Page 94 - Drumul_socialismului_1972_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 433 © MIERCURI 28 IUNIE 1972

CINCINALUL ÎNAINTE

Colé ; ] o ionocSorr . -aricpjat© ey

abnegaţie şi dăruire muncitorească în

Combaterea bolilor şl dăunătorilor în livezi este una din noţiunile căreia i se acordă maximă atenţie la C.A.P. Romoşel.
Mecanizatorii Alexandra Toadez, Pa vel ParaaoMv şl Nicolae Sărdescu depun eforturi stăruitoare la stropitul pomilor pe cele 50 ha
M A R E A Î N T R E C E R E
plantaţie cu meri.
La Autobaza din Brad Oazutar* din ettjtueai a găsităi* FUNCŢIA CULTURAL-EDUCATIVĂ
Căminul
„Pet6a
Dev*
Succese o prestlgkwaâ manifestare eul-
desfăşurată
toral-educativă,
nub genericul „înfrăţiţi în
muncă pentru mfhsriTea Ro­ A SPECTACOLULUI DE ESTRADĂ
Iniţiativele comuniştilor: fiecare echipaj ale făraraifor mâniei s-a socialiste“. de Manifes­
tarea
prezen­
bucurat
personalităţi de
ţa
sea­
unor
spectacol a fost destinat —
Fără a-şi asuma atribuţii
cooperatori mă ale vieţii politice şl cul­ striat ¡pedagogice, teatrul, ca foarte mulţi tineri, şi în a- motivat de conţinutul său în
artistului,
sens
cest
ma­
turale
naţionalitate
de
datoria
ghiară din ţara noastră — artă a cuvîntulul şi gestului, responsabilitatea sa socială care ponderea a avut-o mu­
k autobuz si merite „tăbliţa vredniciei“! PRICAZ. Aşa cum pre­ siliului Culturii şl Educaţiei îl formează pe om, învăţîn- este să-l înveţe pe aceşti ti­ zica populară, momentele co­
Marki Zoltan. din partea Con­
vedeau sarcinile de plan p® Socialiste, Bâk6 GyOrgy şi du-1 să-şi lărgească orizon­ neri să delimiteze ceea ce regrafice, folclorice şi fără a
Săndor, de
pubtooa-
la
Fodor
face
artistice
calităţii
tul, 11 educă pentru a do-
este bine de ceea ce nu este
rabat
semestrul I ai acestui an, ţiUo „KKSre“ şl „IBbnrăt“. bîmdi înalte trăsături mo­ bine, b& ia de la viaţă ceea — căminelor culturale să­
sub&ttlat
Bdkd
Şoferii comunişti David zare a parcului — 101,7 la — Ne-am asumat' aceste ţăranii cooperatori din a- hărnicia QyStrgy a muncii de rale. ce este cu adevărat modern, a- teşti din judeţul Hunedoara.
oamenOsT
Ciocan şl Gheorghe Adam, sută, coeficientul de utilizare angajamente mobilizatoare ceastă unitate trebuiau să naţionalitate maghiară care, a- Teatrul revuistic de atitu­ dică stilul oare se potriveşte Repertoriul stagiunii 1972-
de la autogara din Brad, au a capacităţii — 108,5 la sută. după ce ne-am reanalizat po­ livreze un număr de 47 ca­ lătitri de Întregul nostru po­ dine este tradiţional în ţara cu adevărat epocii, să accep­ 1973 a fost astfel alcătuit în-
depăşit, cu autobuzul condus — Dacă ar fi să punem sibilităţile, po baza hotărîrli pete tineret bovin îngră­ por, ee preo-cupă pentru a fl­ noastră, revista neflind nu­ te inovaţiile cu adevărat va­ cît să nu se abată de la fru­
anca generaţia tSnărâ în spi-
şi îngrijit de ei, 200 000 ki­ pe fiecare autobuz tăbliţa fiecărui comunist, a fiecărui şat, cu o greutate totală de mai un spectacol de mare loroase. moasele tradiţii ale estradei
lometri, fără reparaţie. Ur- „A parcurs 200 000, 150 000, luiarător de a utiliza intensiv 14,1 tone. Activitatea des­ montare, ci, în primul rînd, Conştientă de aceste mari devene, care l-au adus meri­
mîndu-le exemjplul, Ioan Co- 100 000 etc. kilometri fără re­ şi raţional parcul de auto­ făşurată de cooperatorii un spectacol educativ, de a- tate aprecieri, atît din par­
conducerea
Tea­
drin şl Ioan Oniţă au depă­ paraţie", ar însemna ca mai buze, pentru a face o ser­ care lucrează în zootehnie „Infrăţfff în muncă titudine, condiţia esenţială a răspunderi, estradă din Deva, tea publicului local, al celui
trului
de
şit norma de rulaj a auto­ toate autobuzele noastre să vire promptă şi civilizată pentru a întîmplna Confe­ spectacolului de revistă fiind colectivul său artistic şl teh­ din judeţul Hunedoara, cit
buzului din dotare cu peste poarte asemenea tăbliţe — publicului călător — preciza rinţa Naţională a partidu­ pentru înflorirea actualitatea. nic se străduiesc să aborde­ şi din întreaga ţară.'
