin creş­ T. ARDELEANU berărie a început să pri­ frigare etc. Această bună grădină nu se prea omoară bun, fie şi 198 lei. Acum s-a
mească oaspeţi din nou la primire şi servire explică în cu firea să mulţumească răzgîndit. Cum să dea 198
31 de mese, ceea ce e ou to­ mare măsură afluenţa per­ clientela, avem una peste lei pentru a repara un scaun,
tul insuficient. Terasa de manentă de consumatori ce alta explicaţia numărului
jos, cea mai mare, nu poate există la „Ciuperca", de la scăzut de consumatori ce ION CIOCLEI
Anoaiantsnte concrete h Realizări de prestigiu ® Iniţiative valoroase m Fapte eroice fi pusă la dispoziţia publi­ primele ore ale dimineţii şi caută plăcerile unei seri — GH. I. NEGREA
1
1
O - ^ s i "> \ j' " 11,11 * , .... .......... cului consumator deoarece nu pînă la închidere. petrecute odinioară minunat
;'Cï WÊÊÈÊÊB i s-au făcut nişte reparaţii Una dintre unităţile cu — la grădina de vară „Me-
la pardoseală, Asupra nece­ cel mai mare vad la Hune- talul".,.
(Continuare In pag. a 2-a)