Page 97 - Drumul_socialismului_1972_06
P. 97
Proletari din toate fările, unifi-va!
Intllnirea tovarăşului Nicolae, Ceauşescu
cu delegaţia Partidului Poporului din Panama
Miercuri după-amiază, to publica Socialistă România şi lupta dreaptă a poporului
varăşul Nicolae Ceauşescu, Republica Panama şi s-au vietnamez şi a celorlalte po
secretar general al Partidu pronunţat pentru dezvolta poare din Indochina şi au
lui Comunist Român, a avut rea legăturilor economice, condamnat energic noile acte
o întîlnire, în staţiunea Nep- tehnico-ştiinţifice şi cultura de război ale S.U.A. împo
tun, cu delegaţia Partidului le dintre cele două ţări, pe triva poporului vietnamez.
Poporului din Panama, for baza egalităţii în drepturi, a Cele două partide consideră
mată din tovarăşii Ruben independenţei naţionale şi că este imperios necesară în
Dario Souza, secretar gene neamestecului în treburile cetarea agresiunii, retragerea
ra] al Partidului Poporului interne, a respectului şi a- tuturor trupelor S.U.A. şi
din Panama, şi Reyes Anto vanlajului reciproc, cores ale aliaţilor lor din Pe
nio Mark, membru al C.C. punzător intereselor celor ninsula Indochina, reluarea
ai partidului, care, la invi două popoare, cauzei păcii grabnică a tratativelor de la
taţia C.C. al P.C.R., face o şi securităţii internaţionale. Paris; să fie respectat drep
vizită de prietenie în Repu Pronunţîndu-se pentru res tul inalienabil al popoarelor
blica Socialistă România. pectarea dreptului impres vietnamez, oambodgian şi
laoţian de a-şi hotărî singu
criptibil al fiecărui popor de
A participat tovarăşul Şte a-şi hotărî în mod liber ca re, în mod suveran, destine
ANUL XXIV Nr. 5 434 JOI 29 IUNIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI fan Andrei, secretar al C.C. lea sa de dezvoltare, cele le.
al P.C.R. două partide au condamnat Părţile s-au pronunţat pen
In cadrul convorbirilor cu fermitate politica cercu tru soluţionarea pe baze po
s-au abordat o serie de pro rilor imperialiste de domi litice a conflictului din O-
privind
România a recunoscut bleme actuale activitatea expe naţie, agresiune, dictat, de Rezoluţiei Apropiat, în spiritul
rientul
rienţa
şi
celor
Consiliului
de
ingerinţe
treburile
inter
în
două partide, precum şi re ne ale altor state. In acest Securitate din 1967.
Republica Populară laţiile bilaterale dintre Par spirit, Partidul Comunist Reprezentanţii celor două
tidul Comunist Român şi Român şi Partidul Poporu partide au apreciat cu satis
Partidul Poporului din Pa lui din Panama au expri facţie cursul progresist al
Bangladesh ca stat nama, dintre Republica So mat solidaritatea militantă prefacerilor sociale înnoitoa
cialistă România şi Repu şi sprijinul lor activ fată de re care au loc pe continen
Panama.
independent blica trecute în Totodată, au popoarele naţională luptă socia tul latino-american şi au ma
care
pentru
fost
revistă une
şi
ataşamentul
soli
nifestat
eliberare
şi
Colectivele hunedorene - angajate cu si suveran le aspecte ale evoluţiei vie lă, împotriva imperialismu daritatea lor revoluţionare, justă
cu
cauza
internaţionale
din
zilele
ţii
a
pro
forţelor
colonialismului,
lui,
neocolo-
noastre, ale mişcării comu nialismului, a discriminării gresiste, patriotice şi demo
niste şi muncitoreşti interna rasiale, pentru asigurarea cratice, care luptă pentru a-
Guvernul Republicii So ţionale. dreptului tuturor naţiunilor părarea independenţei şi su
abnegaţie şi dăruire muncitorească cialiste recunoască a Republica partide au pus celor evidenţă pendent pe drumul progre triva politicii imperialismu
veranităţii
naţionale,
împo
două
Reprezentanţii
de a înainta în mod inde
hotărît
România
în
să
Populară Bangladesh ca stat dezvoltarea raporturilor prie sului economic, social, cultu lui S.U.A., pentru restabilirea
independent şi suveran. teneşti, de solidaritate Şi ra], de a se bucura suveran dreptului lor legitim de a fi
In dorinţa de a dezvolta colaborare tovărăşească din de patrimoniul naţional, pre pe deplin stăpîne ale bogă
în marea întrecere: relaţii avantajoase între reci tre Partidul Partidul Poporului cum şi de rezultatele mun ţiilor naţionale, pentru sociale
trans
de
colaborare
Ro
Comunist
economice,
formări
şi
mân
Re
proc
au
partide
cii
lor.