50 000 kilometri. Alţi şoferi sublinia tovarăşul Iosif Zlăg- tovarăşul Iosif Zlăgnean, lui cu noi realizări a fost O cit de sumară incursiu­ ze un asemenea repertoriu,
comunişti, ca: Augustin Vă­ nean, secretarul organizaţiei Şi sîntem siguri că întregul încununată de succes. Pre­ României socialiste“ ne în tradiţiile revistei ro­ să realizeze asemenea spec­ Sînt înscrise în repertoriu
dan, Vlrgil Trifa, Comei de partid de la auto gară. colectiv, asemenea unui sin- 1 vederile planului semestrial mâneşti („Cîntlcele“ lui tacole In oare publicul să două reviste : „Sus cortina la
Popa, Traian Pătrui, Nlco- Ca toate colectivele de gur om, va lupta pentru în­ au fost îndeplinite şl de­ Alecsandri sînt considerate găsească problemele sale so­ cetate" de Mihai Maximilian
lae Nicula, >Mlhai Robu, muncă din judeţ, din întrea­ făptuirea cuvîntulul pe care păşite cu j' dt. In total ritul nobilelor Sdel ale dra­ „Scene de revistă în actuali­ ciale şi umane, în care să se (text) şi Vasile Veselovschi
gostei faţă de muncă, de pa­
Gheorghe Siina, Ioan Jurca ga ţară, lucrătorii autogării ni l-am dat în faţa partidu­ s-au livrr număr de tria socialistă, de pfimîntuî tate“ iar el părintele genu­ reflecte realitatea gîndirii şi (muzica) şi „Adam şi... De­
şi mulţi alţiii, de fapt aproa­ din Brad au primit cu bucu­ lui. 72 capeteţ '’-ovin cu natal. Fodor Şandor, autorul lui la noi) ne dovedeşte că conştiinţei socialiste. va“ de Al. Darian, C. Zăr-
pen­
Îndrăgite
povestiri
pe toţi cei 76 de comunişti rie şi mult interes vestea --Aproape fiecare autobuz o greutaf. de 21,6 unor copil, a purtat auditoriul această condiţie de actualita­ nescu (text), Temistocle Po­
tru
cîţi numără organizaţia de de la autogara din Brad ar tone. La rea acestor mare şl mic prin lumea do te, do ancorare în realitatea Cele două premiere ale pa, Ştefan Răduţ (muzica) a
bază de la autogara din Brad convocării, în a doua jumă­ putea purta acum cîte o tă­ rezultate şi-au adus con­ basm a ultimelor sale creaţii timpului, de exprimare a ei actualei stagiuni, ooncertele- căror modalitate de prezen­
prin
Marki
au prelungit ou mult viaţa tate a lunii iulie a.c., a Con­ bliţă a vredniciei — numind literara, Iar fabulelor Zoltan epigra­ spectacol „De va veni la tine tare revuistică contempora­
Naţionale,
hotărîrea
îngrijitorii
universul
şl
autobuzelor pe care muncesc. ferinţei pentru sărbătorirea zi­ astfel cifra de zeci, uneori tribuţia Maria Nicula, Ioan melor. de la înălţimea scenei a fost cîntul" şi „Veselie la con­ nă, adine ancorată în actua­
Maliţa,
Sa-
gîndul de căpetenie al tutu­
luată
- Aşa se face că acest har­ lei Republicii. Cei şapte co­ sute de mii de kilometri pe lomia Burlţescu, Domnlca IntUnirea de la căminul cul­ ror celor care au considerat cert", întrunind atributele litate, înfăţişează aspecte
nic colectiv de muncă de la munişti din biroul organiza­ care aceşti oameni reuşesc Costea, Salomia Stîrc, tural din Deva, cu persona­ acest gen de teatru (socotit genului, împletesc armonios semnificative, pozitive şi ne­
lităţi ale vieţii polltioe şl cul­
transportul de călători din ţiei de partid, în urma con­ să-i facă zi de zl în plus cu turale a fost întregită de un j,uşori ) greu pentru actorul cîntecul, dansul, poezia şi gative ale vieţii cotidiene,
1
cadrul Autobazei nr. 4 Brad, sultării cu toţi comuniştii, autobuzele lor. De la comu­ membri de partid, Victoria reuşit spectacol foldorto în hotărât să-l ia în serios. proza satirică, pe care le a- munca oamenilor acestor
armonizat
jocurile