Ambele
publica Socialistă România şi din Panama, exprimînd, de confirmat, totodată, sprijinul şi culturale, în folosul pro
Republica Populară Bang comun acord, dorinţa lor şi simpatia lor faţă de sta gresului şi bunăstării pro
ladesh, guvernele celor două de a extinde continuu schim tele care au scuturat jugul priilor popoare. Comunist Român
Partidul
bul de informaţii, de vederi
ţări au hotărît să stabileas
u păşit pe calea
Cincinalul înainte de termen! că relaţii ambasadori la şi de relaţiilor interesul întă unei dezvoltări de sine stă şi Partidul Poporului din Pa
colonial şi
a
experienţă,
legăturile
diplomatice
nama
şi-au
manifestat
hotă-
în
reciproce,
ale
tătoare,
eforturi
rang de ambasadă şi să a-
căror
rîrea de a depune, în conti
dintre
la
cele
crediteze
ririi
sînt
apăra
spre
îndreptate
eforturi
nuare,
Bucureşti şi Dacca.
consolidarea
rea
prieteniei
două
a
partide,
consoli
denţei şi naţionale, a indepen pentru refacerea şi susţinute
cuceriri
dintre popoarele român şi darea unităţii mişcării co
lor lor democratice, pentru
panamez, a cauzei unităţii progres economic şi social. muniste şi muncitoreşti, a tu
mişcării comuniste şi munci turor detaşamentelor frontu
Reprezentanţii
Siderurgiştii au toreşti internaţionale. Comunist Român şi Partidului lui antiimperialist.
Partidu
s-au
Ambele
Deviza tuturor colectivelor de furnalisti: îndeplinit înainte ciat pozitiv partide au apre lui Poporului din Panama au rat Convorbirile atmosferă desfăşu
tovără
într-o
rela
stabilirea
reafirmat
putere
solidari
cu
de termen
şească de prietenie şi înţe
planul semestrial ţiilor diplomatice dintre Re- tatea lor internaţionalistă cu legere reciprocă.
CI! mai molia fontă, cu nunţă că în întîmpina-
a-
ţării
Siderurgiştil
roa Conferinţei Naţio Pregătirea tineretului şi pionierilor pentru apărarea patriei
consumuri specifice cit mai reduse nale a partidului zile
au
cu
îndeplinit,
trei
înainte de termen, pla
nul semestrial la pro Acţiunea „Zarand 72“
ducţia globală şi marfă
AMPLĂ ANGAJARE DE pe ansamblul Ministe In cadru] activităţilor de comuna Buceş şi localităţile
Meta
rului
Zorii zilei îi găsesc pe ti
Industriei
lurgice. Comparativ cu pregătire a tineretului şi pi învecinate. neri plini de emoţii. Aces
CREATOARE PENTRU A CÎŞTIGA aceeaşi perioadă a anu patriei, în împrejurimile o- După momentul festiv al tea au fost sporite de mo
pentru
onierilor
apărarea
> lui trecut, producţia de raşului Brad s-a desfăşurat defilării formaţiunilor parti mentul deosebit de festiv,
fontă a crescut cu o acţiune comună — „Za- cipante la acţiunea elevi, cînd tovarăşii Dan Marţian,
„Za-
17G 000 tone, cea de
şi
pionieri
rand72“,
Bătălia pentru cocs oţel cu 233 000 tone, iar rand72“ — care a reunit în membri ai cercurilor de al o fost primiţi pionieri de onoa
şi
Radulian
colone
Virgiliu
au
Şerbănescu
lul
Horia
pionieri,
exerciţii
complexe
cantitatea
laminate
de
pinism
din
fac
localitate
forţelor
ostaşi
ai
utecişti,
finite pline din oţel a
ai
unităţilor
din
cadrul
re
a
măiestriei
in
rajului
gărzile patriotice. E a evi
Prin pricepere şi hărnicie, sporit cu 244 000 tone. noastre armate, luptători din frumoasă şi demonstraţie lor cu şcolilor oraşului Brad.