a realizat de la începutul a- cu întregul colectiv, au lan­ nişti a pornit iniţiativa ca Davidescu şi alţii, care, care clntecele şl s-au versurile tn similează unor spectacole meleaguri, efortul lor crea­
cu
nulul 358 116 lei economii la sat iniţiativa depăşirii sub­ baremul înscris de obicei pe printr-o îngrijire atentă şl limba română şl maghiara, Spectacolul de estradă este antrenante, tinereşti, cu far­ tor pentru a face ca binele
reparaţii capitale, 88 582 lei stanţiale a angajamentelor a- aceste tăbliţe să fie mult ri­ hrăniro raională a ani­ dăruite de artiştii amatori, o inmănunchere armonică în- mec şl umor, cu un conţinut de astăzi să devină mai bi­
la întreţineri-reparaţii, 70 384 nuale. Astfel, faţă de anga­ dicat în cinste® Conferinţei malelor, reuşesc să obţină Bertalan Ema, şl Kasian Ştefan, tr-un tot unitar a cînteoului, tematic actual, educativ şi nele de mîine.
Sebestén
mulţi
alţii.
Iosif
lei la anvelope. Naţionale a partidului şi a importante sporuri în greu­ Aceeaşi întHnlre a prilejuit dansului, poeziei, scenetei, cu adresă critică: parazitis­
jamentul iniţial de a se rea­ tate la loturile pe care le polivalenţa »a artistică con- mul, refuzul unor tineri ab­ Gîndul nostru statornic es­
Şi, pentru a ilustra mai liza peste prevederi 700 000 celei de a 25-a aniversări a şl sărbătorirea cebú mal te să ne impunem publicu­
că­
artist
el
complet destoinicia oameni­ călători/kilometru, comuniştii proclamării Republicii. Şl, au în primire. Demn de vîrstnlc cultural amator Zsók Pa­ ferindu-i personalitatea dis­ solvenţi al învăţămîntului lui spectator, aşa cum tot­
—
minului
ceea
specificul
superior de a se încadra în'
lor ce muncesc aici, vom mai s-au angajat să realizeze pî- repetînd cuvintele secretaru­ menţionat este şl faptul că blan, caro la cei M de anl al tinctă, poate însemna său, aderenţa procesul productiv, delapida­ deauna ne-am străduit să o
ce
nota câteva cifre, de aseme­ nă la 30 Decembrie 3 000 000 lui de partid, cuvinte pe care C.A.P. Prlcaz şi-a realizat săi avea mtndria de a fi pur­ totală la publicul căruia el rea şi delapidatorii, falsifi­ facem, prin producţii de va­
tat pe scene, timp de 70 de
nea, cu putere de simbol al călători/kilometru peste plan le-am auzit din gura multor sarcina anuală de plan la ani, frumuseţea eînteculul se adresează, dar, în acelaşi carea patrimoniului nostru loare artistică şl educativă,
hărniciei, priceperii, conşti­ şi un venit suplimentar de comunişti de aici, întregul brînză de oi şl Iînă, 11- popular. timp, dacă nu este servit cu artistic popular, creaţia poe­ să ne achităm de sarcina ce
inciozităţii acestor oameni. 800 000 lei, angajament 'din colectiv acţionează ca un sin­ vrînd în întregime cantită­ Reuşita manifestării de la competenţă, pasiune şi ta­ tică fără mesaj, evidenţiind ne-a fost încredinţată, ca
In timpul scurs de la în­ care vor realiza pînă la Con­ ţile planificate. In zilele căminul cultural „Petîifl San- lent, poate să însemneze ros­ în acelaşi timp şl aspectele slujitori al artei a cărei pri­
leagă
activitatea
ceputul anului producţia ferinţa Naţională a partidu­ gur om pentru atingerea şi următoare cooperatorii din dor“ so dăruire do unor ca­ togolirea unui joc gratuit, mă şi cea mal importantă
de
plină
a
globală a fost realizată în lui 2 000 000 călători/kilome­ chiar depăşirea baremului această unitate vor reali­ dre didactice — profesorii fără ceea ce îl conferă atri­ pozitive ale fiecărei- zile pe menire este de a face o e-
procent de' 107,6 la sută, pro­ stabilit. za şi planul semestrial la Both Bel a, Soos Andrei, Deak care o trăim din plin. dueaţle prin cultură.
Rozsa,
Szatmâry
ductivitatea muncii — 104,5 tru peste plan şi 500 000 'lei producţia de lapte marfă. Paraschiva, Dadlslau, Învăţătoarele butul de artă — mesajul său Pentru a se adresa unui
Boroş
educativ.
la sută, coeficientul de utili­ venit suplimentar. GH. I. NEGREA Kajtar Ida, Bcth Ellsabeta, -public divers şi a cuprinde Prof. NICOLAE GASTONE
Hanko Gisela, directoarea că­ In sălile de spectacole pe deopotrivă şi scenele cămi­
minului cultural. ale căror scene au loc spec­ nelor culturale în Itinerarele secretar artistic la Teatru!
tacole de estradă vin mulţi, teatrului, cel de-al doilea 1 de stat de estradă Deva
Iniţiativa minerului
La cooperativa tis consum Srăştie
Petru Roman ouoereşfe teren CINE UMPLE „HALBA“ NEGLIJENTEI?
ANINOASA. In timp ce tivă, prin care se obţin a- COMIMŞll îl FRBUTE {Urmare din pag, îj maned Ajna Mileti se schi­ „Perla Cetăţii" are 16 lucră­ put ca în plin centrul reşe
la mina Lupeni, cunoscutul vansări de peste 8 ml pe zl monoseşte într-o strîmbătură tori calificaţi şi 14 necalifi- dinţei judeţului nostru să m
şef de brigadă Petre Con­ şi mari sporuri la producţia oare-l dă omului, astfel in­ caţi dar oare lucrează do întâlnim cu asemenea moste
stantin chema la întrecere de cărbune. Intre primii clnd unul nou costă cam’ timidat, să înţeleagă că n-are cîţiva ani în alimentaţia pu­ de anticomerţ: ospătarii ni
pe toţi ortacii din abatajele care au aplicat această ini­ 200 de lei ? Ş1-®. zis că mai rost să mai aibă pretenţii. blică I Ou aceştia se poate ştiu ce preparate au, ce vi
frontale de a realiza lunar ţiativă se află şi şeful de nun actim bine pune încă 33 de lei la N© vine rîndul să fim ser­ face o bună servire, mai a- nuri pot servi, în loc de vot­
cîte două cicluri complete brigadă luliu Damian de Ia bucată şi ia scaune noi. Deo­ viţi. Facem şi noi o obser­ les dacă există interes din că servesc mastică, progra
peste prevederile planului, sectorul I. Prin creşterea camdată, însă, In plin sezon, vaţie : partea şefului de unitate mul de servire a berii s<
la Aninoasa, un alt destoi­ productivităţii muncii cu o Hotărîrea unanimă a comuniştilor, a tuturor grădina de vară n-are scau­ — Ştiţi, sticla asta pare să (care are şi un ajutor), din aplică mecanic etc. Aceast;
nic şef de brigadă — .Petru tonă pe post, ortacii lui Iu- ne. Nici reparate, nici noi... fi fost. desfundată mai de­ partea salariaţilor de îndru­ unitate are datoria să devi
Roman — lansa iniţiativa liu Damian au extras peste saiariaţilor de Ia cooperativa de consum din L a grădina de vară mult. mare de la trust. Chiar şl nă reprezentativă şi exem
realizării a 4 cîmpuri pe zi sarcinile de plan ale lunii Orăştie este ca în cinstea Conferinţei Moţiona­ „Parc“ — o grădină de — Nu vorbi prostii, dom­ bazinul pentru păstrarea ghe- piară — de la această ide<
şi aripă în abatajele came­ în curs mai mult de 600 to­ le a partidului şi a celei de a 25-a/ \jsrsări toată ¡frumuseţea, la nule, nu văzuşi că acu’ o ţii s-ar fi putut repara... trebuie să pornească măsu
ră. In. scurt timp, majorita­ ne de cărbune, depăşlndu-şi a proclamării Republicii să oare în zilele de vîrf, după desfundai ? Mult mai „consistente" sînt rile ce se impun a fi luat<
o anumită oră, nimeni nu se
Mai tîrziu, în faţa direc­
tea brigăzilor din abatajele angajamentul luat în cinstea Vfr îndura altădată să elibereze torului comercial al T.A.P.L,, neregulile întîlnite la grădi­ de T.A.P.L. Deva.