printr-o bună organizare a Aceste cifre atestă rit denţiat entuziasmul a şi devo căţărarea şi coborîrea pe A urmat examenul cel mai
muncii, strungarul Ioan Mu- mul continuu ascen frînghie, în deplasarea pe
Domeniu de însemnătate hotărîtoare tr-un timp scurt la toate furnalele a u- mata, de la F.C. Orăştic, este dent de dezvoltare a tamentul eu care tinerii se serios, care a evidenţiat te
exemplu demn de urmat in pregătesc pentru apărarea cablu, trecerea pistei alpine meinica lor pregătire pentru
pentru reducerea cheltuielilor materiale de nor indici de utilizare şi consumuri spe muncă. El realizează numai siderurgiei, importantă gliei strămoşeşti, grija pe etc. apărarea patriei, care aşa
producţie in siderurgie, pentru creşterea cifice de cocs comparabili cu cei obţi piese de bună calitate şi In ramură a economiei Noaptea îi găseşte pe pio după cum se aprecia în bi
timp optim, depăşindu-şi lună naţionale. De menţio care partidul şi statul nostru
eficienţei in economia naţională, econo nuţi pe plan mondial. de lună norma de plan cu nat că producţia de o- o acordă pregătirii acestora nieri şi tineri în tabăra din lanţul acţiunii a fost trecut
peste 5 la sută.
misirea cocsului este sarcina primordia In pagina a ll-a a ziarului nostru de Foto: V. ONOIU ţel aliat a crescut cu pentru viaţji şi muncă, edu preajma localităţii Buceş, cu calificativul foarte bine.
prietenii
lor
de
lă a furnaliştllor din întreaga ţară. astăzi publicăm pe larg relatări despre : 17,4 la sută. cării lor in spiritul unor unde aveau să se desfăşoare, Alături mari — membrii
mai
a doua zi, exerciţiile com
In scopul înfăptuirii exemplare a aces Potrivit calculelor es înalte principii etice. plexe. Ca în orice tabără de gărzilor patriotice — bă
La această acţiune de am
timative, în avansul de
tei sarcini de majoră însemnătate, repre ® Experienţa furnaliştilor de timp cîştigat, siderur- ploare, alături de tineri şi tineri n-au lipsit voia bu ieţii şi fetele au dovedit
zentanţii furnaliştllor de la Hunedoara, la Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi „Schimbul giştii vor realiza peste pionieri s-au aflat tovarăşii nă, impresionantul foc de că posedă certe cunoştinţe
Reşiţa, Galaţi şl Călan, factorii care con prevederile primei Ju Ioachim Moga, membru al tabără şi jocurile de artificii, de modul cum trebuie să
şi
dansurile,
mon
cîntecele
P.C.R.,
11
cură direct sau indirect la producţia de ® Importante rezerve de eco de onoare mătăţi a anului produ C.C. al al Comitetului prim-secre- tajele literar-muzicale oferi acţioneze într-o situaţie tac
tică, s-au impus ca apărători
judeţean
tar
fontă s-au confruntat recent intr-un am nomisire a cocsului ce trebuie se a căror valoare se Hunedoara al P.C.R., Dan te de elevii din şcolile ge de nădejde ai ţinuturilor
ridică la circa 350 mi
plu dialog al experienţei, preocupărilor şi puse în valoare în aefiune lioane lei. Marţian, prim-secretar al nerale Buceş, După Piatră, de legendă.
strădaniilor colective, vizînd angajarea tu • Aportul minerilor, cocsarilor GIIELAR. Minerii de C.C. al U.T.C., ministru Baia de Criş. M. BODEA
problemele
turor forţelor din siderurgia românească şi aglomeratoriştilor la Exploatarea minieră (Agerpres) pentru Virgiliu Radulian, tineretu
pre
lui,
pentru a cîştiga BĂTĂLIA PENTRU COCS, Ghelar înţeleg să cin şedintele Consiliului Naţional
îndeplinirea înainte de termen a planului ® Soluţii şi propuneri valoroa stească apropiata Con a al Organizaţiei Pionierilor,
ferinţă
Naţională
cincinal In acest domeniu, realizarea in se în atenţia forurilor competente partidului cu rezultate ministru adjunct al educa
deosebite în ce priveş ţiei şi învăţămîntului, gene '4
Marinescu,
Paul
maior
ral
te realizarea producţiei VREMEA ■
de minereu de fier. La Nicolae la Andronache, şef de
Comitetul
judeţean
seoţie
r îndemnul organizaţiilor PENTRU .24 ORE Hunedoara al P.C.R., Viorel
de partid şi de sindi
cat, în cadrul exploată Vreme In curs de Încălzire Faur, prim-secretar al Co
La Lonea a intrat în funcţiune o nouă rii a luat fiinţă de cu- uşoară, dar încă destul de ră mitetului Judeţean Hunedoa
cu
rînd „schimbul de o- coroasă, Local se cerul temporar ra al U.T.C., Gligor Haşa,
noros.