cameră ale Aninoasei au Conferinţei Naţionale a par­ © depăşească angajamentele anuale cu : un loc — în seara de 14 iu­ Ana Mileti spunea ; na „Bachus", Vasile Ionescu De aici au fost luaţi 2 os^
îmbrăţişat valoroasa iniţia­ tidului. şi Beniamin Bărar, şef de u- pătarl, plus o femeie de ser
600 000 lei la desfacerea mărfurilor, din care nie, e drept o seară puţin — Val, dar am cel mai a- nitate şi, respectiv, şef de viciu fără a se cere părere*
răcoroasă, nu erau ocupate les vocabular, nu ştiu ce v-a sală, răspund într-un glas:
200 000 lei pînă Ia Conferinţa Moţională ; şefului de unitate, fără -a se
decît boxele. Ospătarul Du­ deranjat. „Aveţi dreptate! In primul
30 000 Iei la achiziţii ; 30 000 lei la prestări ser­ mitru Dan serveşte în haine Exact. Ce ne-a deranjat ? rînd noi ne izbim de aceste ţine seamă de solicitările 1;
care e supusă grădină „Ba
vicii ; 60 000 tei la beneficii ; reducerea cheltu­ de stradă pentru că... a fost Poate faptul că mai există neajunsuri. Din cauza proas­ chus". Aş a găsit serviciu
a
ielilor de circulaţie cu 30 000 lei. „agăţat" de pe stradă să a- în T.A.P.L. Petroşani astfel tei serviri pe care o prac­ comercial şi cel de persona
jute la servire. Bere nu era. de comportări. tică cei mai mulţi ospătari de cuviinţă să remedieze
© Nici un sector, nici o unitate să nu lucre­ In general, ni se spune, lu­ acă e bere, nu e ghea­ (Cornelia Năsnean, Maria cauzele unor nemulţumiri de
ze cu pierderi. nea nu se aduce bere la D ţă, cînd se aduce ghea­ Ciubotaru etc.), din neprice­ la „Perla", în loc să se
grădină. Dar era marţi sea­ ţă, nu e bere, cînd se perea, dezinteresul şi nea­ preocupe de angajarea dir
ra. Responsabila grădinii, tenţia unor lucrători consu­
© îmbunătăţirea permanentă a servirii popu­ Maria Dodu, chemată să dea întâlnesc cumva amîndouă timp a personalului sezoniei
laţiei. unele relaţii legate de cali­ nu sînt clienţi că... plouă — matorii ne cheamă la mese, necesar.
noi încercăm să aplanăm, ne
sintetiza un ospătar, cu nă­
De asemenea, se Impun c
tatea servirii, s-a scuzat: duf, „ambianţa“ de la gră­ cerem scuze pentru aceste a- seamă de remedieri pentru
— Mă iertaţi două minute. dinile de vară „Perla cetă­ bateri... Pe unele reuşim să a da un aspect cit mai plă­
Am pus un grătar la fript.
Comuniştii de la cooperativa de consum din Orăştie au ţii" şl „Bachus“, din Deva. le stingem pe loc, altele...". cut grădinii. Ne gîndim cel
stabilit ou ¡precizie şl claritate obiectivele majore pe care a- Şi a dispărut. Peste un mi­ Din păcate, aşa se întîm- Cu „aplanări" şi „„scuze“
cest harnic colectiv de muncă lşl propune să le înfăptuiască. nut am găsit-o cărînd lăzi puţin la remedierea asfaltu­
De la Începutul anului şl plnă la ora actuală, lucrătorii plă. De ce ? nu se face educaţia lucrăto­ lui plin de găuri în jurul
cooperativei şi-au realizat cu cinste, lună de lună, toate de bere din unitate în ma­ Iată întrebarea la care am rilor din subordine! Şefii u- meselor, în care scaunele se
sarcinile, Indicatorii de plan au fost Îndepliniţi şi depăşiţi gazie. căutat răspuns ia faţa lo­ nităţii, conducerea T.A.P.L. îngroapă pur şi simplu. (Sau,
ritmic, standardul bunel serviri, al satisfacerii exigenţelor Era bere reţinută pentru Deva au datoria să instru­
cumpărătorilor a crescut de la o zl la alta. cului, la cele două grădini, poate, în felul acesta se dre
Dar comuniştii, în urma unei analize mature, profunde „preferaţii casei". Am dedus în alţi ani cu un bun renu­ iască personalul pentru a în vedere imobilizarea con­
şl la obiect, au stabilit că In nici o imitate, in nici un sec­ aceasta din faptul că mulţi me şi mult căutate de con­ realiza o bună servire şi a sumatorilor pentru a nu ple­
tor de muncă nu s-a făcut totul, că există mebănuit de mul­ cetăţeni îşi făceau de lucru sumatori. avea o ţinută exemplară. Să ca indignaţi de slaba servi­
te resurse pentru a munci mai bine, mai cu folos. pe la uşa din spate. — Pentru a mulţumi clien­ nu uităm că este de neconce­ re !).
Este adevărat — sublinia tovarăşa Maria Zdrenghea, — Acum m-aţl prins. Să
gestionară, secretara organizaţiei de partid pe cooperativă tela trebuie să-i asiguri o
— comuniştii au fost şl slut lu fruntea tuturor acţiunilor, ştiţi că ai noştri au avut azi servire rapidă, curată, cu
de la ei pornesc iniţiative valoroase. Dar să stăm puţin să adunare generală. Pentru ei băuturi reci şl mîncăruri bu­
judecăm, să stăm de vorbă cu noi înşine: Am dat tot ce am reţinut-o... ne — arăta Hristofor Pano-
puteam da pentru ca munca să se desfăşoare din ce în ce m ridicat problema incapacităţii unor grădini do
mai bine. Adevărul e că putem face mal mult şl mai bine, Ne uităm la culoarea fe­ viei, responsabilul restau­ â ^ vară din Deva şi Petroşani de a satisface exigen­
indiferent la ce loc de muncă acţionăm, indiferent de răs­ ţelor de mese, la harababura rantului „Perla Cetăţii". Cu ţele consumatorilor, în faţa directorilor comerciali
punderea ce-o avem. din grădină. Şl iată cu ce cine să asigur această ser­ Emil Abalaşei şi Gheorghe Busuioc.
— Ne-am angajat aci să ne Înzecim eforturile pentru a se ocupă responsabila!
cinsti Conferinţa Naţională a partidului şi ziua Republicii vire ? Personalul este slab — Vom angaja sezonieri cu care să completăm perso­
cu noi şi noi înfăptuiri. Eu zic că dacă toţi vom munci ca Terasa „Minerul“, nu de pregătit, gheaţă nu mi se a- nalul grădinilor, spunea tovarăşul Abalaşei.
adevăraţi comunişti şi aceste angajamente reînnoite pot fi mult renovată, constituie un duce cită trebuie, bere la ,
depăşite — şi-a spus părerea tovarăşul Gheorghe Jibotean, loc plăcut de petrecere. E fel. Nemulţumirile se ivesc Vasăzică, numeric să fie „acoperite“ grădinile cu per­
preşedintele cooperativei — angajîndu-se să muncească cu sonal, Dar calitatea, competenţa lui, asta se vede că nu
mial multă stăruinţă pentru a contribui la obţinerea de noi ora 15,30 şi sticla de vin sau cînd omul aşteaptă la masă preocupă conducerile respective. „Fii cuminte, că te dau la
succese în muncă. de bere scoasă din frapieră — şi_ia noi, recunosc, se aş­ grădină“ — par a-şi înfrica responsabilii subalternii.