vor
semnala
ju
Consiliului
noare" — iniţiativă efi ; precipitaţii sub formă de preşedintele Organizaţiei pio
al
deţean
ploaie
ploaie.
instalaţie de semnalizare si telecomandă cientă menită să stimu potrivit şl averse şl de nord-vest. nierilor.
Vintul va sufla slab, plnă la
leze munca minerilor.
din
vest
In urma activităţii Temperaturile minime vor fi Au luat parte, de aseme
Intre
5
cuprinse
desfăşurate de minerii iar maximele intre şl 18 9 şl grade, nea, reprezentanţi ai orga
locale
nizaţiilor
judeţene
şi
23
LONEA. Din re continuităţii funcţio Autorii instalaţiei toate mecanismele secţiei I, cuprinşi în grade. Dimineaţa, izolat cea de partid şi de stat, ai or
surse proprii (avînd nării combinelor din — Ioan Vasilc, ingi- înainte de termenul schimbul de onoare, ţă, mai ales In zona de deal ganizaţiilor de masă şl ob
j Ia bază iniţiativa şi abatajele frontale ner-şef adjunct cu prevăzut. Angaja demn de remarcat este şi munte. şteşti, mii de cetăţeni din
j concepţia unei echi ale minei şi a nu probleme electrome mentele acestora faptul că sarcinile de
pe de specialişti). Ia mărului de vagoncţi canice, Gheorghe precum şi ale celor plan zilnice au fost de
j E.M. Lonea s-a'pro- culbutaţi în silozul Itabica, m a i s t r u lalţi lucrători elec păşite cu 57 la sută. _______________
j iectat şi pus în de la orizontul 400, principal electrome tromecanici luate în S-au remarcat echipele Deplasarea pe cablu — un exerciţiu dificil, dar bine realizat.
funcţiune o instala- precum şi coordonă canic, şi Aladar cinstea Conferinţei conduse de minerii Va- Plenara Comitetului
j ţie de semnalizare rii transportului pe Peltz, şeful echipei Naţionale a partidu sile Dîngă, Gheorghe
calea ferată indus de electricieni — lui şi a celei de-a Păscotescu, Ştefan Ga-
i şi telecomandă. A- trială ce leagă mina nu şi-au precupeţit 25-a aniversări a lan, Ioan Cărăuşu şi
ceasta este destinată cu preparaţia din eforturile pentru a Republicii au fost alţii. judeţean al Uniunii
j urmăririi eficiente a Pctrila. pune în funcţiune aşadar îndeplinite. Plenara Comitetului judeţean
IOAN RADU
Tineretului Comunist
de cultură si educaţie socialistă
Ieri, s-au desfăşurat la mirea în U.T.C. şi alte pro
bnegaţia, dăruirea şi pu att depus strădanii cu adevărat ţa Partenic, Eugen SIrbu, munci ploatarc Dobra şi despre care Deva lucrările plenarei Co bleme ale vieţii de organi
terea de muncă silit atri eroice. Toate utilajele şi meca torii forestieri conduşi de şefii secretarul comitetului de partid
Abute de seamă ale fores nismele din dotare au fost folo de brigadă Pavel Bcrevoian şi a vorbit în cuvintele cele mai mitetului judeţean al U.T.C. zaţie, participanţii la dezba
tierilor. Acolo, In inima site la maximum. Cred că nu a Ioan Radu. alese, am fi făcut-o cu bucurie. care au dezbătut preocupa teri au reliefat, pe lingă bi Ieri, l Deva, a avut loc dramaturgia naţională şi u-
a
pădurilor, ci se Înfruntă cu as fost om care să nu-şi fi Înze In lupta cu timpul pentru ob Din disenjia purtată cu Emi rea organizaţiei judeţene, a lanţul pozitiv în ansamblu, plenara Comitetului judeţean