— Nouă ne-ia fost încredinţată o maro avero obşteas­ abureşte, iar magazia de teaptă 40-50 de minute.
că, zi de zi lucrăm cu mari valori materiale. Sîntem datori gheaţă a restaurantului e Şi atunci cînd, adăugăm Am cerut sezonieri pentru grădină — spunea tova­
să luptăm fără osteneală pentru ca acestei averi obşteşti să răşul Busuioc, dar Oficiul forţelor de muncă ne-a ajutat
nu 1 se aducă pagube — spunea, printre altele, tovarăşa plină ochi. In seara pre­ noi, ospătari oa Aurica Dra- cu... un oftat.
Viorica Pollacu, preşedinta comitetului sindicatului pe co­ cedentă nici aici nu era bere. goş şl mulţi alţii, după ce
operativă. Am găsit în schimb bună­ servesc ou întîrziere, mai Cu alte cuvinte, şi aici se urmăreşte tot provizoratul.
Toţi comuniştii care au vorbit — Gheorghe Stîrc, Lazăr voinţă în a fi informaţi de­ stropesc din neatenţie şi de­ Nu spunem că e personal de ajuns, dar de ce cel calificat şi
Popa, Roman Cazan, Nicolae Simedru, Ioan Susan, Aurel stabil nu e folosit în sezon la grădinile de vară? Do ce să-'şi
Bora, Ioan Eoleta, Gheorghe Jibotean, Viorica Pollacu — spre tot ceea ce putem servi. zinteres consumatorii, lăsîn-
au încheiat angajîndu-se: „Voi munci fără osteneală pentru Terasa s-a redeschis moder­ du-le pe haine amintirea cli­ încrucişeze mîin/Ie în localuri, iar în grădini consumatorii,
a-mi alătura efortul meu la efortul tuturor comuniştilor, al nizată şi intimizată. Se pare pelor „plăcute" din grădina în loc să se destindă, se enervează ?
Strungitria nu este o meserie practicată exdusiv de bărbaţi. întregului colectiv, al întregii ţări, pentru a îndeplini cum că unele obiceiuri vechi au de vară. în privinţa aprovizionării cu bere la Deva, se pare că
se cuvine toate sarcinile, pentru cinstirea Conferinţei Na­
Victoria Simu lucrează de 20 de ani ca strungar la atelierul me­ ţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a pro­ fost .lăsate la uşă. De-ar ră- In toate necazurile exis­ T.A.P.L. ar putea învăţa ceva din preocuparea „surorilor“
canic al Uzinei „Victoria“ Călan, efectulnd numai piese de calita­ clamării Republicii. , mîne mereu acolo... tente la „Perla Cetăţi" con- de la Petroşani şi Hunedoara. Să nu se aştepte doar efor­
te, remarclndu-se prin conştiinciozitate şi hărnicie în muncă. Ia- „Grădiniţă" e un bufet în ducerea T.A.P.L. Deva poa­ turi făcute (le LC.IÎ.A, Acolo unde aprovizionarea se face
t-o in timpul serviciului. , G. ÎGNAT centrul oraşului, cu mare te face lumină. Rău este că direct situaţia se mai schimbă.
Foto: V. ONOIU densitate pe metrul pătrat, n-a făicut-o pînă acum. De­ » Coducerile T.A.P.L.-urilor trebuie să-şi modifice nc-
la orele, cînd se găseşte bere. oarece a existgt o perioadă întîrziat optica faţă de grădinile de vară. Ele sînt sezo-
Drept pentru care „facem de pregătire în vederea se­ meve, este adevărat, dar aceasta nu poate să însemne ne­
coadă" la ghişeu. zonului estival! glijarea lor, ci, dimpotrivă, să aducă un plus de calitate
— Zi-i odată ce vrei. Ori In ceea ce priveşte asigu­ m servire.^ In ultimă instanţă ele reprezintă atitudinea
fesppiente eoncrste m Realizări de prestigiu m Initiative Mtoms; m fapte., er» nu ştii pentru ce-ai venit rarea cu personal, să ne fie alimentaţiei publice faţă de consumatori po timpul unui
aici ? iertat, dar a fost.de ajuns un întreg sezon ! Este vqrba, deci, de un adevărat examen
— Apoi... incident mai serios, şi s-a
la
public,
care,
deocamdată,
— Apăiii... ! Şl gura bar- dat personal suficient. Astăzi sub posibilităţile comerţului hunedorean. calificativele obţinute sînt