primea vremii, cu singurătatea, cit eforturile. Numai aşa se ex ţinerea de producţii suplimenta lia» Bugnaru, şeful sectorului de niversală, care să reflecte Îs
cu copacii şi de fiecare dată În plică faptul că producţiile globa- re, secretarul comitetului de exploatare Dobra, am desprins că organelor şi organizaţiilor principalele aspecte negati de cultură şi educaţie soci un înalt nivel artistic reali
ving bărbăteşte. Atunci cind ia obţinerea succeselor de presti U.T.C. pentru creşterea con ve, cauzele ce le generează alistă, care a analizat acti tăţile judeţului, viaţa şi ce
toate colectivele de muncă din giu cu care azi se mindrcsc ţinutului educativ al adu şi măsurile ce se impun a vitatea desfăşurată de colec
ţară şi-au luat angajamente din muncitorii forestieri din sectorul rinţele oamenilor muncii
cele mai mobilizatoare, pentru a Dobra o contribuţie de scamă nărilor generale, primirea în fi luate. Plenara a adoptat tivele artistice din institu creaţia folclorică specifică
lntimpina Conferinţa Naţională a Forestierii din Dobra au adus-o şi conducătorii auto U.T.C., încasarea cotizaţiei şi măsuri care pun în centrul ţiile culturale, profesioniste Spectacolele au devenit în
partidului nostru şi cea de-a 25-a de la coloana U.M.T.F. Dobra, organizarea evidenţei mem activităţii comitetelor jude hunedorene şi a dezbătut
aniversare a Republicii cu reali din colectivul căreia ne-a amin acelaşi timp mai pline dc
zări de seamă, forestierii au ho- tit numele unor conducători brilor. ţean, municipale, orăşe planul de muncă al Comite conţinut, mai combative
târît să întimpine cele două mari au realizat un spor de 2700000 auto ca: Drăgan Stanei», Sabin La lucrările plenarei au neşti şi comunale ale tului judeţean de cultură şi
evenimente cu fapte de muncă Gergca, Doru Lupşa, A. Băceanu contribuind la înlăturarea
şi realizări din cele mai alese. şi alţii. participat tovarăşii Dan Mar U.T.C. munca de întărire educaţie socialistă pe tri lipsurilor ce se mai manifes
Analizind cu înaltă posibilităţile lei la producţia globală şi de In scurtul timp care ne mai ţian, prim-secretar al Co organizatorică, creşterea ca mestrul al IlI-lea. tă în anumite sectoare de
competenţă
şi responsabilitate desparte de Conferinţa Naţiona mitetului Central al Uniunii pacităţii de organizare şi La lucrările plenarei a activitate.
potenţialului lor de muncă, ci lă a Partidului Comunist Român, Tineretului Comunist, minis mobilizare, de dezvoltare a luat parte tovarăşul David Cu toate aceste realizări,
şi-au stabilit ca In cinstea Confe ne-a declarat tovarăşul Bugnaru,
rinţei Naţionale a partidului să ne-am hotărît să mccanizăm In tru pentru problemele ti iniţiativei şi autonomiei fie Lazăr, secretar a l Comitetu în activitatea instituţiilor ar
realizeze o producţie suplimen 3400000 lei ia producţia marfă întregime două noi parchete de neretului, Aurel Bulgărea, cărei organizaţii, de atragere lui judeţean de partid. tistice hunedorene s-au ma
tară de peste 230 000 lei, ceea ce exploatare: Dealul Lung şi Sâ- şi participare a uteciştilor la
reprezintă 300 mc buşteni răşi- lătruc. Aceste lucrări, comu secretar al Comitetului ju Informarea prezentată de nifestat şi unele carenţe.
noase, 200 mc bile manele răşi- niştii, toţi salariaţii, au stabilit deţean Hunedoara al P.C.R. viaţa de organizaţie. S-au tovarăşul Ioan Costea, pre Astfel, piese puse în scenă
noase, 200 mc buşteni de rulaj lă şi marfă au fost depăşite de partid ne-a mai amintit de co să ic realizeze in afara sarcini In afara membrilor Comi adoptat măsuri concrete pri şedintele comisiei de reper de Teatrul din Petroşani,
fag, 200 tone lemn de foc. la începutul anului şl plnă in muniştii Gh. Munteanu, Aurel lor lor de plan. tetului judeţean al U.T.C. şi vind pregătirea tinerilor pen torii din cadrul Comitetului deşi pornesc de la o temati
— Cei 160 de comunişti care prezent cu 2 700 000 lei şi respec Munteanu, Moise Simoc, Ioan Să- Elanul cu care colectivul de
lucrează in parchetele din secto tiv 3 400 000 lei. Meritul acestor bău şi Simion Bonghea, toţi fa forestieri de ia Dobra Intîmpină ai comisiei de cenzori, la tru primirea în organizaţie, judeţean de cultură şi edu că actuală (de exemplu
rul de exploatare Dobra — ne succese de prestigiu, care confir sonaturi mecanici cu înaltă ca cele două mari evenimente poli lucrările plenarei au parti pentru îmbunătăţirea evi caţie socialistă, discuţiile „Cînd revolverele tac") nu
relata tovarăşul Emil Nicula, mă încă o dată că muncitorii lificare, despre funiculariştii Ioan tice ale ţării confirmă încă o da cipat, ca invitaţi, secretari denţei, precum şi în ce pri purtate au relevat contribu sînt în totalitate scrise în
secretarul comitetului de partid, forestieri sint oricind capabili să Tău tu, Vaier Baba, despre trac tă in plus că şi detaşamentul de veşte stilul şi metodele de
unul dintre cei mai vechi sala dea hărniciei lor noi valenţe, le toriştii Ilie Ioan, Irimie Cimpean, muncitori, ingineri şi tehnicieni ai comitetelor comunale şi ţia însemnată pe care cele aria problematicii militante,
riaţi din acest sector — au de revine tuturor salariaţilor de aici Gh. Urda, Petru Cristea şi Iu care lucrează azi la exploatarea ai comitetelor U.T.C. din co muncă pentru creşterea ca trei instituţii — Teatrul de care să asigure plenar con
pus strădanii demne de toată fără nici o excepţie. Merită a fi lian Oprea, şeful coloanei de şl punerea In valoare a auru operativele agricole de pro pacităţii de organizare şi stat „Valea Jiului“ Petro ţinutul educativ ee se în
lauda. De la data cînd împreună evidenţiate pentru efortul depus, tractorişti, despre mecanicii bo- lui verde al ţării sint hotărlţl mobilizare a organizaţiilor
cu ceilalţi salariaţi au hotărlt să disciplina şi hotărtrea lor colecti llnderişti Gh. Gau şl Petru O- să facă totul pentru ea cincina ducţie, aparatul salariat al U.T.C. Participanţii la dez şani, Teatrul de estradă De trezărea. Era, de asemenea,
realizeze o producţie suplimenta vele de forestieri de sub condu prean. Dacă spaţiul rezervat lul in care ne aflăm să fie înde Comitetului judeţean al bateri s-au angajat, în nu va, Ansamblu] folcloric „Ha- necesar să se mai pună în
ră de 230 000 lei, munca lor nu cerea maiştrilor de parchete: pentru acest material ne-ar fi plinit înainte de termen. U.T.C. mele tinerilor din organiza ţegana“ din Hunedoara — scenă una sau două comedii,
a mai cunoscut răgaz. De dimi Trandafir Iuga, Ioan Negru, A- îngăduit să-I trecem pe toţi cei Analizînd cu simţ de răs ţiile pe care le-au reprezen şi-au adus-o la educarea oa pentru echilibrarea reperto
neaţa şi plnă la apus de soare, ron Rădos, Roman Blidar, Ancu- care lucrează la sectorul de ex- N. PANAITESCU pundere, cu maturitate po menilor muncii hunedoreni riului, satisfăcînd astfel ce
litică. critic şi autocritic, tat, de a îndeplini cu cinste, în spiritul programului sta rinţele publicului. La Tea
preocuparea Comitetului ju cu entuziasmul vîrstei sar bilit de partid, al moralei tru] de estradă Deva, deşi
deţean, a organelor şi orga cinile economice pe care şi comuniste. S-a evidenţiat cu a existat preocupare faţă de
le-au
asumat în intîmpinarea
temele majore, nu s-a rea
acest prilej că, pentru înde
Angajameisie concrete ■ Reafcări de prestigiu a Iniţiative valoroase » Fapte eroice nizaţiilor U.T.C. pentru creş Conferinţei Naţionale a par plinirea cerinţei amintite, lizat în totalitate acest lu-
terea conţinutului educativ tidului şi a celei de a 25-a
repertoriile au fost orientate
al adunărilor generale, pri aniversări a Republicii. înspre piese valoroase din (Continuare in pag. a 3-a)